Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Observatorul Astronomic
Amiral Vasile Urseanu
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
Poziționare
Localitate București
Țara  România
Adresa Bd. Lascăr Catargiu 21, sector 1
Edificare
Arhitect I. D. Berindei
Data începerii construcției 1908
Data finalizării 1910
Clasificare
Cod LMI B-II-m-B-18332

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” este singurul observator public al municipiului București.

Istoric[modificare | modificare sursă]

A fost construit între anii 1908-1910, pentru a servi ca Observator Astronomic al Societății Astronomice Române „Camille Flammarion”, societate înființată de către Victor Anestin. Observatorul „a fost dotat cu o lunetă Zeiss de 150 mm diametru și distanță focală de 2,7 metri. Luneta era a treia ca mărime din țară la data aceea”.[1]

După decesul amiralului Vasile Urseanu (1926), „luneta a fost demontată și depozitată în subsolul clădirii, astfel că activitatea astronomică a grupului a încetat,”[1]iar văduva sa, Ioana Urseanu, a donat imobilul primăriei București contra unei rente viagere.

Primăria a decis să găzduiască în clădire Pinacoteca București, o colecție de picturi înființată la 1 iunie 1933, prin decret regal, de regele Carol al II-lea al României.[2]

Pinacoteca municipiului București a fost adăpostită temporar în spațiul Observatorului Astronomic.

În 1941, după moartea Ioanei Urseanu, în holul clădirii care adăpostea pinacoteca a fost dezvelită o placă comemorativă, care cinstește memoria ctitorilor pinacotecii municipiului București, viceamiral Vasile Urseanu și Ioana Urseanu, prin următoarele cuvinte: „După o viață de muncă și credință au dăruit acest lăcaș ca să fie adăpost de artă și prilej de înălțare sufletească”.[3]

În 1949 cele mai valoroase tablouri ale Pinacotecii au fost preluate de Galeria Națională, cele rămase formând Muzeul de Artă a Municipiului București care a fuzionat cu Muzeul de Istorie al Bucureștiului, iar în clădire s-a înființat Muzeul Științelor Experimentale, inaugurat la 1 Mai 1950, în care s-a redat clădirii menirea inițială, aceea de Observator Astronomic. Astăzi Observatorul ține de Muzeul Municipiului București și este deschis publicului.[4] Clădirea în care se află este monument istoric (cod LMI B-II-m-B-18332).

În fiecare seară cu cer senin, observatorul este deschis publicului care poate vedea Luna, planetele și alte obiecte cerești, stele duble, roiuri stelare, și chiar galaxii.

Dotare[modificare | modificare sursă]

Cupola cu vechiul telescop

Între altele, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București posedă următoarele lunete și telescoape astronomice:

  • Lunetă astronomică Zeiss, cu diametrul obiectivului de 150 mm, iar distanța focală de 2695 mm, pe montură Zeiss. A fost instalată în anul 1910;
  • Lunetă astronomică Goertz, cu diametrul obiectivului de 90 mm; este așezată pe o montură Zeiss. Datează din anii 1950;
  • Lunetă ecuatorială Zeiss, cu diametrul obiectivului de 80 mm, iar distanța focală de 1200 mm;
  • Lunetă azimutală, cu diametrul obiectivului de 80 mm, iar distanța focală de 500 mm;
  • Telescop Meade LX200R, cu diametrul obiectivului de 305 mm, cu montură GoTo, cu GPS. A fost donat de Alpha Bank, în 2008;
  • Telescop solar Coronado PST, care a fost donat de Alpha Bank, în 2008.

Oferta de vizită[modificare | modificare sursă]

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”
  • observarea astrelor prin lunetele de pe terasa observatorului
  • informații de specialitate din partea personalului observatorului
  • explicații generale, răspunsuri la întrebări
  • explicații date pe calculator
  • explicații la luneta din cupolă

Directori ai Observatorului[modificare | modificare sursă]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]