Sari la conținut

Ocupație militară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ocupații militare în curs de desfășurare începând cu ianuarie 2024.
Trupe britanice indiene în orașul Kure în timpul ocupației aliate a Japoniei, 1946.

Ocupația militară, numită și ocupație beligerantă sau pur și simplu ocupație, reprezintă exercitarea unui control provizoriu, de natură ostilă, de către forțele armate ale unei puteri asupra unui teritoriu suveran aflat dincolo de granițele sale legale.[1][2][3][4] Teritoriul aflat sub acest tip de control este denumit teritoriu ocupat, iar statul sau puterea care îl administrează este numit ocupant. Caracterul în mod intenționat temporar al ocupației o diferențiază de forme precum anexarea sau colonialismul.[5][6][7][8]

Într-o ocupație militară, forța de ocupație este obligată să respecte dreptul internațional, în principal Convenția de la Haga din 1907, Convențiile de la Geneva, precum și în practica statală stabilită. În epoca contemporană, legile ocupației au devenit în mare măsură parte a dreptului internațional cutumiar și fac parte din dreptul războiului.[9]

Aspectele principale ale administrației unui teritoriu ocupat includ:

Lista ocupațiilor militare

[modificare | modificare sursă]
Teritoriu Din

(an)

Stat

revendicat

Stat

ocupant

Statut
 Transnistria 1992  Moldova  Rusia Ocupat de un grup armat aflat sub influența unei puteri străine.[10]
 Abhazia 2008  Georgia  Rusia Ocupat de un grup armat aflat sub influența unei puteri străine.[11][12]
 Osetia de Sud
2014

2022

 Ucraina  Rusia Ocupat de un grup armat aflat sub influența unei puteri străine (2014–2022). După 2022, teritoriul este ocupat și anexat de o putere străină.[13]

Subiecți federali al Rusiei:

Părți din sudul Libanului 2024  Liban  Israel Ocupat de o putere străină.[14]
Părți din sudul Siriei  Siria  Israel
Înălțimile Golan 1967 Ocupat și anexat de o putere străină.[15][16]
Cisiordania 1967[17]  Palestina  Israel Ocupat de o putere străină.[18][19]
Fâșia Gaza
Ierusalimul de Est Ocupat și anexat de o putere străină.[20]
Cipru de Nord 1974  Cipru  Turcia Ocupat de un grup armat aflat sub influența unei puteri străine.[21]
Sofulu, Barxudarlı și Karki 1992  Azerbaidjan  Armenia Ocupat și anexat de facto de o putere străină.
Arțvașen 1992  Armenia  Azerbaidjan Ocupat și anexat de facto de o putere străină.[22]
Părți din provinciile Syunik, Vayots Dzor și Gegharkunik 2021

2022

Ocupat de o putere străină.[23]
Majoritatea Saharei Occidentale 1975  Sahara Occidentală  Maroc Ocupat și anexat de o putere străină.[24][25]
  1. ^ A Roberts. Prolonged Military Occupation: The Israeli-Occupied Territories Since 1967 - Am. J. Int'l L., 1990, p. 47.
  2. ^ Eyāl Benveniśtî. The international law of occupation. Princeton University Press, 2004. ISBN 0-691-12130-3, ISBN 978-0-691-12130-7, p. xvi
  3. ^ Eran Halperin, Daniel Bar-Tal, Keren Sharvit, Nimrod Rosler and Amiram Raviv. Socio-psychological implications for an occupying society: The case of Israel. Journal of Peace Research 2010; 47; 59
  4. ^ În timpul războaielor civile, teritoriile ocupate de rebeli sunt considerate a fi străine. Military Government and Martial Law LLMC, p. 21. [1]
  5. ^ Eyāl Benveniśtî. The international law of occupation. Princeton University Press, 2004. ISBN 0-691-12130-3, ISBN 978-0-691-12130-7, p. xvi
  6. ^ David M. Edelstein. Occupational Hazards: Why Military Occupations Succeed or Fail. Journal of Peace Research 2010; 47; 59
  7. ^ Coleman Phillipson. Termination of War and Treaties of Peace, The Lawbook Exchange, 1916, p. 10, isbn 9781584778608. „Diferența dintre ocupația militară efectivă (sau cucerirea) și anexare implică o profundă diferență în privinț drepturilor acordate de fiecare dintre ele.”
  8. ^ Peter Stirk. The Politics of Military Occupation, Edinburgh University Press, 2009, p. 44, isbn 9780748636716. „Semnificația naturii temporare a ocupației militare constă în aceea că nu aduce o schimbare de lioalitate. Guvernul militar rămâne un guvern străin indiferent dacă e de mai scurtă sau de mai lungă durată, deși ocupația prelungită poate încuraja puterea ocupantă să schimbe ocupația militară în altceva, mai exact în anexare.”
  9. ^ Bracka, Jeremie (), Transitional Justice for Israel/Palestine: Truth-Telling and Empathy in Ongoing Conflict, Springer Series in Transitional Justice Ser, Springer International Publishing AG, ISBN 978-3-030-89435-1 
  10. ^ „Transnistria, oficial recunoscută ca zonă ocupată de Rusia”. dw.com. 
  11. ^ Ardelean, Adrian (), „Navă rusească, lângă o posibilă bază navală, pe coasta georgiană”, Europa Liberă România 
  12. ^ „Liderul pro-rus al regiunii separatiste georgiene Abhazia a demisionat”. Digi24. . 
  13. ^ „Teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina sunt transformate în baze militare gigantice. „Terenuri de pregătire pentru viitoarea invazie". Digi24. . 
  14. ^ „Israelul a invadat Libanul de șase ori în ultimii 50 de ani. Cronologia unui conflict aparent fără sfârșit”. Digi24. . 
  15. ^ „Care este rolul Înălțimilor Golan și cât de important este acest teritoriu pentru Israel și Siria”. adevarul.ro. . 
  16. ^ „Israelul a ocupat peste 660 km² de teritoriu sirian, a dislocat trei brigăzi pentru protecţia graniţei”. Mediafax. . 
  17. ^ „Şase zile din iunie 1967 care au schimbat Orientul Mijlociu”. adevarul.ro. . 
  18. ^ „Israelul a aprobat un plan major de colonizare a Cisiordaniei ocupate”. agerpres. 
  19. ^ Rosu, Marius (). „Israel și Palestina: Istoria conflictului, explicată”. tvrinfo.ro. 
  20. ^ „Care sunt originile conflictului dintre palestinieni și evrei. Formarea statului Israel a transformat Palestina într-un butoi cu pulbere”. adevarul.ro. . 
  21. ^ Șancu, Sabina (), „„Transnistria" Ciprului, nordul turcesc, împlinește 50 de ani”, Radio Europa Liberă 
  22. ^ Civilnet (). „The Future of Artsvashen, an Armenian Enclave inside Azerbaijan”. Civilnet. 
  23. ^ „De ce este război între Armenia și Azerbaidjan - Istoricul relațiilor dușmănoase dintre cele două țări - HotNews.ro”. . 
  24. ^ „Enclava Ceuta şi Sahara Occidentală: efectul consecinţelor neintenţionate”. HotNews.ro. . 
  25. ^ „Autonomia Sahrawi, motiv de dispută. Un miting cu mii de persoane a avut loc la Madrid”. Mediafax. .