Vizualizare sursă pentru „Novi Pazar, Serbia”

{{Trimite|Novi Pazar}}
{{Infocaseta Așezare
| p1 = 100
| population_blank2 = 100,410
| area_code = +381(0)20
| postal_code = 36300<br>36302<br>36303<br>36316<br>36318<br>36319<br>36322
| utc_offset_DST = +2
| timezone_DST = [[Central European Summer Time|CEST]]
| utc_offset = +1
| timezone = [[Central European Time|CET]]
| population_blank2_title = Administrative
| unit_pref = Metric
| population_blank1 = 66,527
| population_blank1_title = Urban
| area_blank2_km2 = 742
| area_blank2_title = Administrative
| area_blank1_km2 = 15.34
| area_blank1_title = Urban
| website = {{url|www.novipazar.rs}}
}}
'''Novi Pazar''' (în {{Sr-Cyrl|Нови Пазар}}, lit. „[[Bazar|Târgul]] Nou”) este un [[Lista orașelor din Serbia|oraș]] situat în [[districtul Raška]] din sud - vestul [[Serbia|Serbiei]]. În urma recensământului din 2011, zona urbană a avut 66.527 de locuitori, în timp ce zona administrativă a orașului (comuna) a avut 100.410 locuitori.<ref name="2011popis">{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Nacionalna%20pripadnost-Ethnicity.pdf|accessdate=15 July 2014|publisher=Republički zavod za statistiku|lucrare=stat.gov.rs|titlu=Попис становништва, домаћинстава и станова 2011. у Републици Србији}}</ref> Orașul este centrul cultural al bosniacilor din Serbia și al regiuni istorice [[Sandžak]].<ref name="Ahrens2007">{{Citat carte|nume=Ahrens|prenume=Geert-Hinrich|titlu=Diplomacy on the Edge: Containment of Ethnic Conflict and the Minorities Working Group of the Conferences on Yugoslavia|url=https://books.google.com/books?id=b3fLRcHYSVAC&pg=PA223|data-accesării=2 January 2013|editură=Woodrow Wilson Center Press|isbn=9780801885570|pagini=223–}}</ref><ref>Numele [[Sandžak]] provine de la [[Sangeacul Novi Pazar]], un district administrativ al [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] care a existat până la izbucnirea [[Războaiele balcanice|Războaielor balcanice]] în 1912</ref> În regiune se află o zonă multiculturală de [[Musulman|musulmani]] și [[creștini ortodocși]], multe monumente ale ambelor religii, precum Moscheea Altun-Alem și Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel. 

== Nume ==
În timpul secolului al XIV-lea, sub vechea fortăreață sârbă din [[Stari Ras]], a început să se dezvolte o importantă piață numită ''Trgovište''. Până la mijlocul secolului al XV-lea, în perioada finală a cuceririi Serbiei Vechi de către [[Imperiul Otoman]], o altă piață se dezvolta la aproximativ 11&nbsp; km spre est. Locul mai vechi a devenit cunoscut sub numele de ''Staro Trgovište'' (Vechea Trgovište, în {{Lang-tr|Eski Pazar}}) și cel mai tânăr ca ''Novo Trgovište'' (Noua Trgovište, în {{Lang-tr|Yeni Pazar}}). Acesta din urmă s-a dezvoltat în ceea ce este acum orașul modern Novi Pazar. 

Numele Novi Pazar (care înseamnă "Noul Bazar") a derivat din numele [[Limba sârbă|sârb]] ''Novo Trgovište'', prin numele [[Limba turcă|turcesc]] ''Yeni Pazar'', iar ''Pazar'' este la rândul său derivat din ''bazar'' (din limba persană ''<span class="noitalic"><span lang="fa" dir="rtl" title="Persian language text">بازار,</span></span>''bāzār'', cu sensul de [[piață]]).<ref>[http://dictionary.reference.com/browse/bazaar bazaar], dictionary.reference.com</ref>

În Turcia modernă, orașul este cunoscut tot ca Yeni Pazar.<ref>Binbașı M.Nasrullah; Kolağası M.Rüșdi; Mülazım M.Eșref, Osmanlı Atlası - XX. Yüzyıl Bașları, (Haz.: Yașar Baș, Rahmi Tekin), Osmanlı Araștırmaları Vakfı, İstanbul 2003, s. 28-40.</ref>

== Geografie ==
Novi Pazar este situat pe văile râurilor Jošanica, [[ Raška (râu) |Raška]], Deževska și Ljudska. Se află la o altitudine de 496 m, în regiunea de sud-est [[Raška]]. Orașul este înconjurat de munții [[ Golija |Golija]] și [[ Rogozna |Rogozna]], iar platoul [[ chihăi |Pešter]] se află la vest. Suprafața totală a zonei administrative a orașului este de 742&nbsp; km². Are 100 de [[Lista localităților din Serbia|așezări]], în mare parte mici și răspândite pe dealurile și munții din jurul orașului. Cel mai mare sat este Mur, cu peste 3000 de locuitori. 

=== Climat ===
Novi Pazar are un climat continental umed ([[Clasificarea climatică Köppen|clasificarea climatului Köppen]]: ''Dfb'') tipic regiunii deluroase Raška, dar semnificativ mai cald decât orașul vecin [[ Sjenica |Sjenica]]. {{Weather box|width=auto|precipitation colour=green|Mar low C=1.5|Apr low C=5.0|May low C=9.2|Jun low C=12.5|Jul low C=14.1|Aug low C=13.8|Sep low C=10.7|Oct low C=6.4|Nov low C=1.6|Dec low C=-1.8|Jan precipitation mm=71|Jan low C=-3.9|Feb precipitation mm=64|Mar precipitation mm=66|Apr precipitation mm=74|May precipitation mm=92|Jun precipitation mm=78|Jul precipitation mm=68|Aug precipitation mm=62|Sep precipitation mm=69|Oct precipitation mm=80|Nov precipitation mm=93|Dec precipitation mm=83|Feb low C=-2.4|Dec mean C=1.2|metric first=yes|Oct high C=16.5|single line=yes|location=Novi Pazar|Jan high C=2.7|Feb high C=5.6|Mar high C=11.1|Apr high C=15.5|May high C=20.1|Jun high C=23.6|Jul high C=26.1|Aug high C=26.4|Sep high C=22.7|Nov high C=8.8|Nov mean C=5.2|Dec high C=4.3|Jan mean C=-0.6|Feb mean C=1.6|Mar mean C=6.3|Apr mean C=10.2|May mean C=14.6|Jun mean C=18.0|Jul mean C=20.1|Aug mean C=20.1|Sep mean C=16.7|Oct mean C=11.4|source=<ref name="Climate-Data.org"> {{cite web|url=https://en.climate-data.org/location/4057|title=Climate: Novi Pazar, Serbia|publisher=Climate-Data.org|access-date=December 28, 2017}}</ref>}}

== Istorie ==
[[Fișier:PetrovaCrkva2008.jpg|dreapta|miniatura|225x225px| [[ Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel (Novi Pazar) |Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel]] din secolul al IX-lea ]]
Unul dintre cele mai vechi monumente din zonă este Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel construit pentru prima dată în epoca romană. Capitala Principatului Serbiei, [[Stari Ras|Ras]], care a fost condus de [[dinastia Vlastimirović]] în perioada 768 - 980, a fost în apropierea orașului modern și a fost desemnat un loc din [[Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură|Patrimoniul]] [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|Mondial UNESCO]].     

În secolele următoare, regiunea unde se află acum Novi Pazar a fost principala provincie a statului sârb. Era o [[diviziune administrativă]], de regulă sub stăpânirea directă a monarhului și, uneori, ca un [[apanaj]]. A fost ținutul de coroană, sediul sau apanajul diferitelor state sârbe de-a lungul Evului Mediu, inclusiv [[Regatul medieval al Serbiei|Regatul Sârb]] (1217-1345) și [[Țaratul Sârb|Țaratul Sârb]] (1345-1371). În 1427, regiunea a fost parte a [[Despotatul Serbiei|Despotatului Serbiei]] și a fost condusă de [[Despotatul Serbiei|despotul sârb]] [[Gheorghe Brancovici al Serbiei|Gheorghe Brancovici]]. Una dintre piețe se numea „Despotov trg” (piața  Despotului). În 1439, regiunea a fost cucerită de [[Imperiul Otoman]], dar a fost recucerită de către Despotatul Serbiei în 1444. În vara anului 1455, otomanii au cucerit din nou regiunea și au numit așezarea Trgovište ''Eski Bazar'' (Piața veche). 

Novi Pazar a fost fondat oficial ca oraș în sine în 1461 de generalul otoman [[ Isa-Beg Ishaković |Isa-Beg Ishaković]], guvernatorul bosniac al districtului  ([[Sangeac|sangeacului]]), acesta a fondat, de asemenea, și [[Sarajevo]].<ref name="Norris1993">{{Citat carte|nume=Norris|prenume=H. T.|titlu=Islam in the Balkans: Religion and Society Between Europe and the Arab World|url=https://books.google.com/books?id=kTcRDKnYf2cC&pg=PA49|data-accesării=2 January 2013|an=1993|editură=Hurst|isbn=9781850651673|pagini=49–|citat=Novi Pazar, on the border of Kosovo, was founded by Isa Beg, a governor of Bosnia}}</ref> Ishaković a decis să înființeze un nou oraș în zona Trgovište ca centru urban între râul Raška și Jošanica,  la început a construit o moschee, o baie publică, o piață și o pensiune. 

A fost orașul principal al provinciei Ras ([[vilaiet]]) până la desființarea sa în 1463, când a devenit parte a Vilaietului Jeleč. Primul document scris care menționează Novi Pazar datează din [[secolul al XV-lea]] și descrie decizia [[Republica Ragusa|Republicii Ragusa]] de a numi un consul acolo. Orașul a fost bine dezvoltat până în acest moment, fiind la intersecția unor rute importante care duceau la [[Dubrovnik]], [[Niš]], [[Sofia]], [[Istanbul|Constantinopol]], [[Salonic]], [[Sarajevo]], [[Belgrad]] și [[Budapesta]]. Orașul a rămas, de asemenea, capitala Sangeacului Novi Pazar, care a fost, până în secolul XX, o unitate constitutivă a [[Eialetul Bosniei|Eialetului Bosniei]]. Sangeacul a fost ocupat și administrat de [[Austro-Ungaria]] din 1878. În 1908 a fost readus în [[Imperiul Otoman]] ca parte a [[Provincia otomană Kosovo|Vilaietului Kosovo]], dar a fost preluat de [[Regatul Serbiei]] în 1912, în timpul [[Primul Război Balcanic|Primului Război Balcanic]]. 

În mod tradițional, în zonă a locuit un număr mare de [[albanezi]] și de [[slavi]] [[musulmani]] cu o cultură diferită de cea a [[Sârbi|sârbilor]] [[ortodocși]].<ref>{{Citat carte|nume=Holger H.|prenume=Richard F. Hamilton|titlu=The Origins of World War I|editură=Cambridge University Press|isbn=9781107393868|pagină=103|url=https://books.google.com/books?id=fcILAQAAQBAJ&pg=PA103&dq=Novi+pazar+albanians&hl=sv&sa=X&ved=0ahUKEwjT-6ue7uLKAhXMVywKHWlYDeYQ6AEIOzAE#v=onepage&q=Novi%20pazar%20albanians&f=false}}</ref> Un raport contemporan a afirmat că atunci când forțele sârbe au intrat în [[Sangeacul Novi Pazar]], acestea au „pacificat” pe albanezi.<ref name="General Zivkovich: The pacification of the Albanians in Novi Pazar.'">{{Citat carte|nume=HALL|prenume=RICHARD C.|titlu=The Balkan Wars 1912-1913: Prelude to the First World War Warfare and History|dată=2002|editură=Routledge, 2002|isbn=9781134583621|url=https://books.google.com/books?id=DziCAgAAQBAJ&pg=PT231&dq=Arnaut+albanian&hl=sv&sa=X&ved=0ahUKEwiax9fP6OLKAhVIiCwKHeHrAwUQ6AEIMDAB#v=onepage&q=Arnaut%20albanian&f=false|ref="General Zivkovich: The pacification of the Albanians in Novi Pazar".}}</ref> În 1913, Novi Pazar a devenit oficial parte a [[Regatul Serbiei|Regatului Serbiei]] și, ca atare, a devenit parte din [[Regatul Iugoslaviei]] în 1918. Din 1929 până în 1941, Novi Pazar a făcut parte din [[Banovina]] [[Banovina Zeta|Zeta]] din [[Iugoslavia]].     

În [[ Bătălie pentru Novi Pazar |bătălia pentru Novi Pazar]], care a avut loc la sfârșitul anului 1941 în timpul [[Al Doilea Război Mondial|celui]] de- [[Al Doilea Război Mondial|al doilea război mondial]], [[Cetnici|cetnicii]], susținuți inițial de [[Partizanii iugoslavi|partizani]], au încercat fără succes să cucerească orașul.    În urma răsturnării lui [[Slobodan Milošević]] de la putere la 5 octombrie 2000, [[prim-ministru al Serbiei|prim-ministrul]] ales al Serbiei, [[Zoran Đinđić]], ales recent a depus eforturi considerabile pentru a ajuta economic întreaga zonă a comunei Novi Pazar. De asemenea, cu ajutorul lui Đinđić, în 2002 a fost fondată Universitatea Internațională din Novi Pazar . El a făcut relații strânse cu liderii bosniaci, ca parte a planului său mai larg de reformare a Serbiei.<ref>{{Citat știre|title=Zukorlić: Sa stokom reforme nemoguće|url=http://www.novosti.rs/vesti/naslovna/drustvo/aktuelno.290.html:633327-Zukorlic-Sa-stokom-reforme-nemoguce|prenume=M.|nume=N.|data=3 November 2016|accessdate=17 February 2017|language=Serbian|journal=novosti.rs}}</ref> La doisprezece ani după [[Zoran Đinđić#Asasinarea|asasinarea]] sa, Adunarea orașului Novi Pazar a decis să redenumească o stradă cu numele său.<ref>{{Citat știre|title=Zoran Đinđić dobija ulicu u Novom Pazaru|url=http://www.blic.rs/vesti/srbija/zoran-djindic-dobija-ulicu-u-novom-pazaru/7bjrbhm|data=12 March 2015|accessdate=17 February 2017|language=Serbian|journal=blic.rs|agency=Tanjug}}</ref>

== Date demografice ==
{{Historical populations|1948|11=1991|type=|16=100410|15=2011|14=85996|13=2002|12=85249|10=74000|44020|9=1981|8=64326|7=1971|6=58776|5=1961|4=50189|1953|percentages=pagr}}
[[Fișier:Prvomajska_ulica_sa_pogledom_na_Altun-alem_džamiju.JPG|dreapta|miniatura| Strada Prvomajska din Novi Pazar. ]]
Conform ultimului recensământ oficial realizat în 2011, comuna Novi Pazar a avut 100.410 locuitori, în timp ce orașul propriu-zis a avut  68.749 de locuitori. Un total de 68,47% din populația comunei trăiește în zona urbană a orașului. Densitatea populației este de 135,32 locuitori pe kilometru pătrat.<ref>{{Citat web|url=http://www.novipazar.rs/novi_pazar/stanovnistvo.asp|accessdate=13 July 2014|archiveurl=https://web.archive.org/web/20140619182857/http://www.novipazar.rs/novi_pazar/stanovnistvo.asp|lucrare=novipazar.rs|limbă=Serbian|archivedate=19 June 2014|titlu=STANOVNIŠTVO}}</ref> 

Novi Pazar a avut 23.022 de gospodării cu 4,36 membri în medie; numărul de locuințe a fost de 28.688. <ref>{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Knjiga%2022_Broj%20i%20povrsina%20stambenih%20jedinica-Number%20and%20the%20floor%20space%20of%20housing%20units.pdf|accessdate=21 March 2018|publisher=Statistical Office of the Republic of Serbia|lucrare=stat.gov.rs|limbă=Serbian|titlu=Number and the floor space of housing units}}</ref> 

Structura religioasă din orașul Novi Pazar este predominant [[Islam|musulmană]] (82.710), cu [[Biserica Ortodoxă Sârbă|ortodocși sârbi]] (16.051), [[Ateism|atei]] (71), [[Biserica Catolică|catolici]] (51) și alte grupuri minoritare.<ref name="popis50">{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Knjiga4_Veroispovest.pdf|accessdate=21 March 2018|publisher=Statistical Office of the Republic of Serbia|lucrare=stat.gov.rs|limbă=Serbian|titlu=Religion, Mother tongue, and Ethnicity}}</ref> Cea mai mare parte a populației vorbește fie limba [[Limba bosniacă|bosniacă]] (74.501), fie [[Limba sârbă|sârbă]] (23.406). 

Compoziția populației în funcție de sex și vârsta medie a fost următoarea:<ref name="popis50"/> 

* Bărbați  - 49.984 (32,90 ani) și 
* Femei - 50.426 (34,14 ani). 

În total 33.583 de cetățeni (mai mari de 15 ani) au avut [[Învățământ secundar|studii medii]] (44,41%), în timp ce 7351 de cetățeni au avut [[Învățământ superior|studii superioare]] (9,72%). Dintre cei cu studii superioare, 5.005 (6,62%) au studii universitare.<ref name="popis51">{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Skolska%20sprema,%20pismenost%20i%20kompjuterska%20pismenost-Educational%20attainment,%20literacy%20and%20computer%20literacy%20.pdf|accessdate=21 March 2018|publisher=Statistical Office of the Republic of Serbia|lucrare=stat.gov.rs|limbă=Serbian|titlu=Educational attainment, literacy and computer literacy}}</ref> 

=== Compoziție etnică ===
[[Fișier:Ethnic_map_of_Novi_Pazar.gif|alt=|miniatura|Compoziția etnică a așezărilor comunei Novi Pazar (recensământul din 2002) Verde - bosniaci; albastru - sârbi]]
Din secolul al XV-lea și până la războaiele balcanice, Novi Pazar a fost capitala sangeacului Novi Pazar. În mod obișnuit, ca și alte centre din zona mai largă, compoziția sa a fost multietnică,  principalele comunități fiind formate din albanezi, sârbi sau  musulmani vorbitori de limbi slave.<ref name="Hall2002">{{Citat carte|nume=Hall|prenume=Richard C.|titlu=The Balkan Wars 1912-1913: Prelude to the First World War|url=https://books.google.com/books?id=2-zAeObDX_gC&pg=PA5|data-accesării=2 January 2013|dată=2002-01-04|editură=Taylor & Francis|isbn=9780203138052|pagină=5|citat=The Sandjak of Novi Pazar was a finger of the Ottoman province of Kosovo, which separated Montenegro from Serbia. The Sandjak of Novi Pazar had a mixed population of Albanians, Serbs, and Slavic-speaking Muslims.}}</ref> Scriitorul și exploratorul otoman [[Evliya Çelebi|Evliya Celebi]] a menționat că a fost unul dintre cele mai populate orașe din [[Balcani]] în [[secolul al XVII-lea]]. [[Evreii]] au trăit și ei în oraș înainte de [[al doilea război mondial]].<ref name="CohenRiesman1996">{{Citat carte|nume=Cohen|prenume=Philip J.|nume2=Riesman|prenume2=David|titlu=Serbia's Secret War: Propaganda and the Deceit of History|url=https://archive.org/details/serbiassecretwar0000cohe|data-accesării=2 January 2013|an=1996|editură=Texas A&M University Press|isbn=9780890967607|pagini=[https://archive.org/details/serbiassecretwar0000cohe/page/191 191]–|citat=Before World War II, about 10,500 Jews lived in Belgrade, about 350 in Nis, about 250 in Novi Pazar (Sandzak)}}</ref> Întreaga populație sârbă din Novi Pazar - 521 de persoane, a fost închisă, trimisă în lagărul de concentrare [[ Tabăra de concentrare din Sajmište |Staro Sajmište]] și ucisă în timpul conducerii organizației [[ Balli Kombëtar |Balli Kombëtar]].<ref>Mušović, Ejup (1979), ''Etnički procesi i ethnička struktura stanovništva Novog Pazara'', Etnografski Institut, 1979, p.48</ref> 

Compoziția etnică a zonei administrative a orașului (a comunei):<ref>{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/Popis2011/Knjiga20.pdf|accessdate=13 July 2014|publisher=Statistical Office of the Republic of Serbia|year=2012|lucrare=stat.gov.rs|format=PDF|titlu=Comparative Overview of the number of population in 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002 and 2011}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Stanković|prenume=Republika Srbija, Republički Zavod za Statistiku.|titlu=Comparative survey of population 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991 and 2002 : data by localities|dată=2004|editură=Republički zavod za statistiku|locul-publicării=Belgrade|isbn=86-84433-14-9|limbă=Serbian}}</ref> 
{| class="wikitable mw-collapsible mw-collapsed"
! Grup etnic 
! Populație <br />  1953 <ref name="1953popis">{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/G1953/Pdf/G19534001.pdf|accessdate=15 July 2014|publisher=Republički zavod za statistiku|lucrare=stat.gov.rs|titlu=UKUPNO STANOVNIŠTVO PO NARODNOSTI (1953)}}</ref> 
! Populație <br /> 1961 <ref>{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/G1961/Pdf/G19614001.pdf|accessdate=15 July 2014|publisher=Republički zavod za statistiku|lucrare=stat.gov.rs|limbă=Serbian|titlu=Knjiga III: Nacionalni sastav stanovništva FNR Jugoslavije (1961)}}</ref> 
! Populație <br /> 1971 <ref>{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/G1971/Pdf/G19714001.pdf|accessdate=15 July 2014|publisher=Republički zavod za statistiku|lucrare=stat.gov.rs|limbă=Serbian|titlu=Knjiga III: Nacionalni sastav stanovništva FNR Jugoslavije (1971)}}</ref> 
! Populație <br /> 1981 <ref name="1981popis">{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/G1981/Pdf/G19814001.pdf|accessdate=15 July 2014|publisher=Republički zavod za statistiku|lucrare=stat.gov.rs|titlu=Nacionalni sastav stanovništva SFR Jugoslavije (1981)}}</ref> 
! Populație <br /> 1991 <ref name="1991popis">{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/G1991/pdf/G19914021.pdf|accessdate=15 July 2014|publisher=Republički zavod za statistiku|lucrare=stat.gov.rs|titlu=STANOVNIŠTVO PREMA NACIONALNOJ PRIPADNOSTI (1991)}}</ref> 
! Populație <br /> 2002 <ref name="2002popis">{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/G2002/pdf/G20024001.pdf|accessdate=15 July 2014|publisher=Republički zavod za statistiku|lucrare=stat.gov.rs|limbă=Serbian|titlu=Popis stanovništva, domaćinstava i stanova u 2002.}}</ref> 
! Populație <br /> 2011 <ref name="2011popis"/> 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | bosniaci
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | 65593 
| align="right" | 77443 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | [[sârbi]] 
| align="right" | 25177 
| align="right" | 27933 
| align="right" | 25076 
| align="right" | 21834 
| align="right" | 19064 
| align="right" | 17599 
| align="right" | 16234 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | [[Musulmani (naționalitate)|musulmanii]] 
| align="right" | - 
| align="right" | 23250 
| align="right" | 37140 
| align="right" | 49769 
| align="right" | 64251 
| align="right" | 1599 
| align="right" | 4102 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | rromi
| align="right" | - 
| align="right" | 37 
| align="right" | 210 
| align="right" | 444 
| align="right" | 334 
| align="right" | 69 
| align="right" | 566 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | gorani 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | 15 
| align="right" | 246 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | [[albanezi]] 
| align="right" | 144 
| align="right" | 126 
| align="right" | 307 
| align="right" | 233 
| align="right" | 209 
| align="right" | 129 
| align="right" | 202 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | muntenegreni 
| align="right" | 174 
| align="right" | 543 
| align="right" | 359 
| align="right" | 295 
| align="right" | 232 
| align="right" | 109 
| align="right" | 44 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | iugoslavi
| align="right" | 13564 
| align="right" | 1261 
| align="right" | 183 
| align="right" | 931 
| align="right" | 700 
| align="right" | 136 
| align="right" | 67 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | [[Turcii din Serbia|turci]] 
| align="right" | 11009 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | Alții 
| align="right" | 263 
| align="right" | 5627 
| align="right" | 1057 
| align="right" | 494 
| align="right" | 459 
| align="right" | 747 
| align="right" | 1506 
|-
| style="background:#F0F0F0;" | '''Total''' 
| align="right" | 50331 
| align="right" | 58777 
| align="right" | 64326 
| align="right" | 74000 
| align="right" | 85249 
| align="right" | 85996 
| align="right" | 100410 
|}
Compoziția etnică a zonei urbane a orașului: 
{| class="wikitable mw-collapsible mw-collapsed"
! Grup etnic 
! Populație <br /> 1948 <ref name="1948popis">{{Citat web|url=http://pod2.stat.gov.rs/ObjavljenePublikacije/G1948/Pdf/G19484001.pdf|accessdate=25 December 2016|publisher=Republički zavod za statistiku|lucrare=stat.gov.rs|titlu=UKUPNO STANOVNIŠTVO PO NARODNOSTI (1948)}}</ref> 
! Populație <br /> 1953 <ref name="1953popis"/> 
! Populație <br /> 1981 <ref name="1981popis"/> 
! Populație <br /> 1991 <ref name="1991popis"/> 
! Populație <br /> 2002 <ref name="2002popis"/> 
! Populație <br /> 2011 <ref name="2011popis"/> 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | Bosniaci / [[Musulmani (naționalitate)|musulmani]] 
| align="right" | 1085 
| align="right" | - 
| align="right" | 32798 
| align="right" | 43774 
| align="right" | 47243 
| align="right" | 58252 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | [[sârbi]] 
| align="right" | 10678 
| align="right" | 3466 
| align="right" | 6689 
| align="right" | 6698 
| align="right" | 6724 
| align="right" | 6576 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | gorani 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | 240 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | [[albanezi]] 
| align="right" | - 
| align="right" | 134 
| align="right" | 208 
| align="right" | 172 
| align="right" | 120 
| align="right" | 162 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | iugoslavii 
| align="right" | - 
| align="right" | 5944 
| align="right" | 848 
| align="right" | 570 
| align="right" | 105 
| align="right" | 64 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | [[Turcii din Serbia|turci]] 
| align="right" | - 
| align="right" | 4280 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
| align="right" | - 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | muntenegreni
| align="right" | - 
| align="right" | 145 
| align="right" | 246 
| align="right" | 190 
| align="right" | 93 
| align="right" | 39 
|-
| style="background:#F5F5DC;" | Alții 
| align="right" | 229 
| align="right" | 135 
| align="right" | 310 
| align="right" | 345 
| align="right" | 1541 
| align="right" | 3410 
|-
| style="background:#F0F0F0;" | '''Total''' 
| align="right" | 11992 
| align="right" | 14104 
| align="right" | 41099 
| align="right" | 51749 
| align="right" | 54604 
| align="right" | 68749 
|}

== Așezări ==
În afară de zona urbană Novi Pazar (54.604), zona administrativă a orașului include următoarele [[Lista localităților din Serbia|așezări]], cu populația de la recensământul din 2002 între paranteze: {{Div col}}
* [[Aluloviće]] (362)
* [[Bajevica]] (563)
* [[Banja (Novi Pazar)|Banja]] (466)
* [[Bare (Novi Pazar)|Bare]] (36)
* [[Batnjik]] (58)
* [[Bekova]] (116)
* [[Bele Vode (Novi Pazar)|Bele Vode]] (872)
* [[Boturovina]] (218)
* [[Brđani (Novi Pazar)|Brđani]] (195)
* [[Brestovo (Novi Pazar)|Brestovo]] (5)
* [[Čašić Dolac]] (76)
* [[Cokoviće]] (20)
* [[Deževa]] (238)
* [[Dojinoviće]] (120)
* [[Dolac (Novi Pazar)|Dolac]] (87)
* [[Doljani (Novi Pazar)|Doljani]] (89)
* [[Dragočevo]] (112)
* [[Dramiće]] (80)
* [[Golice (Novi Pazar)|Golice]] (64)
* [[Gornja Tušimlja]] (33)
* [[Goševo (Novi Pazar)|Goševo]] (50)
* [[Gračane]] (28)
* [[Građanoviće]] (19)
* [[Grubetiće]] (259)
* [[Hotkovo]] (193)
* [[Ivanča]] (813)
* [[Izbice]] (1,949)
* [[Jablanica (Novi Pazar)|Jablanica]] (27)
* [[Janča]] (332)
* [[Javor (Novi Pazar)|Javor]] (18)
* [[Jova (Novi Pazar)|Jova]] (21)
* [[Kašalj]] (35)
* [[Koprivnica (Novi Pazar)|Koprivnica]] (12)
* [[Kosuriće]] (125)
* [[Kovačevo (Novi Pazar)|Kovačevo]] (243)
* [[Kožlje (Novi Pazar)|Kožlje]] (618)
* [[Kruševo (Novi Pazar)|Kruševo]] (486)
* [[Kuzmičevo]] (133)
* [[Leča]] (319)
* [[Lopužnje]] (70)
* [[Lukare]] (489)
* [[Lukarsko Goševo]] (850)
* [[Lukocrevo]] (186)
* [[Miščiće]] (231)
* [[Muhovo, Serbia|Muhovo]] (545)
* [[Mur (Novi Pazar)|Mur]] (3,407)
* [[Negotinac]] (26)
* [[Odojeviće]] (50)
* [[Oholje]] (179)
* [[Okose]] (36)
* [[Osaonica (Novi Pazar)|Osaonica]] (284)
* [[Osoje (Novi Pazar)|Osoje]] (966)
* [[Paralovo (Novi Pazar)|Paralovo]] (982)
* [[Pasji Potok]] (42)
* [[Pavlje]] (178)
* [[Pilareta]] (26)
* [[Pobrđe (Novi Pazar)|Pobrđe]] (2,176)
* [[Polokce]] (117)
* [[Pope (Novi Pazar)|Pope]] (83)
* [[Postenje]] (3,471)
* [[Požega (Novi Pazar)|Požega]] (523)
* [[Požežina]] (251)
* [[Prćenova]] (159)
* [[Pusta Tušimlja]] (53)
* [[Pustovlah]] (28)
* [[Radaljica]] (152)
* [[Rajčinoviće]] (537)
* [[Rajčinovićka Trnava]] (208)
* [[Rajetiće]] (63)
* [[Rajkoviće]] (29)
* [[Rakovac (Novi Pazar)|Rakovac]] (21)
* [[Rast (Novi Pazar)|Rast]] (51)
* [[Šaronje (Novi Pazar)|Šaronje]] (398)
* [[Šavci]] (247)
* [[Sebečevo]] (897)
* [[Sitniče]] (778)
* [[Skukovo]] (23)
* [[Slatina (Novi Pazar)|Slatina]] (297)
* [[Smilov Laz]] (8)
* [[Srednja Tušimlja]] (40)
* [[Štitare (Novi Pazar)|Štitare]] (77)
* [[Stradovo]] (19)
* [[Sudsko Selo]] (87)
* [[Tenkovo]] (89)
* [[Trnava (Novi Pazar)|Trnava]] (694)
* [[Tunovo]] (128)
* [[Varevo (Novi Pazar)|Varevo]] (501)
* [[Vever]] (18)
* [[Vidovo]] (90)
* [[Vitkoviće]] (30)
* [[Vojkoviće]] (36)
* [[Vojniće]] (115)
* [[Vranovina]] (329)
* [[Vučiniće]] (245)
* [[Vučja Lokva]] (15)
* [[Zabrđe (Novi Pazar)|Zabrđe]] (49)
* [[Zlatare]] (12)
* [[Žunjeviće]] (211)
{{Div col end}}

== Politică ==
Novi Pazar este guvernat de o adunare a orașului compusă din 47 de consilieri, un primar și un viceprimar. La [[ Alegerile parlamentare sârbe, 2012 |alegerile legislative]] organizate în 2012, adunarea locală a fost formată din următoarele grupuri: <ref>{{Citat web|url=http://www.novipazar.rs/gradska_uprava/skupstina_grada.asp|accessdate=2014-08-08|publisher=Novipazar.rs|archiveurl=https://archive.is/20120904092207/http://www.novipazar.rs/gradska_uprava/skupstina_grada.asp|archivedate=2012-09-04|titlu=Skupština grada}}</ref> 

* European Novi Pazar - Rasim Ljajić [[Lista partidelor politice din Serbia|SDP]], SDPS (18) 
* Partidul Acțiunii Democratice din Sandžak (11) 
* Bošnjačka demokratska zajednica Sandžaka - Muamer Zukorlić (10) 
* Aleksandar Vučić - Srbija pobeđuje (5) 
* Mirsad Đerlek - SNP (3) 

== Economie ==
Situat la [[răscruce]] între numeroase state vechi și noi, Novi Pazar a fost întotdeauna un puternic centru comercial. Alături de comerț, orașul a dezvoltat [[Fabricație|fabricația]] tradițională. În secolul al XX-lea, a devenit un centru al industriei [[Material textil|textile]]. 

Paradoxal, în perioada agitată a anilor 1990, Novi Pazar a prosperat, chiar și în timpul sancțiunilor [[ONU]], stimulat de puternica inițiativă privată în industria textilă. [[Blugi|Blugii]] din Novi Pazar, mai întâi [[marcă comercială]] falsificată, iar mai târziu cu etichete proprii, au devenit celebri în toată regiunea. Cu toate acestea, în perioada relativă a prosperității economice din Serbia din anii 2000, economia din Novi Pazar s-a prăbușit, odată cu dispariția firmelor mari de textile printr-o [[privatizare]] dezastruoasă și datorită concurenței produselor din [[import]]. 

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de persoane înregistrate angajate de persoane juridice după activitatea lor principală (în 2019): <ref name="stats19employees">{{Citat web|url=https://publikacije.stat.gov.rs/G2020/Pdf/G20201018.pdf|accessdate=15 March 2020|publisher=Statistical Office of Republic of Serbia|date=31 January 2020|lucrare=stat.gov.rs|limbă=Serbian|format=PDF|titlu=Запослени у Републици Србији, 2019. - Годишњи просек -}}</ref> 
{| class="wikitable sortable" style="font-size:95%;"
! Activitate 
! Total 
|-
| Agricultură, silvicultură și pescuit 
| align="right" | 60 
|-
| Minerit si cariere 
| align="right" | 55 
|-
| Fabricație 
| align="right" | 3887 
|-
| Alimentare cu energie electrică, gaz, abur și aer condiționat 
| align="right" | 148 
|-
| Rezerva de apa; activități de canalizare, gestionare și remediere a deșeurilor 
| align="right" | 454 
|-
| Constructie 
| align="right" | 2042 
|-
| Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații de autovehicule și motociclete 
| align="right" | 3855 
|-
| Transport și depozitare 
| align="right" | 1443 
|-
| Cazare și servicii alimentare 
| align="right" | 849 
|-
| Informatie si comunicare 
| align="right" | 253 
|-
| Activități financiare și de asigurare 
| align="right" | 214 
|-
| Activități imobiliare 
| align="right" | 7 
|-
| Activități profesionale, științifice și tehnice 
| align="right" | 542 
|-
| Activități de servicii administrative și de asistență 
| align="right" | 279 
|-
| Administrație publică și apărare; securitate socială obligatorie 
| align="right" | 1347 
|-
| Educație 
| align="right" | 2517 
|-
| Sănătate umană și activități de muncă socială 
| align="right" | 1580 
|-
| Arte, divertisment și recreere 
| align="right" | 281 
|-
| Alte activități de servicii 
| align="right" | 635 
|-
| Muncitori agricoli individuali 
| align="right" | 592 
|- class="sortbottom"
| '''Total''' 
| align="right" | '''21038''' 
|}

== Societate și cultură ==

=== Monumente ===
Vechea mănăstire [[Biserica Ortodoxă Sârbă|ortodoxă sârbă]] din [[mănăstirea Sopoćani|Sopoćani]], fundația Sf. Rege [[Ștefan Uroș I al Serbiei|Uroș I]], construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și situată la vest de Novi Pazar, este [[Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO|patrimoniu mondial]] UNESCO din 1979 împreună cu [[Stari Ras]] (Ras vechi), o capitală medievală a marelui [[Jupân|župan]] sârb [[Ștefan Nemanja]].<ref>[https://whc.unesco.org/en/list/96 Stari Ras and Sopoćani], whc.unesco.org</ref><ref>[https://www.academia.edu/1333518/By_Their_Fruit_you_will_recognize_them_-_Christianization_of_Serbia_in_Middle_Ages By Their Fruit you will recognize them - Christianization of Serbia in Middle Ages], Perica Speher, 2010.</ref><ref>{{cite book|last1=Upadhya|first1=Om|title=The art of Ajanta and Sopoćani: A comparative study: An enquiry in prāṇa aesthetics|publisher=Motilal Banarsidass|location=Delhi|isbn=81-208-0990-4|page=25}}</ref>

De asemenea, orașul găzduiește cea mai veche biserică intactă din Serbia și una dintre cele mai vechi din regiune, care datează din secolul al IX-lea, Biserica Sf . Petru. Zidurile bisericii au fost mâzgălite cu [[graffiti]] la 6 aprilie 2008. Poliția nu a ajuns la o concluzie oficială despre acest incident.<ref name="autogenerated1">{{Citat web|url=http://www.spc.rs/eng/oldest_orthodox_church_balkans_serbian_orthodox_church_defaced|accessdate=8 August 2014|publisher=Spc.rs|titlu=Oldest Orthodox church in Balkans (Serbian Orthodox Church) defaced|archive-date=2020-09-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20200925105536/http://www.spc.rs/eng/oldest_orthodox_church_balkans_serbian_orthodox_church_defaced|dead-url=yes}}</ref> 

Pe un vârf de deal, cu vedere spre Novi Pazar, se află mănăstirea ''[[Đurđevi Stupovi]]'' din secolul al XII-lea, lăsată de mult în ruine. Aceasta a fost recent restaurată și are o comunitate monahală.<ref>[http://spomenicikulture.mi.sanu.ac.rs/spomenik.php?id=564 "„Стари амам Stari amam - Monumente culturale din Serbia" ]</ref> 

Principala [[moschee]] a orașului, [[ Moscheea Altun-Alem |Moscheea Altun-Alem]], datează din secolul al XVI-lea și a fost construită de arhitectul Abdul Gani.<ref>[https://web.archive.org/web/20160116200417/http://ras.rs/istorija/dzamije/altun-alem  „Sve o Altun-alem džamiji”]. Ras.rs. 30. 1. 2011. Архивирано из [http://www.ras.rs/istorija/dzamije/altun-alem оригинала] на датум 16. 01. 2016. Приступљено 21. 8. 2015.</ref><ref>{{cite web|title=Altun-alem Mosque, Novi Pazar|url=http://www.serbia.travel/culture/religious-buildings/mosques/altun-alem-mosque-novi-pazar/|website=www.serbia.travel|accessdate=March 24, 2016|archive-url=https://web.archive.org/web/20160304124750/http://www.serbia.travel/culture/religious-buildings/mosques/altun-alem-mosque-novi-pazar/|archive-date=2016-03-04|url-status=dead|df=}}</ref>

Există diferite alte clădiri istorice otomane (la care s-au păstrat zidurile), cum ar fi Amir-agin [[Caravanserai|Han]] din secolul al XVII-lea, un [[Baia turcească|hamam]] din secolul al XV-lea și fortăreața turcă din secolul al XV-lea.<ref>[http://spomenicikulture.mi.sanu.ac.rs/spomenik.php?id=779 Амир-агин хан], spomenicikulture</ref><ref>[http://spomenicikulture.mi.sanu.ac.rs/spomenik.php?id=780 Стари амам — Споменици културе у Србији], spomenicikulture</ref>

=== Educație ===
[[Fișier:Fakultet_za_islamske_studije.JPG|miniatura| Facultatea de studii islamice din Novi Pazar ]]
Novi Pazar găzduiește două universități, Universitatea Internațională din Novi Pazar și Universitatea de Stat din Novi Pazar. 

=== Sport ===
Clubul de fotbal al orașului [[ FK Novi Pazar |FK Novi Pazar]] a fost fondat în 1928, sub denumirea "FK Sandžak", care ulterior s-a schimbat în "FK [[ Deževa |Deževa]]". Clubul a jucat sub numele său actual începând din 1962, când Deževa și un alt club local de fotbal, FK Ras, s-au unit sub acest nume. Clubul a fost campioană iugoslavă la amatori și membru în Liga a II-a Iugoslavă (''Druga savezna liga'' / ''Друга савезна лига)''. FK Novi Pazar a ajuns de două ori în play-off-urile de calificare pentru Prima Ligă, dar a pierdut ambele întâlniri (odată cu [[FK Sutjeska Nikšić]] în 1994 și odată cu [[ FK Sloboda Užice |FK Sloboda Užice]] în 1995).  

FK Novi Pazar a promovat în cele din urmă în [[Superliga Serbiei|Super Liga Serbiei]] în sezonul 2011-12. FK Novi Pazar este cea mai veche echipă din liga a doua din Serbia. Fotbalul este încă un sport extrem de popular în Novi Pazar, iar stadionul orașului este mereu plin. 

Cluburile de volei din oraș sunt OK Novi Pazar (prima ligă) și OK Koteks. 

Clubul de handbal se află în liga a doua și obișnuia să poarte numele „Ras”, dar în 2004 a fost schimbat în RK Novi Pazar. 

Clubul de baschet al orașului este [[ OKK Novi Pazar |OKK Novi Pazar]]. 

Sportivi celebri din oraș includ jucătorul echipei naționale de baschet a Turciei [[ Mirsad Türkcan |Mirsad Jahović Türkcan]], fostul jucător de fotbal al lui [[Besiktas]] [[ Sead Halilagić |Sead Halilagić]], handbalistul [[ Mirsad Terzić |Mirsad Terzić]] (care reprezintă [[Bosnia și Herțegovina]]) și jucătorii de fotbal [[Adem Ljajić]], [[ Ediz Bahtiyaroğlu |Ediz Bahtiyaroğlu]], [[ Armin Đerlek |Armin Đerlek]] și alpinistul [[ Basar Čarovac |Basar Čarovac]] care a urcat pe cele mai înalte culmi ale celor șapte continente. 

== Cooperare internationala ==
Lista  orașelor înfrățite cu Novi Pazar: <ref name="SC">{{Citat web|url=https://sandzakpress.net/grad-novi-pazar-u-pobratimstvu-sa-jagodinom-i-vranjem-sa-sarajevom-samo-odnosi-saradnje/|accessdate=6 December 2017|publisher=sandzakpress|titlu=Grad Novi Pazar u pobratimstvu sa Jagodinom i Vranjem, sa Sarajevom samo odnosi saradnje}}</ref> 

* {{Flagicon|Turkey}} '''[[ Bayrampasa |Bayrampașa]]''', [[Turcia]]
* {{Flagicon|Turkey}} '''[[Inegöl|İnegöl]]''', [[Turcia]]
* {{Flagicon|Serbia}} '''[[Jagodina]]''', [[Serbia]]
* {{Flagicon|Turkey}} '''[[ Karatay, Konya |Karatay]]''', [[Turcia]]
* {{Flagicon|Turkey}} '''[[Provincia Kocaeli|Kocaeli Province]]''', [[Turcia]]
* {{Flagicon|Bulgaria}} '''[[Novi Pazar, Bulgaria|Novi Pazar]]''', [[Bulgaria]]
* {{Flagicon|Turkey}} '''[[ Pendik |Pendik]]''', [[Turcia]]
* {{Flagicon|Serbia}} '''[[Vranje]]''', [[Serbia]]
* {{Flagicon|Turkey}} '''[[Yalova]]''', [[Turcia]]

Alte relații de prietenie și cooperare, protocoale, memorandumuri: <ref name="SC"/> 

* {{Flagicon|Bosnia and Herzegovina}} '''[[Goražde]]''', [[Bosnia și Herțegovina]]
* {{Flagicon|Bosnia and Herzegovina}} '''[[ Ilidža |Ilidža]]''', [[Bosnia și Herțegovina]]
* {{Flagicon|Montenegro}} '''[[Podgorița|Podgorica]]''', [[Muntenegru]]
* {{Flagicon|Bosnia and Herzegovina}} '''[[Sarajevo]]''', [[Bosnia și Herțegovina]]
* {{Flagicon|Serbia}} '''[[Sombor]]''', [[Serbia]]

== Galerie ==
<gallery>
Fișier:Novi Pazar02.JPG|<nowiki> </nowiki>''Novi Pazar centrul orașului'' 
Fișier:Novi pazar003.jpg|<nowiki> </nowiki>''Novi Pazar centrul orașului'' 
Fișier:Novi Pazar at the Pester Plateau in Serbia 8244.NEF 01.jpg|<nowiki> </nowiki>''Novi Pazar centrul orașului'' 
Fișier:NoviPazarCenter.jpg|<nowiki> </nowiki>''Moscheea Novi Pazar din cartier'' 
Fișier:Novi Pazar City Stadium.jpg|<nowiki> </nowiki>''[[Novi Pazar City Stadium|Stadionul Novi Pazar City]]'' 
</gallery>

== Rezidenți notabili ==
* [[ Basar Čarovac |Basar Čarovac]], alpinist 
* [[ Abdulah Gegić |Abdulah Gegić]], fost antrenor de fotbal al[[ Partizan Belgrad |Partizan Belgrad]] 
* [[ Almir Gegić |Almir Gegić]], jucător de fotbal 
* Aćif Hadžiahmetović, politician, primar în Novi Pazar în timpul celui de-al doilea război mondial 
* [[ Sead Halilagić |Sead Halilagić]], fost jucător de fotbal 
* [[Emina Jahović]], cântăreață pop 
* [[ Tahir Efendi Jakova |Tahir Efendi Jakova]], poet albanez 
* [[Adem Ljajić]], jucător de fotbal 
* Rasim Ljajić,  Ministru al comerțului exterior și al telecomunicațiilor externe și interne - Serbia 
* [[ Erhan Mašović |Erhan Mašović]], jucător de fotbal 
* [[ Miljan Mutavdžić |Miljan Mutavdžić]], fotbalist, fost jucător al echipei naționale a Serbiei 
* [[ Laza Ristovski |Laza Ristovski]] (1956-2007), cântăreț la [[clape]] iugoslav, membru al trupelor [[ Smak |Smak]] și [[ Bijelo Dugme |Bijelo Dugme]] 
* [[Milunka Savić]] (1888–1973), cea mai decorată femeie combatantă din întreaga istorie a războiului 
* [[ Mirsad Türkcan |Mirsad Jahović Türkcan]], jucător de baschet turc 
* [[ Bajro Župić |Bajro Župić]], fost jucător de fotbal Partizan Belgrad;
* [[Adem Ljajić]] (n. [[1991]]), fotbalist;
* [[Hamad Medjedovic]] (n. [[2003]]), [[tenis]]men.

== Note ==
<references />

== Legături externe ==
{{Commonscat-inline}}
* {{Official website}}

{{Orașe și comune în Serbia}}
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Orașe din Serbia]]
[[Categorie:Novi Pazar]]