Vizualizare sursă pentru „Obiectivele de dezvoltare durabilă”

{{Infobox
|name         = Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD)
|bodystyle    =
 
|titlestyle   =
|abovestyle   = background:#ccf;
|subheaderstyle = background:#cff;
|title        = Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)
|above        = Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  <br/>ale Națiunilor Unite
| type =[[Nonprofit organization|Non-Profit]]
|subheader    =
|subheader2   =  
 
|imagestyle   =
|captionstyle =
|image        = [[File:Sustainable_Development_Goals.svg|300px|alt=]]
|caption      =
 
|headerstyle  = background:#ccf;
|labelstyle   = background:#ddf;
|datastyle    =
 
| header1 = "Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) au fost adoptate de Națiunile Unite în 2015 ca un apel universal la acțiune pentru eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea că până în 2030 toți oamenii vor ajunge să se bucure de pace și prosperitate"
| label2 = Inițiator:<br/>Tip:<br/>Adoptare:<br/>Website:
|  data2 = [[Organizația Națiunilor Unite]]<br/>[[ONG|Non-profit]]<br/>septembrie 2015<br/>{{URL|https://sdgs.un.org/ }}
|header3 =
| label 4 =
|  data 4 =
| label 5 =
|  data 5 =
 
|belowstyle = background:#ddf;
|below      = 
}}

'''Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)''' sau '''Obiectivele globale''' sunt o colecție de 17&nbsp;obiective interconectate menite să servească drept „plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planetă, acum și în viitor"<ref name="the17SDGs">
{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=The 17 Goals |trans_title=Cele 17&nbsp;obiective |url=https://sdgs.un.org/goals |website=sdgs.un.org |access-date=2023-09-22 |language=en |publisher=Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale}}</ref><ref name="UN-2017">{{en icon}}{{cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Resolution adopted by the General Assembly on 6 July 2017 |trans_title=Rezoluție adoptată de Adunarea Generală la 6 iulie septembrie 2017 |work=Work of the Statistical Commission pertaining to the 2030&nbsp;Agenda for Sustainable Development [Activitatea Comisiei de Statistică referitoare la Agenda&nbsp;2030 pentru Dezvoltare Durabilă] |url=https://undocs.org/A/RES/71/313 |format=pdf |language=en}}</ref><ref>{{en icon}}{{Cite journal |last1= Isnaeni |first1=Nur Meily |last2=Dulkiah |first2=Moh |last3=Wildan |first3=Asep Dadan |date=2022-11-18 |title=Patterns of Middle-Class Communities Adaptation to the Village SDGS Program in Bogor Regency |trans_title=Modele de adaptare a comunităților din clasa de mijloc la programul „Village SDGS” din Bogor Regency|url=https://journal.uinsgd.ac.id/index.php/temali/article/view/20466 |journal=Temali: Jurnal Pembangunan Sosial |volume=5 |issue=2 |pages= 173–82 |doi=10.15575/jt.v5i2.20466 |s2cid=255705934 |issn= 2615-5028|doi-access=free }}</ref>. Acestea sunt: [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 1|ODD&nbsp;1 - ''Fără sărăcie'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2|ODD&nbsp;2 - ''Zero foamete'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3|ODD&nbsp;3 - ''Sănătate și bunăstare'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4|ODD&nbsp;4 - ''Educație de calitate'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 5|ODD&nbsp;5 - ''Egalitatea de gen'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 6|ODD&nbsp;6 - ''Apă curată și canalizare'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 7|ODD&nbsp;7 - ''Energie curată și la prețuri accesibile'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8|ODD&nbsp;8 - ''Muncă decentă și creștere economică'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 9|ODD&nbsp;9 - ''Industrie, inovare și infrastructură'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 10|ODD&nbsp;10 - ''Reducerea inegalităților'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11|ODD&nbsp;11 - ''Orașe și comunități durabile'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12|ODD&nbsp;12 - ''Consum și producție responsabile'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 13|ODD&nbsp;13 - ''Acțiune climatică'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 14|ODD&nbsp;14 - ''Viața marină'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 15|ODD&nbsp;15 - ''Viața terestră'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 16|ODD&nbsp;16 - ''Pace, justiție și instituții puternice'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 17|ODD&nbsp;17 - ''Parteneriate pentru obiective'']]. 

ODD-urile subliniază aspectele interconectate de mediu, sociale și economice ale [[dezvoltare durabilă|dezvoltării durabile]], punând [[sustenabilitate]]a în centrul lor<ref name="Schleicher-2018" /><ref>{{en icon}}{{cite journal |last1=Bali Swain |first1=R. |last2=Yang-Wallentin |first2=F. |date=2020 |title=Achieving sustainable development goals: predicaments and strategies |trans_title=Atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă: dificultăți și strategii|journal=International Journal of Sustainable Development & World Ecology |volume=27 |issue=2 |pages=96–106 |doi=10.1080/13504509.2019.1692316 |doi-access=free}}</ref>  

În 2015, [[Adunarea Generală a Națiunilor Unite]] a aprobat ODD-urile ca parte a Agendei de dezvoltare post-2015. Această agendă a urmărit să elaboreze un nou cadru de dezvoltare globală, care să înlocuiască Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (''Millennium Development Goals''), care au fost finalizate în același an<ref>{{en icon}}{{Cite journal |last1=Biermann |first1=Frank |last2=Kanie |first2=Norichika |last3=Kim |first3=Rakhyun E |date=2017-06-01 |title=Global governance by goal-setting: the novel approach of the UN Sustainable Development Goals |trans_title=Guvernanța globală prin stabilirea de obiective: noua abordare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU|url=https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877343517300209 |journal=Current Opinion in Environmental Sustainability |series=Open issue, part II |language=en |volume=26–27 |pages=26–31 |doi=10.1016/j.cosust.2017.01.010 |bibcode=2017COES...26...26B |issn=1877-3435}}</ref>. Aceste obiective au fost elaborate și adoptate în mod oficial printr-o rezoluție a Adunării Generale a Națiunilor Unite cunoscută sub numele de „Agenda 2030”<ref>{{en icon}}{{cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Resolution adopted by the General Assembly on 25 September 2015 |trans_title=Rezoluție adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015 |work=Transforming our world: the 2030&nbsp;Agenda for Sustainable Development [Transformarea lumii noastre: Agenda&nbsp;2030 pentru Dezvoltare Durabilă] |url=https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d5/N1529189.pdf |format=pdf |language=en}}</ref>. La 6 iulie 2017, ODD-urile au fost completate, devenind mai ușor aplicabile, printr-o rezoluție a ONU care identifică [[Lista țintelor și indicatorilor ODD|ținte specifice]] pentru fiecare obiectiv și furnizează indicatori pentru măsurarea progresului<ref name="UN-2017" />. Majoritatea obiectivelor urmează să fie atinse până în 2030, iar unele nu prevăd o dată limită<ref name="UN Stats-2017">{{en icon}}{{Cite web |author=Divizia de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD) |title=ODD&nbsp;Indicators – Global indicator framework for the Sustainable Development Goals and targets of the 2030&nbsp;Agenda for Sustainable Development |trans_title=Indicatori&nbsp;ODD – Cadrul global de indicatori pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și țintele Agendei&nbsp;2030 pentru Dezvoltare Durabilă|url=https://unstats.un.org/sdgs/indicators/indicators-list/ |access-date=2023-09-22 |website=unstats.un.org |publisher=United Nations Statistics Division (UNSD) |language=en}}</ref>.

Există abordări transversale și sinergii între diferitele obiective, de exemplu, pentru ODD&nbsp;13 - ''Acțiune climatică'', [[IPCC|Comisia interguvernamentală privind schimbările climatice (IPCC)]] a constatat sinergii solide cu ODD&nbsp;3 - ''Sănătate și bunăstare'', ODD&nbsp;7 -  	''Energie curată și la prețuri accesibile'', ODD&nbsp;11 - ''Orașe și comunități durabile'', ODD&nbsp;12 - ''Consum și producție responsabile'' și ODD&nbsp;14 - ''Viața marină''<ref name="IPCC-2018" /><ref name="Berg-2020">{{en icon}}{{Cite book |last=Berg |first=Christian |url=https://www.worldcat.org/oclc/1124780147 |title=Sustainable action: overcoming the barriers |trans_title=Acțiune durabilă: depășirea barierelor |date=2020 |isbn=978-0-429-57873-1 |location=Abingdon, Oxon |oclc=1124780147}}</ref>{{rp|70}}. Pe de altă parte, criticii și observatorii au identificat, de asemenea, compromisuri între obiective<ref name="Berg-2020" />{{rp|67}}, cum ar fi între eliminarea foametei și promovarea durabilității mediului<ref name="Machingura-2017">{{en icon}}{{Cite web |last=Machingura |first=Fortunate |date=2017-02-27 |title=The Sustainable Development Goals and their trade-offs |trans_title=Obiectivele de dezvoltare durabilă și compromisurile lor |url=https://odi.org/en/publications/the-sustainable-development-goals-and-their-trade-offs/ |access-date=2022-04-25 |website=ODI: Think change |language=en-gb}}</ref>{{rp|26}}. În plus, au apărut îngrijorări cu privire la numărul mare de obiective (comparativ cu cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului), ceea ce a dus la compromisuri combinate, un accent slab pe [[Sustenabilitate|sustenabilitatea mediului]] și dificultăți de monitorizare a indicatorilor calitativi.

ODD-urile sunt monitorizate de Forumul Politic la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă al ONU (''High-level Political Forum on Sustainable Development'' - HLPF), care se întrunește în fiecare an sub auspiciile [[Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite| Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite]], iar rapoartele de progres pentru toate ODD-urile sunt publicate de [[Secretarul General al Națiunilor Unite]]. Forumul Politic la Nivel Înalt vine cu propriul set de probleme cauzate de lipsa de conducere politică și de interesele naționale divergente<ref name= "BiermannCh8">{{en icon}}{{Cite book |last1=Biermann |first1=Frank |chapter=Chapter 8: The Sustainable Development Goals as a Transformative Force?: Key Insights [Capitolul 8: Obiectivele de dezvoltare durabilă ca forță transformatoare?: perspective cheie] |date=2022-07-31 |title=The Political Impact of the Sustainable Development Goals |trans_title=Impactul politic al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă |pages=204–26 |edition=1 |publisher=Cambridge University Press |doi=10.1017/9781009082945.009 |isbn=978-1-009-08294-5 |last2= Hickmann |first2=Thomas |last3=Sénit |first3=Carole-Anne |last4=Grob |first4=Leonie |doi-access=free |language=en}}</ref>{{rp|206}}. Pentru a facilita monitorizarea progresului în implementarea ODD-urilor, platforma online [https://sdg-tracker.org/ ODD&nbsp;Tracker] a fost lansată în iunie 2018 pentru a prezenta toate datele disponibile pentru toți indicatorii<ref name="SDGtracker">{{en icon}}{{Cite journal |author=Our World in Data |title=ODD&nbsp;Traker |trans_title=Monitorizare&nbsp;ODD |website=ourworldindata.org |year=2023 |url=https://ourworldindata.org/sdgs/ |access-date=2023-09-22 |language=en}}</ref>. Pandemia [[COVID-19]] a avut un impact negativ serios asupra tuturor celor 17 ODD-uri în 2020<ref name="UNESC2020">{{en icon}}{{Cite web |author=Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite |year=2020 |title=Progress towards the Sustainable Development Goals Report of the Secretary-General |trans_title=Raportul Secretarului General privind progresul către obiectivele de dezvoltare durabilă |url=https://undocs.org/en/E/2020/57 |publisher=Forumul politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă |website=undocs.org |access-date=28 aprilie 2020| language=en}}</ref>, iar o evaluare științifică a impactului politic al ODD-urilor a constatat în 2022 că ODD-urile au înregistrat doar un „impact politic transformator” limitat<ref name="Biermann-2022" />. Cel puțin, acestea au afectat modul în care actorii înțeleg și comunică despre dezvoltarea durabilă<ref name="Biermann-2022" />.
{{TOC limit|3}}

== Istoric ==

[[File:SustainableDevelopmentGoalsLogo.svg|thumb|Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt o inițiativă a [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]]]]

[[File:UN SDGs consulltations in Mariupol (29274119644).jpg|thumb|Consultări ODD ONU în [[Mariupol]], [[Ucraina]], 2016]]

Agenda de dezvoltare post-2015 a fost un proces condus de Națiunile Unite între 2012 și 2015 care a avut rolul de a defini cadrul de dezvoltare globală care va urma Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) au fost dezvoltate pentru a înlocui Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) care s-au încheiat în 2015.

În 1983, Națiunile Unite au creat Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (cunoscută mai târziu sub denumirea de ''Comisia Brundtland''), care a definit dezvoltarea durabilă ca „întâmpinarea nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a satisface propriile nevoi<ref>{{en icon}}{{Cite web |url=http://www.un-documents.net/ocf-02.htm |title=Our Common Future, Chapter 2: Towards Sustainable Development |publisher=World Commission on Environment and Development |trans_title=Viitorul nostru comun, Capitolul 2: Către o dezvoltare durabilă |author=Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare |language=en |website=www.un-documents.net |access-date=2023-09-22 |archive-date=17 May 2019 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190517002735/http://www.un-documents.net/ocf-02.htm |url-status=live}}</ref>”. În 1992, Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (''United Nations Conference on Environment and Development'' - UNCED) sau ''Summit-ul Pământului'' a avut loc la [[Rio de Janeiro]], unde prima Agendă pentru Mediu și Dezvoltare, cunoscută și sub numele de ''Agenda 21'', a fost dezvoltată și adoptată.

În 2012, Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (''United Nations Conference on Sustainable Development'' - UNCSD), cunoscută și sub numele de ''Rio+20'', a avut loc ca urmare a UNCED pe o perioadă de 20&nbsp;de&nbsp;ani<ref>{{en icon}}{{cite web |publisher=Sustainable Development Knowledge Platform |title=Major Agreements & Conventions |trans_title=Acorduri și convenții majore |url=https://sustainabledevelopment.un.org/index.php?menu=122 |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |language=en |access-date=2023-09-22 |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063946/https://sustainabledevelopment.un.org/index.php?menu=122 |url-status=live}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |publisher=Sustainable Development Knowledge Platform |title=Resources |trans_title=Resurse |language=en |url=https://sustainabledevelopment.un.org/resourcelibrary |access-date=2023-09-22 |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230064120/https://sustainabledevelopment.un.org/resourcelibrary |url-status=live}}</ref>. 

În septembrie 2011, această idee a fost preluată de Departamentul de Informații Publice al Națiunilor Unite la a 64-a Conferință a ONG-urilor de la [[Bonn]], [[Germania]]. Documentul final a propus 17&nbsp;obiective de dezvoltare durabilă și ținte asociate. În perioada premergătoare Rio+20, au existat multe discuții despre ideea ODD. La Conferința Rio+20, statele membre au adoptat o rezoluție cunoscută sub numele de „Viitorul pe care ni-l dorim” (''The future we want'')<ref name="SustDev-2012">{{cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |publisher=Sustainable Development Knowledge Platform |url=https://sustainabledevelopment.un.org/futurewewant.html |title=Future We Want – Outcome document |trans_title=Viitorul pe care ni-l dorim – document final |website=sustainabledevelopment.un.org |access-date=2023-09-22 |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063948/https://sustainabledevelopment.un.org/futurewewant.html |url-status=live |language=en}}</ref>. Printre temele cheie asupra cărora s-au convenit s-au numărat eradicarea sărăciei, energia, apa și canalizarea, sănătatea și așezările umane.

În ianuarie 2013, a fost înființat Grupul de lucru deschis (''Open Working Group'' - OWG) al Adunării Generale a ONU, format din 30 de membri, privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, pentru a identifica obiective specifice pentru ODD. OWG și-a prezentat propunerea de 8&nbsp;ODD și 169&nbsp;de&nbsp;ținte la cea de-a 68-a&nbsp;sesiune a Adunării Generale din septembrie 2014<ref>{{cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |publisher=Sustainable Development Knowledge Platform |url=https://sustainabledevelopment.un.org/sdgsproposal |title=SDGs proposal |trans_title=Propuneri ODD |website=sustainabledevelopment.un.org |language=en |archive-date=6 October 2015 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151006035004/https://sustainabledevelopment.un.org/sdgsproposal/}}</ref>. La 5&nbsp;decembrie&nbsp;2014, Adunarea Generală a ONU a acceptat Raportul de sinteză al Secretarului General, care a precizat că agenda pentru procesul ODD post-2015 se va baza pe propunerile OWG<ref>{{en icon}}{{cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |url=https://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A/69/700&Lang=E |title=The road to dignity by 2030: ending poverty, transforming all lives and protecting the planet |trans_title=Drumul către demnitate până în 2030: eradicarea sărăciei, transformarea vieților tuturor și protejarea planetei |work=Synthesis report of the Secretary-General on the post-2015 sustainable development agenda [Raport de sinteză al Secretarului General privind agenda de dezvoltare durabilă post-2015] |format=pdf |access-date=2023-09-22 |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230064030/https://www.un.org/ga/search/view_doc.asp?symbol=A%2F69%2F700&Lang=E |url-status=live |language=en}}</ref>

=== Adoptare ===
[[File:N1529189.pdf|thumb|Rezoluția ONU A/RES/70/1 (''Transformarea lumii noastre: Agenda&nbsp;2030 pentru Dezvoltare Durabilă''), care include Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (octombrie 2015)]]

La 25 septembrie 2015, cele 193&nbsp;de&nbsp;țări ale Adunării Generale a ONU au adoptat Agenda de dezvoltare&nbsp;2030 intitulată „Transformarea lumii noastre: Agenda&nbsp;2030 pentru dezvoltare durabilă”<ref name="UN SustDev-2017">{{en icon}}{{cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Resolution adopted by the General Assembly on 25 September 2015 |trans_title=Rezoluție adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015 |work=Transforming our world: the 2030&nbsp;Agenda for Sustainable Development [Transformarea lumii noastre: Agenda&nbsp;2030 pentru Dezvoltare Durabilă] |url=https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20171205210925/https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld |archive-date=5 December 2017 |access-date=23 August 2015 |publisher=United Nations – Sustainable Development knowledge platform |language=en}}</ref>, care 92 de paragrafe. La paragraful&nbsp;59 sunt prezentate cele 17&nbsp;Obiective de Dezvoltare Durabilă, cele 169&nbsp;de&nbsp;ținte aferente și cei 232&nbsp;de&nbsp;indicatori utilizați pentru monitorizarea progresului<ref name="UN SustDev-2017" />.

Procesul condus de ONU a implicat cele 193 de [[state membre ale Națiunilor Unite|state membre]] și [[societatea civilă]] la nivel mondial. Rezoluția adoptată este un acord interguvernamental larg care acționează ca Agenda de dezvoltare post-2015. ODD-urile se bazează pe principiile convenite prin Rezoluția A/RES/66/288, intitulată „Viitorul pe care ni-l dorim” (''The Future We Want'')<ref name="United Nations Official Document">{{en icon}}{{cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Resolution adopted by the General Assembly on 27 July 2012 - ''The future we want'' |trans_title=Rezoluție adoptată de Adunarea Generală la 27 iulie 2012 - ''Viitorul pe care ni-l dorim'' |url=https://undocs.org/A/RES/66/288 |access-date=2023-09-22 |website=un.org |language=ar, zh, en, fr, ru, es}}</ref>. Acesta a fost un document cu caracter neobligatoriu lansat ca urmare a Conferinței Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20) care a avut loc la Rio de Janeiro, Brazilia, în perioada 20-22 iunie 2012<ref name="United Nations Official Document" />.

=== Implementare ===

Implementarea ODD-urilor a început la nivel mondial în 2016. În 2019, [[António Guterres]] (secretarul general al Națiunilor Unite) a lansat un apel global pentru un „deceniu de acțiune” în scopul îndeplinirii Obiectivelor de dezvoltare durabilă până în 2030<ref>{{en icon}}{{cite web |title=Decade of Action  |trans_title=Deceniul de acțiune |url=https://www.un.org/sustainabledevelopment/decade-of-action/ |website=un.org |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |access-date=2023-09-22 |language=en |publisher=Sustainable Development Goals}}</ref>. Acest deceniu va dura din 2020 până în 2030, progresul fiind monitorizat de Forumul Politic la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă al ONU (''High-level Political Forum on Sustainable Development'' - HLPF), care se întrunește în fiecare an sub auspiciile [[Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite| Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite]], iar rapoartele de progres pentru toate ODD-urile sunt publicate de [[Secretarul General al Națiunilor Unite]]<ref name="UN-2022">{{en icon}}{{Cite web |author= António Guterres |title=Remarks to High-Level Political Forum on Sustainable Development |trans_title=Remarci la Forumul politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă |url=https://www.un.org/sg/en/content/sg/speeches/2019-09-24/remarks-high-level-political-sustainable-development-forum |access-date=2022-09-27 |website=www.un.org}}</ref>.

Există două tipuri principale de actori pentru implementarea ODD: actori statali și nestatali<ref name="Biermann-2022" />. Actorii statali includ [[guvern|guvernele naționale]] și autoritățile subnaționale, în timp ce actorii nestatali sunt [[corporație|corporațiile]] și [[societatea civilă]]<ref name="Llanos-2022">{{Citation |last1=Llanos |first1=Andrea Ordóñez |title=Chapter 3: Implementation at Multiple Levels |trans_title=Capitolul 3: Implementarea la mai multe niveluri |date=2022-07-31 |work=The Political Impact of the Sustainable Development Goals [Impactul politic al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă] |pages=59–91 |editor-last=Biermann |editor-first=Frank |edition=1 |publisher=Cambridge University Press |doi=10.1017/9781009082945.004 |isbn=978-1-009-08294-5 |last2=Raven |first2=Rob |last3=Bexell |first3=Magdalena |last4=Botchwey |first4=Brianna |last5=Bornemann |first5=Basil |last6=Censoro |first6=Jecel |last7=Christen |first7=Marius |last8=Díaz |first8=Liliana |last9=Hickmann |first9=Thomas |editor2-last=Hickmann |editor2-first=Thomas |editor3-last=Sénit |editor3-first=Carole-Anne |doi-access=free |language=en}}</ref>{{rp|80}}. Participarea și împuternicirea societății civile sunt importante, dar trebuie să se țină cont de existența unor interese diverse în acest grup<ref name="Llanos-2022" />{{rp|80}}. Formarea de noi parteneriate este utilă<ref name="Llanos-2022" />. Cu toate acestea, ODD-urile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic și sunt intenționat concepute astfel încât să permită o mare marjă de manevră actorilor. Prin urmare, ei pot interpreta obiectivele diferit și adesea în funcție de propriile interese<ref name="Biermann-2022" />.

== Conținutul celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ==

=== Structura obiectivelor, ținte și indicatori ===

[[Lista țintelor și indicatorilor ODD|Lista țintelor și indicatorilor]] pentru fiecare dintre cele 17&nbsp;ODD au fost publicate într-o rezoluție a ONU în iulie 2017<ref name="UN-2017" />. Fiecare obiectiv include de obicei 8{{ndash}}12 ținte și fiecare țintă are între unul și patru indicatori utilizați pentru a măsura progresul în atingerea țintelor, cu o medie de 1,5 indicatori pentru fiecare țintă<ref>{{en icon}}{{Cite journal |last=Kim |first=Rakhyun E. |date=2023-04-01 |title=Augment the SDG&nbsp;indicator framework |trans_title=Amplificarea cadrului indicatorilor&nbsp;ODD|journal=Environmental Science & Policy |language=en |volume=142 |pages=62–67 |doi=10.1016/j.envsci.2023.02.004 |s2cid=256758145 |issn=1462-9011|doi-access=free }}</ref>. Țintele sunt fie „ținte de rezultat” (circumstanțe care trebuie atinse), fie ținte „mijloace de implementare”<ref name="Bartram-2018">{{en icon}}{{cite journal |last1=Bartram |first1=Jamie |last2=Brocklehurst |first2=Clarissa |last3=Bradley |first3=David |last4=Muller |first4=Mike |last5=Evans |first5=Barbara |date=December 2018 |title=Policy review of the means of implementation targets and indicators for the sustainable development goal for water and sanitation |trans_title=Evaluarea politicilor privind mijloacele de implementare a țintelor și indicatorilor pentru obiectivul de dezvoltare durabilă pentru apă și canalizare |journal=npj Clean Water |volume=1 |issue=1 |pages=3 |doi=10.1038/s41545-018-0003-0 |s2cid=169226066 |doi-access=free}}</ref>. Cele mai recente ținte au fost introduse ulterior în procesul de negociere a ODD-urilor pentru a răspunde preocupărilor unor state membre cu privire la modul în care urmau să fie realizate ODD-urile. [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 17|ODD&nbsp;17 - ''Parteneriate pentru obiective'']] se referă în întregime la modul în care vor fi atinse obiectivele de dezvoltare durabilă<ref name="Bartram-2018" />.

Sistemul de numerotare a țintelor este următorul: pentru ''țintele de rezultat'' se folosesc numere, în timp ce pentru  ''mijloacele de implementare'' folosesc litere mici<ref name="Bartram-2018" />. De exemplu, [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 6|ODD&nbsp;6 - ''Apă curată și canalizare'']] include un total de 8&nbsp;ținte. Primele șase sunt ''ținte de rezultat'' și sunt etichetate ca Țintele 6.1 până la 6.6. Ultimele două ținte sunt ''mijloace de implementare'' și sunt etichetate ca Țintele 6.a și 6.b.

[https://unstats.un.org/UNSDWebsite/ Site-ul web al Diviziei de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD)] prezintă o listă oficială actualizată a indicatorilor, care include toate actualizările până la cea de-a 51-a sesiune a Comisiei de Statistică din martie 2020<ref name="UN Stats-2017" />.

Indicatorii au niveluri diferite de dezvoltare metodologică și disponibilitate a datelor la nivel global<ref name="UN Stats-2020c">{{en icon}}{{Cite web |author=Divizia de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD) |title=IAEG-SDGs – Tier Classification for Global ODD&nbsp;Indicators |trans_title=Grupul Inter-Agenții și de Experți privind Indicatorii&nbsp;ODD (IAEG-SDGs) – Clasificarea nivelurilor indicatorilor&nbsp;ODD globali |url=https://unstats.un.org/sdgs/iaeg-sdgs/tier-classification/ |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063855/https://unstats.un.org/sdgs/iaeg-sdgs/tier-classification/ |archive-date=30 December 2020 |access-date=2023-09-22 |website=unstats.un.org |publisher=United Nations Statistics Division (UNSD) |language=en}}</ref>. Inițial, unii indicatori (numiți „indicatori de nivel 3” - ''Tier 3'') nu aveau o metodologie sau standarde stabilite la nivel internațional. Ulterior, cadrul global al indicatorilor a fost ajustat astfel încât indicatorii de nivel 3 au fost fie abandonați, fie înlocuiți, fie perfecționați<ref name="UN Stats-2020c" />. La 17 iulie 2020, erau definiți 231 de indicatori unici<ref name="UN Stats-2020c" />.

Datele sau informațiile trebuie să includă toate grupurile vulnerabile, cum ar fi [[copii]]i, [[bătrân|vârstnicii]], [[Dizabilitate|persoanele cu dizabilități]], [[refugiat|refugiații]], [[indigen|populațiile indigene]], [[imigrant|migranții]] și persoanele strămutate intern<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=Divizia de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD) |title=Leaving no one behind |trans_title=A nu lăsa pe nimeni în urmă |url=https://unstats.un.org/sdgs/report/2016/leaving-no-one-behind |publisher=United Nations Statistics Division (UNSD) |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230064017/https://unstats.un.org/sdgs/report/2016/leaving-no-one-behind |archive-date=30 December 2020 |access-date=2023-09-22 |website=unstats.un.org |language=en}}</ref>.

==== Revizuiri ale indicatorilor ====
Cadrul indicatorilor a fost revizuit cuprinzător la cea de-a 51-a sesiune a Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite în 2020{{refn|group=n|name=cadru|'''Cadrul global de indicatori pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și țintele Agendei&nbsp;2030 pentru Dezvoltare Durabilă''' este definit în conformitate cu Anexa la rezoluția adoptată de Adunarea Generală la 6 iulie 2017, lucrările Comisiei de Statistică referitoare la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă (A/RES/71/313), perfecționările anuale cuprinse în E/CN.3/2018/2 (Anexa II), E/CN.3/2019/2 (Anexa II), modificările Evaluării cuprinzătoare din 2020 (Anexa II) și perfecționările anuale (Anexa III) cuprinse în E/CN.3/2020/2}}<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=Divizia de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD) |title=ODD&nbsp;Indicators – Global indicator framework for the Sustainable Development Goals and targets of the 2030&nbsp;Agenda for Sustainable Development |trans_title=Indicatori&nbsp;ODD – Cadrul global de indicatori pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și țintele Agendei&nbsp;2030 pentru Dezvoltare Durabilă|url=https://unstats.un.org/sdgs/indicators/indicators-list/ |access-date=2023-09-22 |website=unstats.un.org |publisher=United Nations Statistics Division (UNSD) |language=en}}</ref>. Acesta va fi revizuit din nou în 2025<ref name="UN Stats-2020b">{{en icon}}{{Cite web |title=IAEG-SDGs 2020 Comprehensive Review Proposals Submitted to the 51st session of the United Nations Statistical Commission for its consideration |trans_title=IAEG-SDGs 2020 Propuneri de revizuire cuprinzătoare transmise celei de-a 51-a sesiuni a Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite pentru examinare |url=https://unstats.un.org/sdgs/iaeg-sdgs/2020-comprev/UNSC-proposal/ |access-date=1 September 2020 |website=unstats.un.org |author=[[Organizația Națiunilor Unite]], Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia de Statistică |language=en}}</ref>. La cea de-a 51-a sesiune a Comisiei de statistică desfășurată la New York în perioada 3-6&nbsp;martie&nbsp;2020, au fost propuse spre examinare de către comisie un total de 36&nbsp;de&nbsp;modificări ale cadrului global al indicatorilor, unii indicatori fiind înlocuiți, revizuiți sau șterși<ref name="UN Stats-2020b" />. Între 15&nbsp;octombrie&nbsp;2018 și 17&nbsp;aprilie&nbsp;2020, au fost aduse alte modificări indicatorilor<ref>{{en icon}}{{Cite web |date=17 April 2020 |author=Divizia de Statistică a Națiunilor Unite (UNSD) |title=ODD&nbsp;Indicator changes (15 October 2018 and onward) |trans_title=Modificări ale indicatorilor&nbsp;ODD (15 octombrie 2018 și ulterior) |url=https://unstats.un.org/sdgs/files/List_of_changes_since_15_Oct_2018.pdf |format=pdf |url-status=live|archive-url=|archive-date=|access-date=2023-09-22 |language=en |publisher=United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Statistics Division}}</ref>. Cu toate acestea, măsurarea lor continuă să fie dificilă<ref>{{en icon}}{{cite book |last=Winfried |first=Huck |title=Measuring Sustainable Development Goals (SDGs) with Indicators: Is Legitimacy Lacking? |trans_title=Măsurarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) prin indicatori: lipsește legitimitatea? |date=2019 |editor-first1=Massimo |editor-last1=Iovane |editor-first2=Fulvio |editor-last2=Palombino |editor-first3=Daniele |editor-last3=Amoroso |editor-first4=Giovanni |editor-last4=Zarra |work=The Protection of General Interests in Contemporary International Law: A Theoretical and Empirical Inquiry [Protecția intereselor generale în dreptul internațional contemporan: o anchetă teoretică și empirică] |publisher=Oxford University Press |doi=10.2139/ssrn.3360935|s2cid=203377817 }}</ref>

=== Lista Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ===
{{Further|[[Lista țintelor și indicatorilor ODD]]}}
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 1|ODD 1: ''Fără sărăcie'']] ====

[[File:Sustainable_Development_Goal_01NoPoverty.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Fără sărăcie, în toate formele ei, pretutindeni”<ref name="pnud">{{en icon}}{{Cite web |author=[[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]] |title=Sustainable Development Goals |trans_title=Obiectivele de Dezvoltare Durabilă |url=https://www.undp.org/sustainable-development-goals |access-date=2023-09-22 |website=undp.org |language=en}}</ref>. Realizarea ODD&nbsp;1 ar pune capăt [[sărăcie extremă|sărăciei extreme]] la nivel global până în 2030. Unul dintre indicatorii cheie care măsoară sărăcia la nivel internațional și național este ''ponderea populației care trăiește sub pragul sărăciei''{{refn|group=n|name=pragint|'''Pragul internațional de sărăcie''' este cel definit de un nivel de trai de 2,15&nbsp;USD pe&nbsp;zi (actualizat de la pragul de sărăcie anterior de 1,90&nbsp;USD în 2015). Pragul internațional de sărăcie este măsurat în dolari internaționali, o monedă ipotetică care se ajustează pentru diferențele de preț între țări ([[paritatea puterii de cumpărare]]). Se măsoară în prețuri din 2017 ajustate cu modificările prețurilor în timp (inflație)}}<ref name="pnud" />. Datele sunt analizate în funcție de [[sex]], [[vârstă]], [[angajat|statut de angajare]] și locație geografică ([[zonă urbană|urban]]/[[rural]]).

Obiectivul are 7&nbsp;ținte și 13&nbsp;indicatori<ref name="pnud" /> pentru a măsura progresul. Cele cinci ''ținte de rezultat'' sunt: eradicarea sărăciei extreme, reducerea sărăciei la jumătate, implementarea sistemelor de protecție socială, asigurarea drepturilor egale la proprietate, servicii de bază, tehnologie și resurse economice și dezvoltarea rezistenței la [[dezastru|dezastrele]] de mediu, economice și sociale. Cele două ținte legate de ''mijloacele de implementare'' ale ODD&nbsp;1 sunt mobilizarea de resurse pentru a pune capăt sărăciei și stabilirea cadrelor politice de eradicare a sărăciei la toate nivelurile<ref name="owid">{{en icon}}{{Cite journal |author=Our World in Data |title=SDG Traker |trans_title=Monitorizare&nbsp;ODD |website=ourworldindata.org |year=2023 |url=https://ourworldindata.org/sdgs/ |access-date=2023-09-22 |language=en}}</ref>.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2|ODD 2: ''Zero foamete'']] ====

[[File:Sustainable_Development_Goal_02ZeroHunger.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Eliminarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea agriculturii durabile"<ref name="pnud" />. Indicatorii pentru acest obiectiv sunt, de exemplu, prevalența [[subnutriție]]i, prevalența insecurității alimentare severe și prevalența deficitului de creștere în înălțime în rândul copiilor sub cinci ani.

ODD 2 are 8&nbsp;ținte și 14&nbsp;indicatori pentru a măsura progresul<ref name="pnud" />. Cele cinci ''ținte de rezultat'' sunt: eliminarea [[foamete]]i și îmbunătățirea accesului la alimente; eradicarea tuturor formelor de [[malnutriție]]; productivitatea agricolă; sisteme de producție alimentară durabile și practici agricole reziliente; diversitatea genetică a semințelor, a plantelor cultivate și a animalelor de fermă și domesticite; investiții, cercetare și tehnologie. Cele trei ținte legate de ''mijloacele de implementare'' includ: abordarea restricțiilor comerciale și a distorsiunilor de pe piețele agricole mondiale, piețele de mărfuri alimentare și derivatele acestora<ref name="owid" /><ref>{{en icon}}{{Cite web |first=Saket |last=Tiwari |date=2023-07-24 |title=Explained: What is zero-hunger which is a Sustainable Development Goal? |trans_title=Articol explicativ: Ce înseamnă "zero foamete", care este un obiectiv de dezvoltare durabilă? |url=https://www.news9live.com/knowledge/explained-what-is-zero-hunger-which-is-a-sustainable-development-goal-2223800 |access-date=2023-07-31 |website=News9live |language=en-US}}</ref>.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3|ODD 3: '' 	Sănătate și bunăstare'']]  ====

[[File:Sustainable_Development_Goal_03GoodHealth.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, de toate vârstele"<ref name="pnud" />. Indicatorii importanți aici [[speranța de viață]], precum și mortalitatea infantilă și maternă. Alți indicatori sunt, de exemplu, decesele cauzate de accidentele rutiere, prevalența consumului de tutun, rata mortalității prin [[sinucidere]].

ODD 3 are 13&nbsp;ținte și 28&nbsp;de&nbsp;indicatori pentru a măsura progresul către ținte<ref name="pnud" />. Primele nouă ținte sunt ''ținte de rezultat'':

* reducerea mortalității materne,
* eliminarea [[Mortalitate infantilă|deceselor prevenibile ale copiilor în vârstă de până la cinci ani]],
* combaterea [[boală contagioasă|bolilor transmisibile]],
* reducerea mortalității cauzate de bolile netransmisibile și promovarea sănătății mintale,
* prevenirea și tratarea abuzului de [[substanță chimică|substanțe chimice]],
* reducerea leziunilor și deceselor survenite în accidente rutiere,
* acces universal la îngrijire sexuală și reproductivă, [[planificare familială]] și [[educație sexuală]],
* acoperire medicală universală,
* reducerea numărului de îmbolnăviri și decese cauzate de [[substanță chimică|substanțe chimice periculoase]] și [[poluare]]<ref name="owid" />.

Cele patru ''mijloace de implementare'' a țintelor sunt:

* implementarea Convenției-cadru a OMS privind controlul tutunului,
* sprijinirea cercetării, dezvoltării și accesului universal la [[vaccin]]uri și [[medicament]]e la prețuri accesibile,
* creșterea finanțării sănătății și sprijinirea forței de muncă din domeniul sănătății în țările în curs de dezvoltare,
* îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie privind riscurile globale pentru sănătate<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4|ODD 4: ''Educație de calitate'']] ====

[[File:Sustainable_Development_Goal_04QualityEducation.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Asigurarea unei educații de calitate, incluzivă și echitabilă și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții, pentru toți"<ref name="pnud" />. Indicatorii pentru acest obiectiv sunt, de exemplu, ratele de participare la [[școala primară|învățământul primar]], ratele de absolvire a învățământului primar, participarea la [[învățământ superior|învățământul terțiar]] și așa mai departe. În fiecare caz, indicii de paritate sunt analizați pentru a se asigura că studenții dezavantajați nu sunt discriminați (se colectează date dezagregate despre „[[femei]]/[[bărbați]], [[rural]]/[[zonă urbană|urban]], raportul chintilelor bogăției{{refn|group=n|name=chintile|'''Raportul cotelor chintilelor de venit''' sau '''raportul S80/S20''' este o măsură a inegalității distribuției venitului, compararând cele două extreme ale acesteia. Se calculează ca raportul dintre venitul total primit de cei 20% din populația cu cel mai mare venit (''chintila superioară'') și cel primit de cei 20% din populația cu cel mai mic venit (''chintila inferioară''). Toate veniturile sunt calculate ca venit disponibil echivalent}} inferioară/superioară și altele, cum ar fi [[dizabilitate|statutul de dizabilități]], [[indigen|populație indigenă]]”). Există și un indicator în jurul dotărilor pe care le au clădirile școlii (acces la electricitate, internet, calculatoare, apă potabilă, toalete etc.)<ref name="pnud" />.

ODD 4 are 10&nbsp;ținte și 11&nbsp;indicatori pentru a măsura progresul către ținte<ref name="pnud" />. Cele șapte ''ținte de rezultat'' sunt:

* [[școală primară|învățământ primar]] și [[învățământ secundar]] gratuite,
* acces egal la [[grădiniță|educație preșcolară]] de calitate,
* acces egal la [[școală profesională|învățământ profesional]], [[Educație vocațională|vocațional]] și [[învățământ superior]] la prețuri accesibile,
* creșterea numărului de persoane cu abilități relevante pentru succesul financiar,
* eliminarea tuturor discriminărilor în educație,
* dobândirea de abilități de bază de scriere/citire ([[alfabetizare]]) și socotit de către toți,
* educație privind [[dezvoltarea durabilă]] și [[globalizare|cetățenia globală]]<ref name="owid" />.

Cele trei ''mijloace de implementare'' a țintelor sunt:

* construirea/modernizarea de școli incluzive și sigure,
* extinderea burselor pentru [[învățământ superior|învățământul superior]] pentru țările în curs de dezvoltare,
* creșterea numărului de [[profesor]]i calificați în țările în curs de dezvoltare<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 5|ODD 5: ''Egalitatea de gen'']] ====

[[File:Sustainable_Development_Goal_05GenderEquality.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Realizarea egalității de gen și creșterea rolului tuturor femeilor și fetelor”<ref name="pnud" />. Indicatorii includ, de exemplu, existența unor cadre juridice adecvate și reprezentarea femeilor în [[Parlament|parlamentul național]] sau în organele administrației locale<ref name="UNESC2020" />. Datele privind căsătoria forțată și mutilarea genitală feminină sunt de asemenea incluse într-un alt indicator<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=[[Organizația Mondială a Sănătății]] |title=Female genital mutilation |trans_title=Mutilarea genitală feminină |url=https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/female-genital-mutilation |access-date=2020-09-30 |website=www.who.int |language=en |archive-date=29 January 2021 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210129023511/https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/female-genital-mutilation |url-status=live}}</ref><ref name="UNESC2020" />.

ODD 5 are 9&nbsp;ținte și 14&nbsp;indicatori pentru a măsura progresul către ținte<ref name="pnud" />. Cele șase ''ținte de rezultat'' sunt:

* eradicarea tuturor formelor de [[discriminare]] la adresa tuturor femeilor și fetelor de pretutindeni,
* eradicarea [[Violența împotriva femeilor|violenței și exploatării femeilor și fetelor]],
* eliminarea practicilor dăunătoare, cum ar fi căsătoria precoce și forțată și mutilarea genitală feminină,
* valorificarea responsabilităților de îngrijire neremunerate și promovarea partajării responsabilităților casnice,
* asigurarea participării depline a femeilor la conducere și luarea deciziilor,
* asigurarea drepturilor și accesului universal la sănătate reproductivă<ref name="owid" />.

Cele trei ''mijloace de implementare'' a țintelor sunt:

* promovarea drepturilor egale la resurse economice, proprietate și servicii financiare pentru femei,
* promovarea [[emancipare|emancipării]] femeilor prin tehnologie,
* adoptarea, consolidarea politicilor și punerea în aplicare a legislației privind egalitatea de gen<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 6|ODD 6: ''Apă curată și canalizare'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 06CleanWaterSanitation.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Asigurarea disponibilității și gestionarea durabilă a apei și apelor uzate pentru toți”<ref name="pnud" />. Programul comun de monitorizare a alimentării cu apă și canalizării (''Joint Monitoring Programme for Water Supply and Sanitation'' - JMP) al [[OMS|Organizației Mondiale a Sănătății]] și [[UNICEF|Fondului Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite]] a precizat în 2017 că 4,5&nbsp;miliarde de&nbsp;persoane nu aveau acces la  sisteme de canalizare corespunzătoare<ref name="JMP2017">[[Organizația Mondială a Sănătății]] și [[UNICEF|Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite]] (2017) [https://web.archive.org/web/20170716004247/http://www.who.int/water_sanitation_health/publications/jmp-2017/en/ Progress on Drinking Water, Sanitation and Hygiene: 2017 Update and SDG Baselines] [Progrese în privința apei potabile, canalizării și igienei: Actualizare 2017 și linii de bază pentru ODD] Geneva: World Health Organization (WHO) și United Nations Children’s Fund (UNICEF), 2017</ref>. 

ODD 6 are 8&nbsp;ținte. Șase dintre ele urmează să fie realizate până în anul 2030, una până în anul 2020, iar una nu prevede un termen limită<ref name="pnud" />. Fiecare dintre ținte are, de asemenea, unul sau doi indicatori care sunt utilizați pentru a măsura progresul. În total, există 11&nbsp;indicatori pentru a monitoriza progresul pentru ODD&nbsp;6<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |url=https://sustainabledevelopment.un.org/sdg6 |title=Sustainable Development Knowledge Platform - SDGs |trans_title=Platforma de cunoștințe privind dezvoltarea durabilă - ODD-uri |website=un.org |access-date=17 November 2017}}</ref>. Principalele surse de date pentru obiectivele și indicatorii ODD&nbsp;6 provin din Inițiativa de monitorizare integrată pentru ODD&nbsp;6 (''Integrated Monitoring Initiative for SDG&nbsp;6'') coordonată de ''UN-Water''<ref>{{en icon}}{{Cite book |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |url=https://www.susana.org/en/knowledge-hub/resources-and-publications/library/details/3637 |title=Sustainable Development Goal&nbsp;6 Synthesis report 2018 on water and sanitation |trans_title=Obiectivul de dezvoltare durabilă&nbsp;6 Raport de sinteză 2018 privind apa și canalizarea |publisher=ONU, New York |year=2018 |isbn=9789211013702 |oclc=1107804829}}</ref>.

Cele șase ''ținte orientate spre rezultat'' includ: [[apă potabilă]] sigură și accesibilă, oprirea defecării în aer liber și asigurarea accesului la canalizare și facilități sanitare, îmbunătățirea calității apei, tratarea apelor uzate și reutilizarea în siguranță, creșterea eficienței utilizării apei și asigurarea aprovizionării cu apă curată, implementarea Managementului integrat al resurselor de apă, protejarea și restaurarea [[ecosistem]]elor legate de apă. Cele două ''mijloace de realizare'' a țintelor sunt: extinderea sprijinului pentru dezvoltarea sistemelor de apă și canalizare în țările în curs de dezvoltare și sprijinirea angajamentului local în gestionarea apei și a canalizării<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 7|ODD 7: ''Energie curată și la prețuri accesibile'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 07CleanEnergy.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Asigurarea accesului la energie accesibilă, fiabilă, durabilă și modernă pentru toți”<ref name="pnud" />. Unul dintre indicatorii acestui obiectiv este ''procentul populației cu acces la energie electrică'' (au fost înregistrate progrese în extinderea accesului la energie electrică în mai multe țări, în special în [[India]], [[Bangladesh]] și [[Kenya]]<ref name="Energyreport2019">{{en icon}}Agenția Internațională pentru Energie (IEA), Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), Divizia de Statistică a Organizației Națiunilor Unite (UNSD), Banca Mondială (BM), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) (2019), [https://trackingsdg7.esmap.org/data/files/download-documents/2019-Tracking%20SDG7-Full%20Report.pdf Tracking SDG 7: The Energy Progress Report 2019] [Monitorirea ODD&nbsp;7: Raport 2019 privind progresul energetic] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201230063844/https://trackingsdg7.esmap.org/data/files/download-documents/2019-Tracking%20SDG7-Full%20Report.pdf|date=30 December 2020}} (pdf), sau [https://trackingsdg7.esmap.org/ Tracking SDG 7 website] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201230064018/https://trackingsdg7.esmap.org/|date=30 December 2020}} (online)</ref>). Alți indicatori prezintă ponderea energiei regenerabile și eficiența energetică<ref name="owid" />.

ODD 7 are 5&nbsp;ținte care urmează să fie atinse până în 2030, iar progresul către ținte este măsurat prin 6&nbsp;indicatori<ref name="pnud" />. Trei din cele cinci ținte sunt ''ținte de rezultat'': acces universal la energie modernă, creșterea procentului global de [[energie regenerabilă]], dublarea ratei de creștere a eficienței energetice. Celelalte două ținte sunt ''mijloace de implementare''<ref name="owid" />: promovarea accesului la cercetare, tehnologie și investiții în energie curată, extinderea și actualizarea [[Sistem energetic|serviciilor energetice]] pentru țările în curs de dezvoltare. Cu alte cuvinte, aceste ținte urmăresc includerea accesului la energie accesibilă și fiabilă, crescând în același timp ponderea energiei regenerabile în mixul energetic global. De asemenea, se concentrează pe îmbunătățirea eficienței energetice, cooperarea internațională și investițiile în infrastructura de energie curată<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8|ODD 8: ''Muncă decentă și creștere economică'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 08DecentWork.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Promovarea creșterii economice susținute, incluzive și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a muncii decente pentru toți”<ref name="pnud" />. Indicatorii importanți pentru acest obiectiv includ creșterea economică în țările cel mai puțin dezvoltate și rata reală a [[Lista țărilor în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor |PIB per locuitor]]. Alte exemple sunt ratele șomajului în rândul tinerilor și accidentele profesionale sau numărul de femei angajate în comparație cu bărbații<ref name="pnud" />.

ODD 8 are 12&nbsp;ținte în total. dintre care unele urmează să fie atinse până în 2030, iar altele până în 2020. Primele zece sunt ''ținte de rezultat''<ref name="owid" />. Acestea sunt: [[creștere economică]] durabilă, diversificare, inovare și modernizare pentru [[Productivitate|productivitate economică]], promovarea politicilor de sprijinire a creării de locuri de muncă și dezvoltarea întreprinderilor, îmbunătățirea eficienței resurselor în consum și producție, [[forța de muncă|ocuparea deplină a forței de muncă]] și [[muncă decentă]] cu salarii egale pentru aceeași muncă, promovarea ocupării forței de muncă, a educației și a formării tinerilor, eradicarea [[sclavie|sclaviei moderne]], a [[trafic de persoane|traficului de persoane]] și a muncii copiilor, protejarea drepturilor persoanelor angajate în muncă și promovarea unor medii de lucru sigure, promovarea unui [[turism]] durabil, benefic și universal, accesul universal la servicii bancare, asigurări și servicii financiare. În plus, există și două ''mijloace de implementare'': creșterea sprijinului pentru comerț (''Aid for Trade''), dezvoltarea unei strategii globale de ocupare a forței de muncă pentru tineri<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 9|ODD 9: ''Industrie, inovare și infrastructură'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 09Industry.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Construcția unei infrastructuri rezistente, promovarea industrializării incluzive și durabile și încurajarea inovației”<ref name="pnud" />. Indicatorii acestui obiectiv includ, de exemplu, proporția de oameni care sunt angajați în activități de producție, care locuiesc în zone acoperite de o [[rețea mobilă]] sau care au acces la internet<ref name=" UNESC2020" />. Un indicator care este legat de schimbările climatice este „emisiile de CO<sub>2</sub> pe unitatea de valoare adăugată”.

Obiectivul are 8&nbsp;ținte, iar progresul este măsurat prin 12&nbsp;indicatori. Primele 5&nbsp;ținte sunt ''ținte de rezultat''<ref name="owid" />. Acestea sunt: dezvoltarea unei [[infrastructură|infrastructuri]] durabile, reziliente și incluzive, promovarea industrializării incluzive și durabile, creșterea accesului la servicii financiare și la piețe, modernizarea tuturor sectoarelor industriale și infrastructurii pentru [[sustenabilitate]], îmbunătățirea [[cercetare|cercetării]] și modernizarea [[tehnologie|tehnologiilor industriale]]. Celelalte 3&nbsp;ținte sunt „mijloace de implementare”: facilitarea dezvoltării durabile a infrastructurii pentru țările în curs de dezvoltare, sprijinirea dezvoltării tehnologiei interne și diversificarea industrială, accesul universal la [[tehnologia informației și comunicațiilor]]<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 10|ODD 10: ''Reducerea inegalităților'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 10ReducedInequalities.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între acestea”<ref name="pnud" />. Indicatorii importanți pentru acest ODD sunt: diferențele de [[venit]], aspecte de [[sex|gen]] și [[dizabilitate]], precum și politicile de [[migrație]] și mobilitate a oamenilor<ref name="UN Stats-2020a">{{en icon}}{{Cite web |author=Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale |year=2020 |title=Sustainable development goal report 2020 |trans_title=Raport 2020 privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă |url=https://unstats.un.org/sdgs/report/2020/The-Sustainable-Development-Goals-Report-2020.pdf |format=pdf |publisher=Divizia de Statistică a Națiunilor Unite |language=en}}</ref>    

ODD 10 are 10&nbsp;ținte, care urmează să fie atinse până în 2030. Progresul către ținte va fi măsurat prin indicatori. Primele 7&nbsp;ținte sunt ''ținte de rezultat''<ref name="owid" />: reducerea inegalității veniturilor, promovarea incluziunii sociale, economice și politice universale, asigurarea egalității de șanse și eradicarea [[discriminare|discriminării]], adoptarea de politici fiscale și sociale care promovează egalitatea, reglementarea îmbunătățită a piețelor financiare și instituțiilor globale, reprezentare sporită pentru țările în curs de dezvoltare în instituțiile financiare, adoptarea de politici de migrație responsabile și bine gestionate. Celelalte 3&nbsp;ținte sunt ''mijloace de implementare'': tratament special și diferențiat pentru țările în curs de dezvoltare, încurajarea Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare și a investițiilor în țările cel mai puțin dezvoltate, reducerea costurilor de tranzacție pentru transferurile financiare către familiile migranților<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11|ODD 11: ''Orașe și comunități durabile'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 11SustainableCities.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Orașe și comunități incluzive, sigure, rezistente și durabile"<ref name="pnud"/>. Indicatorii importanți pentru acest obiectiv sunt numărul de persoane care trăiesc în mahalale urbane, proporția populației urbane care are acces convenabil la transportul public și dimensiunea suprafeței construite per persoană<ref name="pnud" />.

ODD 11 are 10&nbsp;ținte, care urmează să fie atinse, iar progresul către ținte va fi măsurat prin 15&nbsp;indicatori. Primele 7&nbsp;ținte sunt ''ținte de rezultat''<ref name="owid" />: locuințe sigure și accesibile, sisteme de [[transport]] durabil la prețuri accesibile, [[urbanizare]] incluzivă și durabilă, protecția [[patrimoniu]]lui cultural și al celui natural la nivel global, reducerea efectelor adverse ale [[dezastru natural|dezastrelor naturale]], reducerea impactului orașelor asupra mediului și oferirea de acces la spații verzi publice sigure și incluzive. Celelalte 3&nbsp;ținte sunt ''mijloace de implementare'': planificarea susținută a dezvoltării naționale și regionale, implementarea politicilor de incluziune, eficiența resurselor și reducerea riscului de dezastre în sprijinirea țărilor cel mai puțin dezvoltate pentru construirea de clădiri durabile și rezistente<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12|ODD 12: ''Consum și producție responsabile'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 12ResponsibleConsumption.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Asigurarea unor modele durabile de consum și producție”<ref name="pnud" />. Unul dintre indicatori este numărul de instrumente de politică națională pentru promovarea consumului durabil și a modelelor de producție<ref name="UNESC2020" />{{rp|14}}. Un altul este subvențiile globale pentru combustibili fosili<ref name="UNESC2020" />{{rp|14}}. O creștere a reciclării interne și o dependență redusă de comerțul cu deșeuri din plastic la nivel mondial sunt alte acțiuni care ar putea ajuta la îndeplinirea obiectivului<ref name="Walker">{{en icon}}{{cite journal |last1=Walker |first1=Tony R. |date=2021 |title=(Micro)plastics and the UN Sustainable Development Goals |trans_title=(Micro)plasticele și Obiectivele ONU de Dezvoltare Durabilă |journal=Science Direct |serie=Current Opinion in Green and Sustainable Chemistry |volume=30 |pages=100.497 |access-date=2023-09-22 |doi=10.1016/j.cogsc.2021.100497 |doi-access=free}}</ref>.

Obiectivul are 11&nbsp;ținte. Primele 8 sunt ''ținte de rezultat''<ref name="pnud" />: implementarea Cadrului de programe pe 10&nbsp;ani privind modelele de consum și producție durabile{{refn|group=n|name=10ani|La Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20) din iunie 2012, șefii de state ai lumii au adoptat '''Cadrul de programe pe 10 ani privind modelele de consum și producție durabile''' (''10-Year Framework of Programmes on Sustainable Consumption and Production Patterns''), considerând că „schimbările fundamentale în modul în care societățile produc și consumă sunt indispensabile pentru realizarea unei dezvoltări durabile la nivel global” (Johannesburg Plan of Implementation, 2002)}}, realizarea unui management durabil și utilizarea eficientă a resurselor naturale, reducerea la jumătate a risipei alimentare globale per&nbsp;locuitor la nivelurile [[retail]] și consumator final și reducerea pierderilor alimentare de-a lungul lanțurilor de producție și aprovizionare, inclusiv pierderile după recoltare, gestionarea rațională din punct de vedere ecologic a [[substanță chimică|substanțelor chimice]] și a tuturor [[deșeu]]rilor pe parcursul ciclului lor de viață, reducerea generării de deșeuri prin prevenire, reducere, [[reciclare]] și reutilizare, încurajarea companiilor în adoptarea de practici durabile, promovarea practicilor de [[achiziție publică|achiziții publice]] durabile și informarea și conștientizarea oamenilor de pretutindeni despre [[dezvoltarea durabilă]]. Cele trei ''mijloace de implementare'' sunt: sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare în consolidarea capacității științifice și tehnologice, dezvoltarea și implementarea instrumentelor de monitorizare a impactului dezvoltării durabile și eliminarea distorsiunilor pieței, cum ar fi subvențiile pentru combustibili fosili care încurajează consumul<ref name="pnud" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 13|ODD 13: ''Acțiune climatică'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 13Climate.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a impactului acestora”<ref name="pnud" />. În 2021 până la începutul anului 2023, [[IPCC|Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice]] (''Intergovernmental Panel on Climate Change'' - IPCC) a publicat al șaselea raport de evaluare, care analizează informațiile științifice, tehnice și socio-economice referitoare la schimbările climatice<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=[[IPCC|Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice]] |title=AR6 Synthesis Report: Climate Change 2023 — IPCC |trans_title=Raport de sinteză AR6: Schimbările climatice 2023 — IPCC |url=https://www.ipcc.ch/report/sixth-assessment-report-cycle/ |access-date=2023-09-22 |language=en}}</ref>.

ODD 13 are 5&nbsp;ținte care urmează să fie atinse până în 2030. Acestea acoperă o gamă largă de probleme legate de acțiunea climatică. Primele 3 sunt ''ținte de rezultat''<ref name="owid" />: consolidarea rezilienței și capacitatea de adaptare la dezastrele legate de climă, integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politici și planificare consolidarea cunoștințelor și a capacităților pentru a face față schimbărilor climatice. Celelalte două ținte sunt ''mijloace de implementare'': implementarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice{{refn|group=n|name=unfcc|'''Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice''' (''United Nations Framework Convention on Climate Change'' - UNFCCC[[:en:UNFCC|<sup>[en]</sup>]]) este principalul forum internațional interguvernamental pentru negocierea răspunsului global la schimbările climatice. Pentru fiecare țintă, sunt prevăzuți indicatori care oferă o metodă de monitorizare a progresului general}} (''United Nations Framework Convention on Climate Change'' - UNFCCC[[:en:UNFCC|<sup>[en]</sup>]]) și promovarea mecanismelor de creștere a capacității de planificare și management<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 14|ODD 14: ''Viața marină'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 14LifeBelowWater.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă”<ref name="pnud" />. Eforturile actuale de a proteja oceanele, mediile marine și pescuitul la scară mică nu satisfac nevoia de a proteja resursele<ref name="UNESC2020" />. Creșterea temperaturii oceanelor și dezoxigenarea acestora acționează concomitent cu [[acidificarea oceanelor]], constituind „trioul mortal” al presiunilor schimbărilor climatice asupra mediului marin<ref>{{en icon}}{{Cite web |date=2017 |title=Ocean acidification (Issues Brief) |trans_title=Acidificarea oceanelor (Rezumat al problemelor) |url=https://www.iucn.org/sites/dev/files/ocean_acidification_issues_brief.pdf |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063843/https://www.iucn.org/sites/dev/files/ocean_acidification_issues_brief.pdf |archive-date=30 December 2020 |access-date=2023-09-22 |website= |author=International Union for Conservation of Nature |format=pdf |language=en}}</ref>.

Obiectivul are 10&nbsp;ținte care urmează să fie atinse până în 2030. Primele șapte sunt ''ținte de rezultat''<ref name="owid" />: reducerea [[poluare|poluării marine]], protejarea și restaurarea [[ecosistem]]elor, reducerea acidificării oceanelor, [[pescuit|pescuit durabil]], conservarea zonelor de coastă și marine, eliminarea subvențiilor care contribuie la pescuitul excesiv, sporirea beneficiilor economice din utilizarea durabilă a resurselor marine. Celelalte trei ținte sunt ''mijloace de implementare'': creșterea nivelului de cunoștințe științifice, intensificarea cercetării și transferul de tehnologii privind sănătatea oceanelor, sprijinirea pescuitului la scară mică, implementarea și aplicarea legislației maritime internaționale (''Law of the sea'')<ref name="owid" />. Un indicator (14.1.1b) din ODD&nbsp;14 se referă în mod specific la reducerea impactului poluării marine cu plastic<ref name="Walker" />. Pentru fiecare țintă, este prevăzut câte un indicator care oferă o metodă de monitorizare a progresului general<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 15|ODD 15: ''Viața terestră'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 15LifeOnLand.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a [[ecosistem]]elor terestre, gestionarea durabilă a [[pădure|pădurilor]], combaterea [[deșertificare|deșertificării]], oprirea și inversarea degradării terenurilor și oprirea pierderii [[biodiversitate|biodiversității]]”<ref name="pnud" />. Ponderea suprafeței forestiere rămase, deșertificarea și riscul de [[Extincție|extincție a speciilor]] sunt exemple de indicatori ai acestui obiectiv<ref name="UNESC2020" /><ref>{{en icon}}{{Cite web |author=Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale |url=https://sdgs.un.org/topics/desertification-land-degradation-and-drought |title=Desertification, land degradation and drought |trans_title=Deșertificarea, degradarea pământului și seceta |access-date=2023-09-22 |website=sdgs.un.org |language=en}}</ref>.

Obiectivul are 12&nbsp;ținte care urmează să fie atinse până în 2030. Primele nouă sunt ''ținte de rezultat''<ref name="owid" />: conservarea și restaurarea [[ecosistem]]elor terestre și de apă dulce, oprirea [[defrișare|defrișării]] și refacerea [[păduri]]lor degradate, combaterea [[deșertificare|deșertificării]] și refacerea terenurilor degradate, conservarea ecosistemelor montane, protejarea [[biodiversitate|biodiversității]] si [[Habitat|habitatelor naturale]], protejarea accesului la resursele genetice și împărțirea echitabilă a beneficiilor, eliminarea [[braconaj]]ului și traficului de [[specii pe cale de dispariție|specii protejate]], prevenirea infiltrării speciilor exotice invazive pe uscat și în ecosistemele acvatice și integrarea ecosistemului și a biodiversității în planificarea guvernamentală. Celelalte trei ținte sunt ''mijloace de implementare'': creșterea resurselor financiare pentru conservarea și utilizarea în mod durabil a ecosistemului și biodiversității, finanțarea și stimularea gestionării durabile a pădurilor, combaterea [[braconaj]]ului și a traficului la nivel global<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 16|ODD 16: ''Pace, justiție și instituții puternice'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 16PeaceJusticeInstitutions.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Promovarea societăților pașnice și incluzive pentru dezvoltarea durabilă, asigurarea accesului la justiție pentru toți și construirea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile”<ref name="pnud" />. Ratele de înregistrare a nașterilor și prevalența luării de mită sunt două exemple de indicatori incluși în acest obiectiv<ref name="SDGChildren20182">{{en icon}}{{cite web |author=[[UNICEF|Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor al Națiunilor Unite]] |title=Progress for Every Child in the SDG Era |trans_title=Progres pentru fiecare copil în era ODD |url=https://data.unicef.org/wp-content/uploads/2018/03/Progress_for_Every_Child_V4.pdf |access-date=2 aprilie 2018 |website=unicef.org |publisher=[[UNICEF]] |format=pdf |language=en}}</ref><ref name="UNESC2020" /> 

Obiectivul are 12&nbsp;ținte. Primele zece sunt ''ținte de rezultat''<ref name="owid" />: reducerea [[violență|violenței]], protejarea copiilor de [[Abuzul asupra copiilor|abuz]], exploatare, [[Trafic de copii|trafic]] și violență, promovarea [[stat de drept|statului de drept]] și asigurarea accesului egal la [[justiție]], combaterea [[crimă organizată|crimei organizate]] și a fluxurilor financiare ilicite și a [[trafic de arme|traficului de arme]], reducerea substanțială a [[corupție]]i și [[mită|mitei]], dezvoltarea unor instituții eficiente, responsabile și transparente, adoptarea unor decizii receptive, incluzive și reprezentative, consolidarea participării la guvernanța globală, asigurarea [[Persoană juridică|identității juridice]] universale, asigurarea accesului public la informații și protejarea [[Drepturile omului|libertăților fundamentale]]. Celelalte două ținte sunt ''mijloace de implementare'': consolidarea instituțiilor naționale pentru prevenirea violenței și combaterea criminalității și a [[terorism]]ului, promovarea și aplicarea legilor și politicilor [[Discriminare|nediscriminatorii]]<ref name="owid" />.
{{clr}}

==== [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 17|ODD 17: ''Parteneriate pentru obiective'']] ====

[[File:Sustainable Development Goal 17Partnerships.svg|220x124px|right]]

Formularea oficială este: „Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă”<ref name="pnud" />. Creșterea [[cooperare|cooperării internaționale]] este considerată vitală pentru atingerea fiecăruia dintre cele 16 obiective anterioare<ref name="Alan2">{{en icon}}{{Cite web |last=Pierce |first=Alan |date=26 November 2018 |title=SDG Indicators: why SDG&nbsp;17 is the most important UN SDG |trans_title=Indicatori ODD: de ce ODD&nbsp;17 este cel mai important ODD al ONU |url=https://www.sopact.com/perspectives/sdg17-most-important-sdg |access-date=24 September 2020 |publisher=Sopact |language=en}}</ref>. Dezvoltarea de parteneriate cu mai multe părți interesate pentru a facilita schimbul de cunoștințe, expertiză, tehnologie și resurse financiare este recunoscută ca fiind esențială pentru succesul general al ODD. Scopul include îmbunătățirea cooperării nord-sud și sud-sud. Parteneriatele public-privat care implică [[societatea civilă]] sunt menționate în mod special<ref name="pnud" />.

ODD 17 este o viziune pentru un [[comerț]] îmbunătățit și mai echitabil, precum și inițiative de investiții coordonate pentru a promova [[dezvoltarea durabilă]] dincolo de granițe. Este vorba despre consolidarea și eficientizarea cooperării dintre statele-națiune, atât dezvoltate, cât și în curs de dezvoltare, folosind ODD-urile ca un cadru comun și o viziune comună pentru definirea acelei căi colaborative de urmat<ref name="Alan2" />. Acesta caută să promoveze [[comerțul internațional]] și un sistem comercial echitabil<ref name="pnud" />.

Obiectivul are 17&nbsp;ținte care trebuie atinse până în 2030, împărțite în cinci categorii: [[finanțare]], [[tehnologie]], consolidarea capacității, [[comerț]] și probleme sistemice. Progresul către ținte va fi măsurat prin 25&nbsp;de&nbsp;indicatori<ref name="owid" /><ref name="Alan2" />. Toate țintele sunt considerate ''mijloace de implementare''<ref name="owid" />.

== Probleme transversale și sinergii ==

[[File:Sustainable Development Goals (Lima, Peru) 1.jpg|thumb|Tineri ținând bannere ODD în [[Lima]], [[Peru]]]]

Trei aspecte trebuie conjugate pentru a realiza o dezvoltare durabilă: dimensiunile economice, socio-politice și de mediu sunt vitale și interdependente<ref name="JIID-2016">{{en icon}}{{cite web|url=http://jiid.in/2016/08/sustainable-development-goals-2016-2030-easier-stated-achieved/ |author=Journal of Innovation for Inclusive Development |title=Sustainable Development Goals 2016–2030: Easier Stated Than Achieved – JIID |trans_title=Obiectivele de dezvoltare durabilă 2016–2030: mai ușor de declarat decât atins – JIID |date=2016 |language=en-GB |archive-date=21 April 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180421014629/http://jiid.in/2016/08/sustainable-development-goals-2016-2030-easier-stated-achieved/ |url-status=live}}</ref>. Cercetarea multidisciplinară și [[Transdisciplinaritate|trans-disciplinară]] în toate cele trei sectoare sunt necesare pentru a realiza progrese, dar acest lucru se dovedește dificil atunci când guvernele importante nu îl susțin<ref name="JIID-2016" />.

Egalitatea de gen, educația, cultura și sănătatea sunt câteva exemple de probleme transversale și de diverse interconexiuni inerente ODD-urilor.

=== Egalitatea de gen ===

Consensul larg este că progresul în ceea ce privește toate ODD-urile va fi blocat dacă [[emancipare]]a femeilor și egalitatea de gen nu sunt prioritizate și tratate holistic. ODD-urile se adresează factorilor de decizie politică, precum și directorilor și membrilor consiliilor de administrație din sectorul privat pentru a promova egalitatea de gen<ref>{{en icon}}{{cite news |last1=Firzli |first1=Nicolas |first2=David |last2=Weeks |title=6th World Pensions Forum held in London: Greening, Governance and Asset Ownership |trans_title=Al 6-lea Forum Mondial al Pensiilor desfășurat la Londra: Ecologizare, guvernare și proprietatea activelor |url=https://amnt.org/wp-content/uploads/2017/04/6th-World-Pensions-Forum2017.pdf |format=pdf |work=Revue Analyse Financière |language=en |date=5 April 2017 |access-date=2023-10-13 |archive-date=2023-04-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230407172425/https://amnt.org/wp-content/uploads/2017/04/6th-World-Pensions-Forum2017.pdf |dead-url=yes }}</ref>. Declarații din diverse surse, cum ar fi [[OECD|Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] (OCDE), [[UN Women]] și Forumul Mondial pentru Pensii, au remarcat că investițiile în femei și fete au un impact pozitiv asupra economiilor. Investițiile naționale și globale în dezvoltare în femei și fete depășesc adesea domeniul de aplicare inițial<ref>{{en icon}}{{cite web |author=[[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] |url=https://www.oecd.org/dac/gender-development/POST-2015%20Gender.pdf |title=Gender equality and women's rights in the post-2015 agenda: A foundation for sustainable development |trans_title=Egalitatea de gen și drepturile femeilor în agenda post-2015: O fundație pentru dezvoltarea durabilă |website=o ecd.org |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063852/https://www.oecd.org/dac/gender-development/POST-2015%20Gender.pdf |url-status=live }}</ref>.

Egalitatea de gen este integrată în cadrul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, colectarea datelor asigurând că cele mai multe dintre acestea sunt dezagregate în funcție de sex<ref name="UNESCO-2019">{{en icon}}[[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură]] (2019) [http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/publication_culture_2020_indicators_en.pdf Culture | 2030 Indicators] [Cultură | Indicatori 2030], Paris: UNESCO {{ISBN|978-92-3-100355-4}} {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201230063854/http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/publication_culture_2020_indicators_en.pdf |date=30 December 2020}} United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization, Paris, France</ref>{{rp|11}}

=== Educație și cultură ===

[[File:Training on Education for sustainable development.JPG|thumb|Atelier de instruire privind educația pentru dezvoltare durabilă în districtul Kasese, [[Uganda]]]]

Educația pentru [[dezvoltare durabilă]] (''Education for sustainable development'' - ESD) este recunoscută în mod explicit în ODD ca parte a Țintei&nbsp;4.7 privind educația. [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură]] promovează Educația pentru cetățenie globală (''Global Citizenship Education'' - GCED) ca o abordare complementară<ref>{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură]] |url=http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002329/232993e.pdf |format=pdf |title=Global Citizenship Education: Topics and learning objectives |trans_title=Educația pentru cetățenie globală: Teme și obiective de învățare |publisher=UNESCO |language=en |accessdate=2023-10-13 |archive-date=2018-07-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180712215733/http://unesdoc.unesco.org/images/0023/002329/232993e.pdf |dead-url=yes }}</ref>. Educația pentru dezvoltare durabilă este importantă pentru toate celelalte 16&nbsp;Obiective de Dezvoltare Durabilă<ref>{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură]] |url=http://unesdoc.unesco.org/images/0024/002474/247444e.pdf |format=pdf |title=Education for Sustainable Development Goals: Learning Objectives |trans_title=Educație pentru obiectivele de dezvoltare durabilă: obiective de învățare |publisher=UNESCO |location=Paris |language=en |year=2017 |isbn=978-92-3-100209-0 |pages=7 |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063855/https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000247444_eng |url-status=live}}</ref>.

Cultura este menționată în mod explicit în Ținta&nbsp;4.11 („Consolidarea eforturilor de protejare și salvgardare a patrimoniului cultural și natural al lumii”). Cu toate acestea, cultura este văzută ca o temă transversală, deoarece are un impact asupra mai multor ODD<ref name="UNESCO-2019" />. De exemplu, cultura joacă un rol în țintele&nbsp;ODD în cazul în care se referă la mediu și reziliență ([[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11|ODD&nbsp;11]], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12|ODD&nbsp;12]] și [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 16|ODD&nbsp;16]]), prosperitate și mijloace de trai ([[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8|ODD&nbsp;8]]), incluziune și participare ([[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11|ODD&nbsp;11]] și [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 16|ODD&nbsp;16]])<ref name="UNESCO-2019" />{{rp|2}}.

=== Sănătate ===

[[File:Tasty Food Abundance in Healthy Europe.png|Alimentele suficiente și sănătoase ar trebui puse la dispoziția tuturor|thumb|right]]

[[File:School toilet 2 - WASH in schools (Bangladesh) (38403428742).jpg|thumb|Exemplu de canalizare pentru toți: toaleta școlii (Școala și colegiul Mohakhali, [[Dhaka]], [[Bangladesh]])]]

ODD-urile de la 1 la 6 abordează în mod direct disparitățile în materie de sănătate, în primul rând în țările în curs de dezvoltare<ref name="UN2015">{{en icon}}{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Take Action for the Sustainable Development Goals |trans_title=Acțiune pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă |url=https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/ |date=25 November 2015 |website=un.org |publisher=''Sustainable Development Goals'' |language=en}}</ref>. Aceste șase obiective abordează probleme cheie referitoare la sănătatea publică globală, [[sărăcie]], [[foamete]] și securitate alimentară, [[sănătate]], [[educație]], egalitate de gen și emanciparea femeilor, precum și la apă și canalizare<ref name="UN2015" />. Oficialii din sănătatea publică pot folosi aceste obiective pentru a-și stabili propria agendă și pentru a-și planifica inițiative la scară mai mică pentru propriile organizații. 

Legăturile dintre diferitele obiective de dezvoltare durabilă și sănătatea publică sunt numeroase și bine stabilite:

* [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 1|ODD&nbsp;1]]: Traiul sub pragul sărăciei este atribuit unor condiții precare în materie de sănătate care pot fi și mai accentuate pentru persoanele care trăiesc în țările în curs de dezvoltare, unde [[sărăcia extremă]] este mai frecventă. Un copil născut într-o familie săracă are de două ori mai multe șanse să moară înainte de împlinirea vârstei de cinci&nbsp;ani, comparativ cu un copil dintr-o familie mai bogată<ref name="UNhealth2015">{{en icon}}{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Goal 3: Ensure healthy lives and promote well-being for all at all ages |trans_title=ODD&nbsp;3: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți, de toate vârstele |url=https://www.un.org/sustainabledevelopment/health/ |date=25 November 2015 |website=un.org |publisher=''Sustainable Development Goals'' |language=en}}</ref>
* [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2|ODD&nbsp;2]]: Efectele dăunătoare ale foametei și malnutriției care pot apărea din provocările sistemice legate de securitatea alimentară sunt enorme. [[Organizația Mondială a Sănătății]] estimează că 12,9% din populația țărilor în curs de dezvoltare este subnutrită<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Goal 2: Zero Hunger |trans_title=ODD&nbsp;3: Zero foamete |url=https://www.un.org/sustainabledevelopment/hunger/  |date=25 November 2015 |website=un.org |publisher=''Sustainable Development Goals'' |language=en}}</ref>
* [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4|ODD&nbsp;4]] și [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 5|ODD&nbsp;5]]: Echitatea educațională nu a fost încă atinsă în lume. Eforturile privind sănătatea publică sunt împiedicate de aceasta, deoarece lipsa educației poate duce la rezultate mai slabe în materie de sănătate. Acest lucru este demonstrat de copiii mamelor care nu au educație, care înregistrează o rată de supraviețuire mai mică în comparație cu copiii născuți de mame cu nivel primar sau mai mare de educație<ref name="UNhealth2015" />.

=== Sinergii ===
Sinergiile dintre ODD sunt „antagoniștii buni ai compromisurilor”<ref name="Berg-2020" />{{rp|67}}. De exemplu, în ceea ce privește [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 13|ODD&nbsp;13 - ''Acțiune climatică'']], [[IPCC]] vede sinergii solide, în special pentru [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3|ODD&nbsp;3 - ''Sănătate și bunăstare'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 7|ODD&nbsp;7 - ''Energie curată și la prețuri accesibile'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11|ODD&nbsp;11 - ''Orașe și comunități durabile'']], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12|ODD&nbsp;12 - ''Consum și producție responsabile'']] și [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 14|ODD&nbsp;14 - ''Viața marină'']]<ref name="IPCC-2018">{{Cite web |author=[[IPCC|Intergovernmental Panel on Climate Change]] |year=2018 |title=Global Warming of 1.5°C. An IPCC Special Report on the impacts of global warming of 1.5°C above pre-industrial levels and related global greenhouse gas emission pathways, in the context of strengthening the global response to the threat of climate change, sustainable development, and efforts to eradicate poverty |trans_title=Încălzirea globală cu 1,5°C. Raport special al IPCC privind impactul încălzirii globale cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale și căile globale aferente emisiilor de gaze cu efect de seră, în contextul consolidării răspunsului global la amenințarea schimbărilor climatice, al dezvoltării durabile și al eforturilor de eradicare a sărăciei |editors=Masson-Delmotte, V., P. Zhai, H.-O. Pörtner, D. Roberts, J. Skea, P.R. Shukla, A. Pirani, W. Moufouma-Okia, C. Péan, R. Pidcock, S. Connors, J.B.R. Matthews, Y. Chen, X. Zhou, M.I. Gomis, E. Lonnoy, T. Maycock, M. Tignor și T. Waterfield |url=https://www.ipcc.ch/site/assets/uploads/sites/2/2019/06/SR15_Full_Report_High_Res.pdf |format=pdf |language=en}}</ref><ref name="Berg-2020" />{{rp|70}}

Pentru a îndeplini ODD&nbsp;13 și alte ODD, sunt necesare investiții susținute pe termen lung în inovarea ecologică pentru: decarbonizarea stocului de capital fizic – [[energie]], [[industrie]] și [[infrastructură|infrastructură de transport]] – și pentru a asigura rezistența acestuia la un climat viitor în schimbare, pentru a conserva și îmbunătăți capitalul natural – [[păduri]]le, [[ocean|oceanele]] și [[zone umede|zonele umede]] - și de a instrui oamenii să lucreze într-o economie neutră din punct de vedere climatic<ref name="EIB-2020">{{en icon}}{{fr icon}}{{de icon}}{{Cite book |author=[[Banca Europeană de Investiții]] |url=https://www.eib.org/en/publications/the-eib-group-climate-bank-roadmap |title=The EIB Group Climate Bank Roadmap 2021–2025 |trans_title=Foaia de parcurs 2021–2025 a Băncii pentru Climă a Grupului BEI |date=2020 |publisher=European Investment Bank |isbn=978-92-861-4908-5 |language=en, fr, de}}</ref><ref>{{en icon}}{{Cite journal |last1=Bhattacharya |first1=Amar |last2=Ivanyna |first2=Maksym |last3=Oman |first3=William |last4=Stern |first4=Nicholas |date=2021-05-26 |title=Climate Action to Unlock the Inclusive Growth Story of the 21st Century |trans_title=Acțiune climatică pentru a debloca epopeea creșterii incluzive a secolului 21 |url=https://www.elibrary.imf.org/view/journals/001/2021/147/article-A001-en.xml |journal=IMF Working Papers |language=en |volume=2021 |issue=147 |page=1 |doi=10.5089/9781513573366.001 |s2cid=242841434|doi-access=free}}</ref>.

== Provocări ==
=== Dificultăți în urmărirea indicatorilor calitativi ===
În ceea ce privește țintele ODD-urilor, în general s-a constatat o precaritate în privința legăturilor dintre mijloacele de implementare și rezultate<ref name="Bartram-2018" />. Țintele considerate mijloace de implementare (cele notate cu o literă, de exemplu, Ținta&nbsp;6.a) sunt conceptualizate imperfect și formulate inconsecvent, iar urmărirea indicatorilor lor în mare măsură calitativi este dificilă<ref name="Bartram-2018" />.

=== Compromisurile nu sunt abordate în mod explicit ===

[[File:Nusa Lembongan Reef.jpg|thumb|Reciful ''Nusa Lembongan'', [[Indonezia]]]]

Compromisurile dintre cele 17&nbsp;obiective de dezvoltare durabilă ar putea împiedica realizarea lor<ref name="Berg-2020" />{{rp|66}} De exemplu, trei compromisuri dificil de luat în considerare sunt următoarele: „Cum poate fi eradicarea foametei conciliată cu sustenabilitatea mediului? (țintele&nbsp;ODD 2.3 și 15.2). Cum poate fi conciliată creșterea economică cu sustenabilitatea mediului? (țintele&nbsp;ODD 9.2 și 9.4). Cum poate fi conciliată inegalitatea veniturilor cu creșterea economică? (țintele&nbsp;ODD 10.1 și 8.1)"<ref name="Machingura-2017" />.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă nu abordează în mod specific tensiunile dintre creșterea economică și sustenabilitatea mediului. În schimb, ele subliniază „afirmațiile de lungă durată, dar dubioase despre decuplare și eficiența resurselor ca soluții tehnologice la criza de mediu”<ref name="Kotzé-2022" />{{rp|145}}. De exemplu, creșterea economică globală constantă de 3% ([[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8|ODD&nbsp;8 - ''Muncă decentă și creștere economică'']]) poate să nu fie conciliabilă cu obiectivele de sustenabilitate ecologică, deoarece rata necesară de decuplare economică absolută globală este mult mai mare decât a atins-o orice țară în trecut<ref name="Hickel-2019">{{en icon}}{{cite journal |last=Hickel |first=Jason |date=2019-04-15 |title=The contradiction of the sustainable development goals: Growth versus ecology on a finite planet |trans_title=Contradicția obiectivelor de dezvoltare durabilă: dezvoltare versus ecologie pe o planetă finită |journal=Sustainable Development |publisher=Wiley |volume=27 |issue=5 |pages=873–884 |doi=10.1002/sd.1947 |issn=0968-0802 |s2cid=159060032}}</ref>

=== Pandemia Covid-19 ===
Pandemia [[COVID-19]] a încetinit progresul către atingerea ODD-urilor. La Forumul politic la nivel înalt pentru dezvoltare durabilă al ONU din iulie 2023, vorbitorii au remarcat că pandemia și crizele multiple la nivel mondial, cum ar fi schimbările climatice, au amenințat decenii de progres în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Impact of Pandemic, Worldwide Crises Must Be Overcome to Achieve Sustainable Development Goals, Speakers Stress, as High-Level Political Forum Opens |trans_title=Impactul pandemiei, crizele la nivel mondial trebuie depășite pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă, subliniază vorbitorii în deschiderea Forumului politic la nivel înalt |url=https://press.un.org/en/2023/ecosoc7134.doc.htm |date=2023-07-10 |access-date=2023-09-22 |website=press.un.org |language=en}}</ref>

== Critici ==
=== Prea multe obiective și probleme generale ===

Oamenii de știință au evidențiat deficiențe în proiectarea ODD-urilor pentru următoarele aspecte: „numărul de obiective, structura cadrului obiectivului (de exemplu, structura neierarhică), coerența între obiective, specificul sau măsurabilitatea țintele, limbajul folosit în text și baza lor pe dezvoltare economică durabilă [[Neoliberalism|neoliberală]] ca orientare principală<ref name="Kotzé-2022">{{en icon}}{{Cite web |last1=Kotzé |first1=Louis J. |url=https://www.cambridge.org/core/books/political-impact-of-the-sustainable-development-goals/planetary-integrity/147A3264C1C585FF83CA3E27FB0550B3 |title=Chapter 6: Planetary Integrity |trans_title=Capitolul&nbsp;6: Integritatea planetară |date=21 July 2022 |work=The Political Impact of the Sustainable Development Goals: Transforming Governance Through Global Goals? [Impactul politic al obiectivelor de dezvoltare durabilă: transformarea guvernanței prin obiective globale?] |pages=140–171 |editor-last=Sénit |editor-first=Carole-Anne |place=Cambridge |publisher=Cambridge University Press |doi=10.1017/9781009082945.007 |isbn=978-1-316-51429-0 |last2=Kim |first2=Rakhyun E. |last3=Burdon |first3=Peter |last4=du Toit |first4=Louise |last5=Glass |first5=Lisa-Maria |last6=Kashwan |first6=Prakash |last7=Liverman |first7=Diana |last8=Montesano |first8=Francesco S. |last9=Rantala |first9=Salla |editor2-last=Biermann |editor2-first=Frank |editor3-last=Hickmann |editor3-first=Thomas |doi-access=free}}</ref>{{rp|161}}”.

ODD-urile pot pur și simplu să mențină „status quo”-ul și să nu atingă o agendă de dezvoltare ambițioasă. Actualul status quo a fost descris ca „separând bunăstarea umană și durabilitatea mediului, nereușind să schimbe guvernanța și să acorde atenție compromisurilor, cauzelor fundamentale ale sărăciei și degradării mediului și problemelor de justiție socială<ref name="Schleicher-2018">{{en icon}}{{Cite journal |last1=Schleicher |first1=Judith |last2=Schaafsma |first2=Marije |last3=Vira |first3=Bhaskar |date=2018 |title=Will the Sustainable Development Goals address the links between poverty and the natural environment? |trans_title=Vor aborda Obiectivele de dezvoltare durabilă legăturile dintre sărăcie și mediul natural? |journal=Current Opinion in Environmental Sustainability |volume=34 |pages=43–47 |language=en |doi=10.1016/j.cosust.2018.09.004 |bibcode=2018COES...34...43S |doi-access=free}}</ref>”.

Un comentariu din ''[[The Economist]]'' din 2015 susținea că 169&nbsp;de&nbsp;ținte pentru ODD-uri sunt prea multe, descriindu-le ca fiind extinse, concepute greșit și o încurcătură în comparație cu cele 8&nbsp;Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM)<ref name="The Economist-2017">{{Cite news |author=[[The Economist]] |title=The 169&nbsp;commandments |trans_title=Cele 169&nbsp;de&nbsp;porunci |website=economist.com |url=https://www.economist.com/leaders/2015/03/26/the-169-commandments |url-status=live |publisher=The Economist |access-date=2023-09-22 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171018114345/https://www.economist.com/news/leaders/21647286-proposed-sustainable-development-goals-would-be-worse-useless-169-commandments |language=en |archive-date=18 October 2017}}</ref>

=== Slăbiciuni în ceea ce privește durabilitatea mediului ===

[[File:SDG wedding cake.jpg|thumb|300x300px|Model ODD: o modalitate de a evidenția aspectele economice, sociale și ecologice ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă<ref name="Resilience-2016">{{en icon}}{{Cite web |author=Stockholm Resilience Center |title=The SDGs wedding cake |trans_title=Model&nbsp;ODD |url=https://www.stockholmresilience.org/research/research-news/2016-06-14-the-sdgs-wedding-cake.html |access-date=2023-09-22 |website=www.stockholmresilience.org |date=2016 |language=en}}</ref>]]

{{Further|[[Sustenabilitate]]}}

Oamenii de știință au criticat faptul că Obiectivele de Dezvoltare Durabilă „nu reușesc să recunoască faptul că preocupările privind planeta, oamenii și prosperitatea lor sunt toate parte a unui sistem global și că protecția integrității planetare nu ar trebui să fie un mijloc pentru atinderea unui scop, ci un scop în sine<ref name="Kotzé-2022" />{{rp|147}}”. ODD-urile „rămân fixate pe ideea că pentru atingerea tuturor pilonilor dezvoltării durabile, creșterea economică este fundamentală<ref name="Kotzé-2022" />{{rp|147}}” și nu acordă prioritate [[protecția mediului|protecției mediului]]<ref name="Kotzé-2022" />{{rp|144}}.

Trei dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt axate pe mediu, respectiv [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 13|ODD&nbsp;13]], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 14|ODD&nbsp;14]] și [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 15|ODD&nbsp;15]] (climă, pământ și oceane), dar nu există un obiectiv global de mediu sau planetar<ref name="Kotzé-2022" />{{rp|144}}, întrucât ODD-urile nu urmăresc integritatea planetară ca atare<ref name="Kotzé-2022" />{{rp|144}}.

Constrângerile de mediu și limitele planetare sunt subreprezentate în ODD. De exemplu, modul în care sunt structurate ODD-urile actuale duce la o corelație negativă între sustenabilitatea mediului și ODD, majoritatea indicatorilor chiar și în cadrul obiectivelor axate pe sustenabilitate concentrându-se pe rezultatele sociale sau economice<ref>{{en icon}}{{cite journal |last1=Wackernagel |first1=Mathis |last2=Hanscom |first2=Laurel |last3=Lin |first3=David |date=11 July 2017 |title=Making the Sustainable Development Goals Consistent with Sustainability |journal=Frontiers in Energy Research |trans_title=Conformitatea obiectivelor de dezvoltare durabilă cu durabilitatea |volume=5 |pages=18 |language=en|doi=10.3389/fenrg.2017.00018 |doi-access=free}}</ref>. Acestea ar putea promova neintenționat [[degradarea mediului]] în numele dezvoltării durabile<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=The University of Queensland |date=6 July 2020 |title=Latest U.N. sustainability goals pose more harm than good for environment, scientists warn |trans_title=Ultimele obiective de sustenabilitate ale ONU reprezintă mai mult rău decât bine pentru mediu, avertizează oamenii de știință |url=https://phys.org/news/2020-07-latest-sustainability-goals-pose-good.html |url-status=live |language=en |archive-url=https://web.archive.org/web/20200706163936/https://phys.org/news/2020-07-latest-sustainability-goals-pose-good.html |archive-date=6 July 2020 |access-date=2023-09-22 |website=phys.org}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite journal |last1=Zeng |first1=Yiwen |last2=Maxwell |first2=Sean |last3=Runting |first3=Rebecca K. |last4=Venter |first4=Oscar |last5=Watson |first5=James E. M. |last6=Carrasco |first6=L. Roman |date=2020 |url=https://www.nature.com/articles/s41893-020-0555-0 |title=Environmental destruction not avoided with the Sustainable Development Goals |trans_title=Distrugerea mediului nu a fost evitată prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă |language=en |journal=Nature Sustainability |volume=3 |issue=10 |pages=795–798 |doi=10.1038/s41893-020-0555-0 |s2cid=220260626}}</ref>.

Anumite studii susțin, de asemenea, că o concentrare a ODD-urilor asupra dezvoltării durabile [[neoliberalism|neoliberale]] este dăunătoare integrității și justiției planetare<ref name="Biermann-2022" />. Ambele ambiții (integritatea planetei și justiția) ar necesita limitarea creșterii economice<ref name="Kotzé-2022" />{{rp|145}}.

Oamenii de știință au propus mai multe modalități de a aborda punctele slabe privind sustenabilitatea mediului în ODD:

* monitorizarea variabilelor esențiale pentru a surprinde mai bine esența sistemelor de mediu și sociale cuplate care stau la baza dezvoltării durabile, ajutând la coordonarea și transformarea sistemelor<ref>{{en icon}}{{cite journal |last1=Reyers |first1=Belinda |last2=Stafford-Smith |first2=Mark |last3=Erb |first3=Karl-Heinz |last4=Scholes |first4=Robert J |last5=Selomane |first5=Odirilwe |url=https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877343517300945?via%3Dihub |date=2017 |title=Essential Variables help to focus Sustainable Development Goals monitoring |trans_title=Variabilele esențiale ajută la concentrarea monitorizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă |language=en |journal=Current Opinion in Environmental Sustainability |volume=26–27 |pages=97–105 |doi=10.1016/j.cosust.2017.05.003 |bibcode=2017COES...26...97R |s2cid=113715479}}</ref>,
* acordarea unei atenții sporite contextului sistemelor biofizice din anumite locuri (de exemplu, [[Deltă|deltele fluviale]] de coastă, zonele montane)<ref>{{en icon}}{{cite journal |last1=Scown |first1=Murray W. |url=https://www.nature.com/articles/s41561-020-00652-6 |date=2020 |title=The Sustainable Development Goals need geoscience |trans_title=Obiectivele de dezvoltare durabilă necesită geoștiință |language=en |journal=Nature Geoscience |volume=13 |issue=11 |pages=714–715 |bibcode=2020NatGe..13..714S |doi=10.1038/s41561-020-00652-6 |s2cid=225071652}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite journal |last1=Kulonen |first1=Aino |last2=Adler |first2=Carolina |last3=Bracher |first3=Christoph |last4=Dach |first4=Susanne Wymann von |url=https://www.ingentaconnect.com/content/oekom/gaia/2019/00000028/00000002/art00006;jsessionid=g7xqqklw5j28.x-ic-live-02 |date=2019 |title=Spatial context matters in monitoring and reporting on Sustainable Development Goals: Reflections based on research in mountain regions |trans_title=Contextul spațial contează în monitorizarea și raportarea obiectivelor de dezvoltare durabilă: reflecții bazate pe cercetarea în regiunile montane |language=en |journal=GAIA – Ecological Perspectives for Science and Society |volume=28 |issue=2 |pages=90–94 |doi=10.14512/gaia.28.2.5 |s2cid=197775743|doi-access=free }}</ref>,
* o mai bună înțelegere a feedback-urilor la scară în spațiu (de exemplu referitor la [[globalizare]]) și timp (de exemplu afectarea generațiilor viitoare) care ar putea determina în cele din urmă succesul sau eșecul ODD-urilor<ref>{{en icon}}{{cite journal |last1=Reyers |first1=Belinda |last2=Selig |first2=Elizabeth R. |url=https://www.nature.com/articles/s41559-020-1230-6 |date=2020 |title=Global targets that reveal the social–ecological interdependencies of sustainable development |trans_title=Tinte globale care dezvăluie interdependențele social-ecologice ale dezvoltării durabile |language=en |journal=Nature Ecology & Evolution |volume=4 |issue=8 |pages=1011–1019 |doi=10.1038/s41559-020-1230-6 |pmid=32690904 |s2cid=220656353}}</ref>

=== Aspecte etice ===

Există îngrijorări cu privire la orientarea etică a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă: ele rămân „întemeiate pe noțiuni puternice ([[occidental]]e) moderniste de dezvoltare: suveranitatea oamenilor asupra mediului ([[antropocentrism]]), [[individualism]], [[Competiție|competitivitate]], [[Libertate (filozofie)|libertate]] (drepturi mai degrabă decât obligații), interes propriu, credință în [[piața liberă]] care duce la bunăstare colectivă, [[proprietate privată]] (protejată de sistemele juridice), recompense bazate pe merit, [[materialism]], cuantificarea valorii și instrumentalizarea muncii<ref name="Kotzé-2022" />{{rp|146}}”.

Unele studii avertizează că Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ar putea fi folosite pentru a camufla afacerile, deghizându-le folosind retorica sustenabilității legate de ODD<ref name="Biermann-2022" />. Un studiu de revizuire a meta-analizei din 2022 a constatat că: „Există chiar dovezi emergente că ODD-urile ar putea avea chiar efecte negative, oferind o „cortină de fum pentru o activitate politică agitată” care estompează o realitate a stagnării, a blocajelor și a afacerismului<ref name="BiermannCh8" />{{rp|220}}”.

== Mecanism de monitorizare ==

[[File:SDR 2023 overall score.png|thumb|300x300px|Harta globală privind îndeplinirea ODD-urilor în 2023<ref>{{en icon}}{{Cite web |authors=Sachs, J.D., Lafortune, G., Fuller, G., Drumm, E. |year=2023 |url=https://dashboards.sdgindex.org/map |title=Implementing the SDG Stimulus. Sustainable Development Report 2023 {{!}} Interactive map {{!}} Overall score |trans-title=Implementarea stimulilor ODD. Raport 2023 privind dezvoltarea durabilă {{!}} Harta interactivă {{!}} Clasament general |publisher=Paris: Sustainable Development Solutions Network (SDSN) și Dublin: Dublin University Press |doi=10.25546/102924}}</ref>]]

=== Forumul politic la nivel înalt al ONU privind dezvoltarea durabilă (HLPF) ===

Forumul Politic la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă (''High-level Political Forum on Sustainable Development'' - HLPF) a înlocuit Comisia Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă în 2012<ref name="BiermannCh8" />{{rp|206}}, dorindu-se a constitui un „loc de întâlnire regulat pentru guverne și reprezentanți non-statali în scopul evaluării progresului global către dezvoltarea durabilă<ref name="BiermannCh8" />{{rp|206}}”. Reuniunile au loc sub auspiciile [[Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite|Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite]]. În iulie 2020, întâlnirea a avut loc pentru prima dată online din cauza pandemiei de COVID-19<ref name="UNESC2020" />. Rapoartele de progres la nivel înalt pentru toate ODD-urile sunt publicate sub formă de rapoarte de către [[Secretarul General al Națiunilor Unite]]<ref name="UNESC2020" />.

Cu toate acestea, Forumul la nivel înalt întâmpină o serie de probleme<ref name="Biermann-2022" />, nefiind capabil să promoveze coerența la nivelul întregului sistem. Motivele pentru aceasta includ mandatul său larg și neclar, combinat cu lipsa de resurse și interesele naționale divergente<ref name="Biermann-2022" />. Prin urmare, acest sistem de monitorizare este în principal doar o platformă de raportare voluntară și schimb de experiență între guverne<ref name="Biermann-2022" />.

=== Instrumente de monitorizare și site-uri web dedicate ===

Publicația online SDG-Tracker a fost lansată în iunie 2018 și prezintă date pentru toți indicatorii disponibili<ref name="SDGtracker" />. Se bazează pe baza de date ''Our World In Data''{{refn|group=n|'''[https://ourworldindata.org/ Our World in Data]'''[[:en:Our World in Data|<sup>[en]</sup>]] (OWID) este o publicație științifică online care se concentrează pe probleme globale mari, cum ar fi sărăcia, bolile, foamea, schimbările climatice, războiul, riscurile existențiale și inegalitatea}} și are sediul la [[Universitatea Oxford]]<ref name="owid" /><ref>{{en icon}}{{Cite web |author=International Institute for Sustainable Development |title=SDG-Tracker.org Releases New Resources |trans_title=SDG-Tracker.org lansează noi resurse |url=http://sdg.iisd.org/news/sdg-tracker-org-releases-new-resources/ |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063949/http://sdg.iisd.org/news/sdg-tracker-org-releases-new-resources/ |archive-date=30 December 2020 |access-date=2023-09-22 |language=en-US}}</ref>. Publicația are acoperire globală și monitorizează progresul către ODD la nivel global<ref>{{nl icon}}{{Cite web |author=Investment Officer |title=Eerste 'tracker' die progressie op SDG's per land volgt |trans_title=Primul „monitor” care evaluează progresul privind ODD pentru fiecare țară |language=nl |url=https://www.fondsnieuws.nl/nieuws/eerste-tracker-die-progressie-op-sdgs-land-volgt |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063913/https://www.fondsnieuws.nl/nieuws/eerste-tracker-die-progressie-op-sdgs-land-volgt |archive-date=30 December 2020 |access-date=2023-09-22 |website=www.fondsnieuws.nl}}</ref>. Platforma își propune să facă datele despre cele 17 obiective disponibile și ușor de înțeles pentru publicul larg. SDG-Tracker subliniază că lumea este încă foarte departe de a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă<ref name="auto">{{en icon}}{{Cite web |author=Our World in Data |title=SDG&nbsp;Tracker  |url=https://sdg-tracker.org/ |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063944/https://sdg-tracker.org/ |archive-date=30 December 2020}}</ref>.

''Global ODD&nbsp;Index and Dashboards Report'' (fost ''SDG Index & Dashboards'') este primul studiu la nivel global care evaluează progresul fiecărei țări în ceea ce privește atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Spre deosebire de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilesc standarde nu numai pentru țările emergente și în curs de dezvoltare, ci și pentru națiunile industrializate<ref>{{en icon}}{{Cite web |authors=Sachs, Jeffrey D.; Kroll, Christian; Lafortune, Guillaume; Fuller, Grayson |url=https://www.sdgindex.org/ |title=Sustainable Development Report |trans-title=Raport privind dezvoltarea durabilă |website=sdgindex.org |language=en}}</ref>.

== Raportarea progresului ==
=== Starea generală ===

Rapoartele Națiunilor Unite și ale altor organizații care monitorizează progresul în ceea ce privește ODD-urile au subliniat în mod repetat că este puțin probabil ca lumea să atingă majoritatea țintelor până în 2030<ref name="CEEW-2022">{{Cite journal|journal=SEI Reports |author=Stockholm Environment Institute (SEI) și Council on Energy, Environment and Water (CEEW) |date=2022-05-18 |title=Stockholm+50: Unlocking a Better Future |trans_title=Stockholm+50: Deblocarea unui viitor mai bun |url=https://www.sei.org/publications/stockholm50-unlocking-better-future |language=en |doi=10.51414/sei2022.011 |s2cid=248881465|doi-access=free }}</ref>{{rp|41}} (sau mai devreme pentru acele ținte care au un termen anterior anului 2030), ceea ce înseamnă că „lumea nu este pe drumul cel bun<ref name="CEEW-2022" />{{rp|41}}”. Motive de îngrijorare deosebită, întrucât afectează multe dintre ODD, sunt creșterea inegalităților, schimbările climatice în curs și creșterea pierderii biodiversității<ref name="CEEW-2022" />{{rp|41}}. În plus, există un compromis între limitele planetare și aspirațiile pentru bogăție și bunăstare, ceea ce a fost descris după cum urmează: „sistemele biofizice sociale și naturale ale lumii nu pot susține aspirațiile pentru bunăstarea umană universală încorporate în ODD<ref name="CEEW-2022" />{{rp|41}}”.

Din cauza diverselor probleme economice și sociale, multe țări înregistrează o scădere majoră a progresului înregistrat. În [[Asia]], de exemplu, datele arată o pierdere a progresului în ceea ce privește [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 2|ODD&nbsp;2]], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8|ODD&nbsp;8]], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 10|ODD&nbsp;10]], [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11|ODD&nbsp;11]] și [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 15|ODD&nbsp;15]]<ref name="SEI-2020">{{cite web |authors=Grünbühel, Clemens; Lobos Alva, Ivonne; Ortiz, Natalia; Melati, Kuntum; Brandon, Karen |date=1 October 2020 |title=Let's get the SDGs back on track |trans_title=Să readucem ODD-urile pe drumul cel bun |url=https://www.sei.org/perspectives/lets-get-the-sdgs-back-on-track/ |language=en |access-date=2023-09-22 |website=sei.org |publisher=Stockholm Environment Institute}}</ref>. Abordările recomandate pentru continuarea progresului către atingerea ODD-urile sunt: „Stabilirea priorităților, concentrarea pe valorificarea dimensiunii de mediu a ODD-urilor, înțelegerea modului de funcționare a ODD-urilor ca sistem indivizibil și căutarea sinergiilor<ref name="SEI-2020" />”.

=== Evaluarea impactului politic al ODD-urilor ===

O evaluare științifică publicată în 2022 a analizat impactul politic al ODD-urilor<ref name="BiermannCh8" />, analizând peste 3.000&nbsp;de&nbsp;articole științifice, în principal din domeniul științelor sociale. Studiul a analizat posibilele efecte discursive, normative și instituționale. Prezența tuturor celor trei tipuri de efecte într-un sistem politic este definită ca „impact transformator”, care este obiectivul final al Agendei 2030<ref name="Biermann-2022">{{en icon}}{{Cite journal |last1=Biermann |first1=Frank |last2=Hickmann |first2=Thomas |last3=Sénit |first3=Carole-Anne |last4=Beisheim |first4=Marianne |last5=Bernstein |first5=Steven |last6=Chasek |first6=Pamela |last7=Grob |first7=Leonie |last8=Kim |first8=Rakhyun E. |last9=Kotzé |first9=Louis J. |last10=Nilsson |first10=Måns |last11=Ordóñez Llanos |first11=Andrea |last12=Okereke |first12=Chukwumerije |last13=Pradhan |first13=Prajal |last14=Raven |first14=Rob |last15=Sun |first15=Yixian |date=2022-06-20 |url=https://www.cambridge.org/core/books/political-impact-of-the-sustainable-development-goals/sustainable-development-goals-as-a-transformative-force/284F3919F81EEAF4F3DAC476F22DA3D6 |title=Scientific evidence on the political impact of the Sustainable Development Goals |trans_title=Dovezi științifice privind impactul politic al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă |journal=Nature Sustainability |language=en |volume=5 |issue=9 |pages=795–800 |doi=10.1038/s41893-022-00909-5 |issn=2398-9629|doi-access=free}}</ref>.

„Efectele discursive” se referă la schimbările din dezbaterile globale și naționale care le fac mai aliniate la ODD<ref name="Biermann-2022" />. „Efectele normative” reprezintă ajustări ale cadrelor și politicilor legislative și de reglementare, în conformitate cu și din cauza ODD-urilor. „Efectele instituționale” presupun crearea de noi departamente, comitete, birouri sau programe legate de realizarea ODD-urilor sau realinierea instituțiilor existente<ref name="Biermann-2022" />.

Analiza a constatat că ODD-urile au avut doar un impact politic transformator limitat<ref name="Biermann-2022" />, având în principal efecte discursive<ref name="Biermann-2022" />. De exemplu, adoptarea pe scară largă a principiului „a nu lăsa pe nimeni în urmă” în declarațiile de către factorii de decizie și activiștii societății civile este un efect discursiv. ODD-urile au condus, de asemenea, la unele reforme normative și instituționale izolate<ref name="Biermann-2022" />, dar există o îndoială larg răspândită că ODD-urile pot îndrepta societățile către mai multă integritate ecologică la scară planetară<ref name="Biermann-2022" />, deoarece, în general, țările acordă prioritate ODD-urilor din domeniul socioeconomic (de exemplu, ODD-urile 8 până la 12) în detrimentul celor orientate spre mediu (de exemplu, ODD-urile 13 până la 15), ceea ce este în concordanță cu propriile politici naționale de dezvoltare pe termen lung<ref name="Biermann-2022" />.

=== Impactul pandemiei de COVID-19 ===

Pandemia COVID-19 din 2020 a avut impact asupra tuturor celor 17&nbsp;obiective. A devenit „cea mai gravă criză umană și economică dintr-o viață<ref name="UNESC2020" />{{rp|2}}”. Pandemia a amenințat progresele înregistrate în special pentru [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3|ODD&nbsp;3]] (sănătate), [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4|ODD&nbsp;4]] (educație), [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 6|ODD&nbsp;6]] (apă și canalizare), [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 10|ODD&nbsp;10]] (reducerea inegalităților) și [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 17|ODD&nbsp;17]] (parteneriate)<ref name="UNESC2020" />

[[Fondul Monetar Internațional]] a luat, de asemenea, inițiativa de a sprijini atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, oferind asistență țărilor în curs de dezvoltare. În acest sens, FMI a acționat pentru reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare cu venituri mici, oferind sprijin financiar în timpul pandemiei de COVID-19<ref>{{en icon}}{{Cite web |title=IMF and the Sustainable Development Goals (SDG) |trans_title=FMI și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) |url=https://www.imf.org/en/About/Factsheets/Sheets/2023/IMF-Sustainable-development-goals-SDGs |access-date=2023-04-29 |website=imf.org |author=[[Fondul Monetar Internațional]] |language=en}}</ref>.

=== Priorități inegale ale obiectivelor ===

În 2019, au fost publicate cinci rapoarte de progres privind cele 17&nbsp;ODD, dintre care trei provin de la Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale (UNDESA)<ref>{{en icon}}{{cite book |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=The Sustainable Development Goals report 2019 |trans_title=Raport 2019 asupra Obiectivelor de dezvoltare durabilă |date=2019 |location=New York |publisher=United Nations |isbn=978-92-1-101403-7 |oclc=1117643666}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite book |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Report of the inter-agency task force on financing for development 2019: financing for sustainable development report 2019 |trans_title=Raport 2019 al Grupului operativ interagenții privind finanțarea dezvoltării: raportul 2019 asupra finanțării dezvoltării durabile |location=New York |publisher=United Nations Publications |language=en |date=2019 |isbn=978-92-1-101404-4 |oclc=1098817400}}</ref>, unul de la Fundația Bertelsmann și unul de la [[Uniunea Europeană]]<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] Grupul independent de oameni de știință numiți de Secretarul General ONU |journal=Raport global 2019 privind dezvoltarea durabilă |url=https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/24797GSDR_report_2019.pdf |format=pdf |title=The Future is Now – Science for Achieving Sustainable Development |trans_title=Viitorul începe azi – Știință pentru realizarea dezvoltării durabile |location=New York |publisher=United Nations |language=en |accessdate=2023-10-13 |archive-date=2020-12-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063857/https://sustainabledevelopment.un.org/content/documents/24797GSDR_report_2019.pdf |dead-url=yes }}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web |author=[[Uniunea Europeană]] |title=Sustainable development in the European Union |trans_title=Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană |url=https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/9940483/KS-02-19-165-EN-N.pdf/1965d8f5-4532-49f9-98ca-5334b0652820 |publisher=Eurostat |language=en}}</ref>. O revizuire a celor cinci rapoarte a analizat care dintre cele 17&nbsp;obiective au fost abordate cu prioritate și care au fost lăsate în urmă<ref name="BICE-2020">{{en icon}}{{cite web |title=Leaving Biodiversity, Peace and Social Inclusion behind |trans_title=Lăsând în urmă biodiversitatea, pacea și incluziunea socială |url=http://commons.ch/wp-content/uploads/Synopsis_SDG_Reports_Goals_Allocation_2019.pdf |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063855/http://commons.ch/wp-content/uploads/Synopsis_SDG_Reports_Goals_Allocation_2019.pdf |archive-date=30 December 2020 |author=Basel Institute of Commons and Economics |language=en}}</ref>. În comentariile ulterioare, Institutul din Basel a declarat că biodiversitatea, pacea și incluziunea socială au fost „lăsate în urmă”, contrar sloganului oficial al ODD „A nu lăsa pe nimeni în urmă<ref name="BICE-2020" />” și a susținut că guvernele și companiile acordă prioritate în mod activ obiectivelor sociale și economice în detrimentul obiectivelor de mediu (cum ar fi [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 14|ODD&nbsp;14]] și [[Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 15|ODD&nbsp;15]]), atât în retorică, cât și în practică<ref>{{en icon}}{{Cite journal |last1=Forestier |first1=Oana |last2=Kim |first2=Rakhyun E. |date=2020 |url=https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/sd.2082 |title=Cherry‐picking the Sustainable Development Goals: Goal prioritization by national governments and implications for global governance |trans_title=Alegerea preferențială a obiectivelor de dezvoltare durabilă: prioritizarea obiectivelor de către guvernele naționale și implicațiile pentru guvernanța globală |journal=Sustainable Development |language=en |volume=28 |issue=5 |pages=1269–1278 |doi=10.1002/sd.2082 |s2cid=225737527 |issn=0968-0802|doi-access=free }}</ref>.

== Finanțare ==

=== Estimări ale costurilor ===

[[File:Finanzierung der Ziele für Nachhaltige Entwicklung.jpg|thumb|300x300px|Finanțarea obiectivelor ONU, 2018]]

În 2021, Organizația Națiunilor Unite estima că doar pentru [[Africa]], având în vedere creșterea populației continentului, ar fi necesară o finanțare anuală de 1,3&nbsp;trilioane de&nbsp;dolari pentru a atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Anul următor, [[Fondul Monetar Internațional]] estima, de asemenea, că sunt necesare 50&nbsp;de&nbsp;miliarde de&nbsp;dolari doar pentru a acoperi cheltuielile privind adaptarea la [[schimbările climatice]]<ref>{{en icon}}{{Cite book |author=[[Banca Europeană de Investiții]] |publisher=European Investment Bank |url=https://www.eib.org/en/publications/finance-in-africa-navigating-the-financial-landscape-in-turbulent-times |title=Finance in Africa – Navigating the financial landscape in turbulent times |trans_title=Finanțe în Africa – Navigarea prin peisajul financiar în vremuri tulburi |date=2022 |isbn=978-92-861-5382-2 |language=EN}}</ref><ref>{{en icon}}{{Cite web |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Financing for Sustainable Development Report&nbsp;2021 |trans_title=Raport&nbsp;2021 privind finanțarea pentru dezvoltare durabilă |url=https://www.un.org/sustainabledevelopment/wp-content/uploads/2022/03/2021-Report.pdf |format=pdf |language=en |website=un.org |publisher=United Nations}}</ref><ref>{{en icon}}{{Cite news |author=[[Organizația Națiunilor Unite]] |title=Population growth, environmental degradation and climate change |trans_title=Creșterea populației, degradarea mediului și schimbările climatice |url=https://www.un.org/en/desa/population-growth-environmental-degradation-and-climate-change |access-date=2022-10-28 |website=un.org |publisher=United Nations |language=en}}</ref>.

Estimările din anul 2017 privind furnizarea de apă curată și canalizare pentru întreaga populație de pe toate continentele se ridicau la o valoare de  200&nbsp;de&nbsp;miliarde de&nbsp;dolari&nbsp;SUA<ref name="Hutton-2017">{{en icon}}{{Cite web |last=Hutton |first=Guy |date=15 November 2017 |title=The Costs of Meeting the 2030&nbsp;Sustainable Development Goal Targets on Drinking Water, Sanitation, and Hygiene |trans_title=Costurile îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă&nbsp;2030 privind apa potabilă, canalizarea și igiena |url=http://documents.worldbank.org/curated/en/847191468000296045/pdf/103172-PUB-Box394556B-PUBLIC-EPI-K8632-ADD-SERIES.pdf |website=Documents/World Bank |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063857/http://documents1.worldbank.org/curated/en/847191468000296045/pdf/103172-PUB-Box394556B-PUBLIC-EPI-K8632-ADD-SERIES.pdf|url-status=live}}</ref>. [[Banca Mondială]] consideră că estimările trebuie făcute separat pentru fiecare țară și reevaluate frecvent în timp<ref name="Hutton-2017" />.

În 2014, [[Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare]] (UNCTAD) a estimat costurile anuale pentru atingerea Obiectivelor ONU la 2,5&nbsp;trilioane&nbsp;USD<ref>{{en icon}}{{Cite web |url=https://unctad.org/en/pages/PressRelease.aspx?OriginalVersionID=194 |title=UNCTAD {{!}} Press Release |trans_title=UNCTAD {{!}} Comunicat de presă |website=unctad.org |date=2014 |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063956/https://unctad.org/press-material/developing-countries-face-25-trillion-annual-investment-gap-key-sustainable |url-status=live |language=en}}</ref>. O estimare din 2018 realizată de ''Basel Institute of Commons and Economics'' (care conduce ''World Social Capital Monitor'') a constatat că pentru a atinge toate ODD-urile ar fi necesare între 2,5 și 5&nbsp;trilioane&nbsp;de&nbsp;dolari pe&nbsp;an<ref name="Dill-2018">{{en icon}}{{Cite web |first=Alexander |last=Dill |year=2018 |url=https://developmentfinance.un.org/sites/developmentfinance.un.org/files/The_SDGs_are_public_goods_IATF_2019.pdf |format=pdf |work=Document de politici pentru Grupul operativ inter-agenții al ONU pentru finanțarea dezvoltării |publisher=Basel Institute of Commons and Economics |title=The SDGs are public goods – Costs, Sources and Measures of Financing for Development |trans_title=ODD-urile sunt bunuri publice – Costuri, surse și măsuri de finanțare pentru dezvoltare |language=en |accessdate=2023-10-13 |archive-date=2020-12-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063900/https://developmentfinance.un.org/sites/developmentfinance.un.org/files/The_SDGs_are_public_goods_IATF_2019.pdf |dead-url=yes }}</ref>.

=== Alocarea fondurilor ===

[[File:(2011 Education for All Global Monitoring Report) -School children in Kakuma refugee camp, Kenya 1.jpg|thumb|240x240px|Școlari din tabăra de refugiați Kakuma, [[Kenya]]]]

În 2017, ONU a înființat Grupul operativ inter-agenții pentru finanțarea dezvoltării (''Inter-agency Task Force on Financing for Development'' - IATF) care a lansat invitații la un dialog public<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale |url=https://financing.desa.un.org/iatf/about-iatf |title=About the IATF |trans_title=Despre IATF |website=financing.desa.un.org |language=en |access-date=2023-09-22 |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063959/https://developmentfinance.un.org/about-iatf |url-status=live}}</ref>. Primele cinci surse de finanțare pentru dezvoltare estimate în 2018 au fost: datoriile guvernamentale reale ale țărilor OCDE, cheltuielile militare, creșterile datoriilor suverane ale țărilor OCDE, transferurile financiare de la expatriați către țările în curs de dezvoltare, Asistența Oficială pentru Dezvoltare (AOD){{refn|group=n|name=aod|'''Asistența Oficială pentru Dezvoltare''' reprezintă fluxurile financiare alocate de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al [[OCDE]] către țări și teritorii sau către instituții multilaterale care îndeplinesc un set de criterii legate de sursa finanțării, scopul tranzacției și natura concesională a finanțării}}<ref name="Dill-2018" />.

Fundația Rockefeller a afirmat în 2017 că „soluția finanțării și atingerii ODD-urilor constă în mobilizarea unei cote mai mari din fluxurile anuale de investiții de capital privat de peste 200&nbsp;de&nbsp;trilioane de&nbsp;dolari către eforturile de dezvoltare, iar filantropia are un rol esențial de jucat în catalizarea aceastei schimbări<ref>{{en icon}}{{Cite web |last=Madsbjerg |first=Saadia |date=2017 |title=A New Role for Foundations in Financing the Global Goals |trans_title=Un nou rol pentru fundații în finanțarea obiectivelor globale |language=en |publisher=Rockefeller Foundation |url=https://www.rockefellerfoundation.org/blog/new-role-foundations-financing-global-goals/ |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20180823162537/https://www.rockefellerfoundation.org/blog/new-role-foundations-financing-global-goals/ |archive-date=23 August 2018}}</ref>”. Finanțatorii la scară largă care au participat la o întâlnire de lucru găzduită de Fundația Rockefeller au concluzionat că „deși există un imperativ moral pentru atingerea ODD-urilor, eșecul este inevitabil dacă nu vor exista schimbări drastice în modul în care se finanțează schimbările la scară largă<ref name="Burgess-2018">{{en icon}}{{Cite web |last=Burgess |first=Cameron |date=2018 |title=From Billions to Trillions: Mobilising the Missing Trillions to Solve the Sustainable Development Goals |trans_title=De la miliarde la trilioane: mobilizarea trilioanelor lipsă pentru a rezolva obiectivele de dezvoltare durabilă |language=en |url=https://sphaera.world/billions-to-trillions/ |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20180917215312/https://sphaera.world/billions-to-trillions/ |archive-date=17 September 2018 |access-date=4 June 2018 |website=sphaera.world}}</ref>”.

O analiză amplă publicată în 2022 a constatat că există puține dovezi că guvernele au realocat în mod substanțial fonduri pentru implementarea ODD-urilor, fie pentru implementarea națională, fie pentru cooperarea internațională. ODD-urile nu par să fi modificat bugetele publice și mecanismele de alocare financiară în vreun fel important, cu excepția unor contexte de guvernanță locală<ref name="Biermann-2022" />. Bugetele naționale nu pot fi realocate cu ușurință<ref name="Llanos-2022" />{{rp|81}}.

== Comunicare și promovare ==

[[File:Flash Mop at Mirpur 14.webm|thumb|left|Graffiti ODD realizate de voluntari din [[Dhaka]], [[Bangladesh]] în colaborare cu [[PNUD]] pentru sensibilizarea publicului]]

[[File:Katherine Maher. Wikimania 2019.jpg|thumb|Katherine Maher, pe atunci director executiv al [[Wikimedia Foundation]], vorbește despre „Rolul cunoașterii libere în promovarea ODD” la Stockholm, 2019]]

[[File:SDG-pyramid.jpg|thumb|Propunere de vizualizare a celor 17 ODD-uri într-o piramidă tematică]]

Agenda 2030 nu a creat o autoritate specifică pentru comunicare în domeniul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cu toate acestea, atât organizațiile internaționale, cât și cele locale de promovare au căutat resurse non-statale semnificative pentru comunicarea ODD<ref>{{en icon}}{{Cite book |last=Mulholland |first=Eric |url=https://www.esdn.eu/fileadmin/ESDN_Reports/ESDN_Quarterly_Report_51_Final.pdf |format=pdf |title=Communicating Sustainable Development and the SDGs in Europe: Good practice examples from policy, academia, NGOs, and media |trans_title=Comunicarea dezvoltării durabile și a ODD-urilor în Europa: exemple de bune practici din politici, mediul academic, ONG-uri și mass-media |publisher=European Sustainable Development Network |date=2019 |series=ESDN Quarterly Report 51 |language=en}}</ref>. Agențiile ONU care fac parte din Grupul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare au decis să susțină o campanie independentă pentru comunicarea ODD unui public mai larg. Această campanie, ''Project Everyone'', a avut sprijinul instituțiilor corporative și a altor organizații internaționale<ref name="Everyone-2018">{{en icon}}{{cite web |url=http://www.project-everyone.org/ |title=Project Everyone |website=project-everyone.org |access-date=2023-09-22 |archive-date=17 September 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180917101256/https://www.project-everyone.org/ |url-status=live |language=en}}</ref>.

Folosind textul elaborat de diplomații de la nivelul ONU, o echipă de specialiști în comunicare a dezvoltat simboluri grafice (''icons'') pentru fiecare obiectiv<ref name="Hub-2020">{{en icon}}{{cite web |author=International Institute for Sustainable Development |publisher=IISD's SDG&nbsp;Knowledge Hub |title=Guest Article: Making the SDGs Famous and Popular |trans_title=Articol preluat: Popularizarea ODD-urilor |url=http://sdg.iisd.org/commentary/guest-articles/making-the-sdgs-famous-and-popular/ |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063939/http://sdg.iisd.org/commentary/guest-articles/making-the-sdgs-famous-and-popular/ |archive-date=30 December 2020 |access-date=2023-09-22}}</ref>. De asemenea, au scurtat denumirea „Cele 17&nbsp;obiective de dezvoltare durabilă” în „Obiective globale”, apoi au organizat ateliere și conferințe pentru a comunica obiectivele globale unui public global<ref>{{en icon}}{{Cite news |first=Katie |last=Wudel |url=https://www.good.is/slideshows/designing-the-global-goals-for-everyone |title=How This Great Design Is Bringing World Change to the Masses |trans_title=Cum acest design excelent aduce schimbarea în masă la nivel global |date=2015 |work=GOOD Magazine |access-date=2023-09-22 |language=en |archive-date=10 October 2017 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171010211100/https://www.good.is/slideshows/designing-the-global-goals-for-everyone |url-status=live}}</ref><ref>{{en icon}}{{Cite web |url=http://globalfestivalofideas.org/ |title=Global Festival of Action |trans_title=Festivalul Global al Acțiunii |website=globalfestivalofideas.org |language=en-US |access-date=2023-09-22 |archive-date=24 October 2017 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171024035632/http://globalfestivalofideas.org/ |url-status=live}}</ref>

Convenția de la Aarhus este un document al Națiunilor Unite adoptat în 2001, în mod explicit pentru a încuraja și promova angajamentul public eficient în luarea deciziilor de mediu. Transparența informațiilor legate de rețelele sociale și implicarea tinerilor sunt două aspecte legate de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pe care le-a abordat convenția<ref>{{en icon}}{{Cite web |author=Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite |title=The Aarhus Convention safeguards transparency and supports disaster risk reduction and measurement of Sustainable Development Goals |url=http://www.unece.org/info/media/news/environment/2019/the-aarhus-convention-safeguards-transparency-and-supports-disaster-risk-reduction-and-measurement-of-sustainable-development-goals/doc.html |access-date=2023-09-22 |website=www.unece.org |publisher=United Nations Economic Commission for Europe |language=en |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063946/https://unece.org/environment/news/aarhus-convention-safeguards-transparency-and-supports-disaster-risk-reduction-and |url-status=live}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web |first=Ikrom |last=Mamadov |date=2018 |title=Youth, Aarhus and the Sustainable Development Goals |trans_title=Tineretul, (Convenția) Aarhus și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă |publisher=Youth Group on the Protection of the Environment |location=Geneva |language=en |url=http://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/wgp/WGP-22/Special_sessions/Anniversary_segment/WGP-22_Special_Segment_Aarhus_Centre_Ikfrom_Mamadov.pdf |format=pdf}}</ref>

În 2019 și apoi în 2021, secretarul general al Națiunilor Unite, [[António Guterres]], a numit 17 „avocați&nbsp;ODD”<ref>{{en icon}}{{Cite web |date=2019 |title=United Nations Secretary-General António Guterres has Appointed 17 Sustainable Development Goals Advocates |trans_title=Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a numit 17 avocați ai Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă |author=The Global Goals |url=https://www.globalgoals.org/news/secretary-general-antonio-guterres-has-appointed-new |access-date=2023-09-22 |website=globalgoals.org |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230064017/https://www.globalgoals.org/news/secretary-general-antonio-guterres-has-appointed-new |url-status=live}}</ref><ref>{{Cite web |date=2022 |author=United Nations SDG&nbsp;Advocates |title=UN Secretary-General António Guterres announces Founder and CEO of Chobani, Mr. Hamdi Ulukaya as ODD&nbsp;Advocate |trans_title=Secretarul general al ONU, António Guterres, anunță numirea fondatorului și CEO-ului Chobani, domnul Hamdi Ulukaya, în calitate de avocat&nbsp;ODD |url=https://www.unsdgadvocates.org/news/un-secretary-general-antonio-guterres-announces-founder-and-ceo-of-chobani-mr-hamdi-ulukaya-as-sdg-advocate |access-date=2023-09-22 |website=unsdgadvocates.org |language=en-US |archive-date=2023-05-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230516115501/https://www.unsdgadvocates.org/news/un-secretary-general-antonio-guterres-announces-founder-and-ceo-of-chobani-mr-hamdi-ulukaya-as-sdg-advocate |dead-url=yes }}</ref>. Rolul personalităților publice este de a crește gradul de conștientizare, de a inspira ambiție mai mare și de a face eforturi pentru o acțiune mai rapidă privind ODD. În calitate de copreședinți au fost numiți [[Mia Mottley]], prim-ministrul [[Barbados]] și [[Justin Trudeau]], prim-ministrul [[Canada|Canadei]].

=== Evenimente globale ===

[[File:Global Goals Week Logo.png|thumb|Sigla Global Goals Week]]

''Global Goals Week'' (Săptămâna Obiectivelor Globale) - o săptămână de acțiune, conștientizare și responsabilitate pentru Obiectivele de dezvoltare durabilă - este un eveniment care se desfășoară anual în luna septembrie, organizat de ''Project Everyone'', ''United Nations Foundation'' și [[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]]<ref name="GGW">{{en icon}}{{Cite web |title=Global Goals Week – About |trans_title=Global Goals Week – Despre |url=https://globalgoalsweek.org/about/ |website=globalgoalsweek.org |access-date=2023-09-22 |publisher=United Nations Foundation |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063942/https://globalgoalsweek.org/about/ |url-status=live |language=en}}</ref>, care se constituie în angajamentul comun a peste 100&nbsp;de&nbsp;parteneri de a asigura o acțiune rapidă asupra ODD-urilor prin schimbul de idei și soluții transformatoare la problemele globale<ref name="GGW"/>. A avut loc pentru prima dată în 2016 și se desfășoară adesea concomitent cu ''Climate Week NYC''<ref name="IISD2019">{{en icon}}{{Cite web |author=International Institute for Sustainable Development |publisher=IISD's SDG&nbsp;Knowledge Hub |title=Global Goals Week 2019 |url=http://sdg.iisd.org/events/global-goals-week-2019/ |access-date=2023-09-22 |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230064012/http://sdg.iisd.org/events/global-goals-week-2019/ |url-status=live |language=en}}</ref><ref>{{en icon}}{{Cite web |author=International Institute for Sustainable Development |publisher=IISD's SDG&nbsp;Knowledge Hub |title=Global Goals Week 2023 |url=https://sdg.iisd.org/events/global-goals-week-2023/ |access-date=2023-09-22 |language=en}}</ref>

''Arctic Film Festival'' (Festivalul de Film Arctic) este un festival anual de film organizat de HF Productions și susținut de Platforma de parteneriat pentru ODD. Desfășurat pentru prima dată în 2019, festivalul este de așteptat să aibă loc în fiecare an în septembrie în [[Longyearbyen]], [[Svalbard]], [[Norvegia]]<ref name="FilmFreeway">{{en icon}}{{cite web |title=Arctic Film Festival |url=https://filmfreeway.com/ArcticFilmFestival |website=filmfreeway.com |publisher=FilmFreeway |access-date=2023-09-22 |language=en}}</ref><ref>{{en icon}}{{cite web |title=The Arctic Film Festival |url=https://sustainabledevelopment.un.org/partnership/?p=32901 |website=sustainabledevelopment.un.org |access-date=14 October 2019 |archive-date=30 December 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201230063950/https://sustainabledevelopment.un.org/partnership/?p=32901 |url-status=live |language=en}}</ref>

== Note ==
{{reflist|group=n}}

== Referințe ==
{{Reflist|2}}

== Vezi și ==
* [[Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Uniunii Europene]]

== Legături externe ==
*[http://sustainabledevelopment.un.org/sdgs UN Sustainable Development Knowledge Platform – The SDGs]
*[http://www.globalgoals.org "Global Goals" Campaign] Campanie privind ODD-urile publicată de ''Project Everyone''
*[https://unstats.un.org/sdgs/indicators/database/ Baza de date globale cu indicatori ODD a Națiunilor Unite]
*[https://sdg-tracker.org/ SDG-Tracker.org] – Monitorizarea progresului către ODD 
*[https://sdg-pathfinder.org/ ODD&nbsp;Pathfinder] – Explorarea conținutului ODD-urilor de la șase organizații internaționale (promovate de [[OECD]])

{{ODD}}

[[Categorie:Dezvoltare durabilă]]
[[Categorie:Organizația Națiunilor Unite]]