Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Observatorul Astronomic
Amiral Vasile Urseanu
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
Poziționare
Coordonate 44°27′03″N 26°05′40″E / 44.4509°N 26.0945°E / 44.4509; 26.0945
Localitate București
Județ România
Țara  România
Adresa Bd. Lascăr Catargiu 21, sector 1
Edificare
Arhitect I. D. Berindei
Data începerii construcției 1908
Data finalizării 1910
Clasificare
Cod LMI B-II-m-B-18332

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” este singurul observator public al municipiului București.

Istoric[modificare | modificare sursă]

A fost construit între anii 1908-1910, pentru a servi ca Observator Astronomic al Societății Astronomice Române „Camille Flammarion”, societate înființată de către Victor Anestin. Observatorul „a fost dotat cu o lunetă Zeiss de 150 mm diametru și distanță focală de 2,7 metri. Luneta era a treia ca mărime din țară la data aceea”.[1]

După decesul amiralului Vasile Urseanu (1926), „luneta a fost demontată și depozitată în subsolul clădirii, astfel că activitatea astronomică a grupului a încetat,”[1]iar văduva sa, Ioana Urseanu, a donat imobilul primăriei București contra unei rente viagere.

Primăria a decis să găzduiască în clădire Pinacoteca București, o colecție de picturi înființată la 1 iunie 1933, prin decret regal, de regele Carol al II-lea al României.[2]

Pinacoteca municipiului București a fost adăpostită temporar în spațiul Observatorului Astronomic.

În 1941, după moartea Ioanei Urseanu, în holul clădirii care adăpostea pinacoteca a fost dezvelită o placă comemorativă, care cinstește memoria ctitorilor pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: „După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească”.[3]

În 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Națională, cele rămase formând Muzeul de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat la 1 Mai 1950, în care s-a redat clădirii menirea inițială, aceea de Observator Astronomic. Astăzi Observatorul ține de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului.[4] Clădirea în care se află este monument istoric (cod LMI B-II-m-B-18332).

În fiecare seară cu cer senin, observatorul este deschis publicului care poate vedea Luna, planetele și alte obiecte cerești, stele duble, roiuri stelare, și chiar galaxii.

Dotare[modificare | modificare sursă]

Cupola cu vechiul telescop

Între altele, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București posedă următoarele lunete și telescoape astronomice:

  • Lunetă astronomică Zeiss, cu diametrul obiectivului de 150 mm, iar distanța focală de 2695 mm, pe montură Zeiss. A fost instalată în anul 1910;
  • Lunetă astronomică Goertz, cu diametrul obiectivului de 90 mm; este așezată pe o montură Zeiss. Datează din anii 1950;
  • Lunetă ecuatorială Zeiss, cu diametrul obiectivului de 80 mm, iar distanța focală de 1200 mm;
  • Lunetă azimutală, cu diametrul obiectivului de 80 mm, iar distanța focală de 500 mm;
  • Telescop Meade LX200R, cu diametrul obiectivului de 305 mm, cu montură GoTo, cu GPS. A fost donat de Alpha Bank, în 2008;
  • Telescop solar Coronado PST, care a fost donat de Alpha Bank, în 2008.

Oferta de vizită[modificare | modificare sursă]

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
  • observarea astrelor prin lunetele de pe terasa observatorului
  • informații de specialitate din partea personalului observatorului
  • explicații generale, răspunsuri la întrebări
  • explicații date pe calculator
  • explicații la luneta din cupolă

Directori ai Observatorului[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]