Nomenclatură trinominală

În biologie, nomenclatura trinominală se referă la numele de taxoni sub gradul de specii. Aceste nume au trei părți. Utilizarea este diferită în zoologie și botanică.

În zoologie[modificare | modificare sursă]

Pentru animale, denumirile științifice sunt reglementate de Codul Internațional de Nomenclatură Zoologică. Doar un singur rang este permis sub rangul de specii: subspecia. De exemplu, Buteo jamaicensis borealis este una dintre subspeciile speciei „șorecar de coadă roșie”, Buteo jamaicensis.

În biologie[modificare | modificare sursă]

Pentru alge, ciuperci, plante și fosilele lor, există un număr nedeterminat de grade infraspecific permise sub nivelul de specii. Termenii secundari rangului de specii sunt soiul și forma, precum se pot face și mai multe ranguri prin utilizarea prefixului „sub” pentru a face subspecii, subvarietăți, subforme. Nu toate aceste ranguri trebuie să fie specificate, de exemplu, unii autori preferă să împartă speciile de plante în subspecii, în timp ce alții preferă să folosească soiuri.^[1]

Aceste ranguri sunt componente ale unei clasificări biologice, de exemplu Corylopsis sinensis var. calvescens f. veitchiana este o plantă ornamentală de gradină.^[2] Cu toate acestea, un nume nu este la fel ca o clasificare, astfel și numele acestei plante este un trinom cu doar trei termeni,^[3] cele două părți ale numelui speciei Corylopsis sinensis, plus numele formei f. veitchiana, pentru a se obține Corylopsis sinensis f. veitchiana.

Note[modificare | modificare sursă]

^ en Hamilton, C.W.; Reichard, S.H. (1992). „Current practice in the use of subspecies, variety, and forma in the classification of wild plants”. Taxon. 41 (3): 485–498. doi:10.2307/1222819.
^ en „Royal Horticultural Society Plant Selector”. Arhivat din original la 14 decembrie 2019. Accesat în 3 martie 2015.
^ en McNeill, J.; Barrie, F.R.; Buck, W.R.; Demoulin, V.; Greuter, W.; Hawksworth, D.L.; Herendeen, P.S.; Knapp, S.; Marhold, K.; Prado, J.; Prud'homme Van Reine, W.F.; Smith, G.F.; Wiersema, J.H.; Turland, N.J. (2012). International Code of Nomenclature for algae, fungi, and plants (Melbourne Code) adopted by the Eighteenth International Botanical Congress Melbourne, Australia, July 2011. Regnum Vegetabile 154. A.R.G. Gantner Verlag KG. ISBN 978-3-87429-425-6. Arhivat din original la 4 noiembrie 2013. Accesat în 3 martie 2015. article 24.1

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Nomenclatură binară

[1] Hamilton, C.W.; Reichard, S.H. (1992). „Current practice in the use of subspecies, variety, and forma in the classification of wild plants”. Taxon. 41 (3): 485–498. doi:10.2307/1222819.

[2] „Royal Horticultural Society Plant Selector”. Arhivat din original la 14 decembrie 2019. Accesat în 3 martie 2015.

[3] McNeill, J.; Barrie, F.R.; Buck, W.R.; Demoulin, V.; Greuter, W.; Hawksworth, D.L.; Herendeen, P.S.; Knapp, S.; Marhold, K.; Prado, J.; Prud'homme Van Reine, W.F.; Smith, G.F.; Wiersema, J.H.; Turland, N.J. (2012). International Code of Nomenclature for algae, fungi, and plants (Melbourne Code) adopted by the Eighteenth International Botanical Congress Melbourne, Australia, July 2011. Regnum Vegetabile 154. A.R.G. Gantner Verlag KG. ISBN 978-3-87429-425-6. Arhivat din original la 4 noiembrie 2013. Accesat în 3 martie 2015. article 24.1

[1]

[2]

[3]