Nufăru, Tulcea
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Nufăru | |
| — sat și reședință de comună — | |
| Poziția geografică | |
| Aplasarea localității pe harta județului | |
| Coordonate: 45°8′59″N 28°55′14″E / 45.14972°N 28.92056°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| Comună | |
| SIRUTA | 161062 |
| Atestare | [1] |
| Altitudine | 4 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.030 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 827170 |
| Prefix telefonic | +40 x40 |
| Prezență online | |
| GeoNames | |
| Modifică date / text | |
Nufăru (în trecut Prislava și Ada Marinescu) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Tulcea, Dobrogea, România.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Numele vechi al satului Nufăru a fost Prislav (purtat oficial până în 1950), apoi Ada Marinescu până în 1965. Aici a fost cetatea Pereiaslaveț/Preslaveț ("Micul Preslav" în slavonă, numit prin comparație cu "marele" Preslav din Bulgaria).[necesită citare]
Cucerit în anul 968 de cneazul vareg Sveinald sau Sviatoslav in limba rusă, Micul Preslav a devenit timp de 3 ani capitala teritoriilor de la Dunăre ale lui Sveinald, celelalte teritorii de lângă Nipru fiind cedate fiilor.[2] [3].Ioan Tzimiskes, împăratul Imperiului Roman de Răsărit a reocupat cetatea în 971 reintegrând-o în imperiu. Ruinele cetății sunt vizibile și astăzi.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- ↑ Gheorghe Baisan. „Dicționarul localităților din județul Tulcea” (PDF). Biblioteca Județeană „Panait Cerna” din Tulcea. Accesat în .
- ↑ Articles Campania împaratului Ioan Tzimiskes în Bulgaria din anul 971. Un model de solutionare a conflictelor pentru actualele superputeri [The War of 971 in Bulgaria: a Model of Conflict Resolution for Present Superpowers] Madgearu, Alexandru. (2016) - In: Revista de historia militar vol. 119, 5/6 (2016) p. 1-6
- ↑ John Skylitzes. A Synopsis Of Byzantine History (trans. By J. Wortley) ( 2010), pag.287