Nicolae Pălăngeanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Nicolae Pălăngeanu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Piatra Neamț, România Modificați la Wikidata
Decedat (51 de ani) Modificați la Wikidata
București, Republica Populară Română[1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriEmil Pălăngeanu Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1948-1952).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiepersonal militar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Gradulgeneral de brigadă  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiOrdinul Coroana României  Modificați la Wikidata

Nicolae Pălăngeanu (n. , Piatra Neamț, România – d. , București, Republica Populară Română[1]) a fost un general român care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial.

A fost decorat la 7 noiembrie 1941 cu Ordinul Militar „Mihai Viteazul”, cl. III-a „pentru energia și distincția cu care a co[n]dus serviciul de Stat Major al Armatei în operațiuni, cum și pentru destoinicia cu care a condus în lupte Divizia, a cărei comandă i s'a încredințat în urma unor defecțiuni petrecute la această Divizie”.[2]

Generalul de brigadă Nicolae Pălăngeanu a fost numit în 23 ianuarie 1942 în funcția de prefect al Poliției Capitalei, înlocuindu-l pe generalul Radu Gherghe.[3]

După instalarea guvernului Petru Groza generalul de divizie Nicolae Pălăngeanu a fost trecut din oficiu în poziția de rezervă, alături de alți generali, prin decretul nr. 860 din 24 martie 1945, invocându-se legea nr. 166, adoptată prin decretul nr. 768 din 19 martie 1945, pentru „trecerea din oficiu în rezervă a personalului activ al armatei care prisosește peste nevoile de încadrare”.[4]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b G-ral. Nicolae Pălăngeanu, Prefectul Poliţiei (1942-1944) – fratele lui Emil Pălăngeanu 
  2. ^ a b Decretul Regal nr. 3.063 din 7 noiembrie 1941 pentru decorațiuni de războiu, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 273 din 17 noiembrie 1941, partea I-a, p. 7.156.
  3. ^ Decretul Conducătorului Statului nr. 218 din 23 ianuarie 1942 pentru delegație de prefect al Poliției Capitalei, publicat în Monitorul Oficial, anul CX, nr. 20 din 24 ianuarie 1942, partea I-a, p. 454.
  4. ^ Decretul regal nr. 860 din 24 martie 1945 pentru treceri în pozițiunea de rezervă, publicat în Monitorul Oficial, anul CXIII, nr. 70 din 26 martie 1945, partea I-a, p. 2.259.
  5. ^ Decretul Regal nr. 1.906 din 8 iunie 1940 pentru numiri de membri ai ordinului „Coroana României”, publicat în Monitorul Oficial, anul CVIII, nr. 131 din 8 iunie 1940, partea I-a, p. 2.789.