Nicolae Băciuț

Nicolae Băciuț
Date personale
Născut	10 decembrie 1956 (69 de ani)
Cetățenie	România
Ocupație	jurnalist
Limbi vorbite	limba română

Nicolae Băciuț (Ioan Nicolae), (n. 10 decembrie 1956, Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud) este un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Biografie

Este fiul lui Grigore Băciuț (decedat, 1995) și al Mariei, născută Măgherușan (decedată, 1970). A urmat clasele I-VI la Școala Generală Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud, (1963-1969), clasele VII-VIII la Școala Generală Nr. 1, Bistrița, 1969-1971, clasele IX-XII la Liceul “Liviu Rebreanu”, Bistrița, 1971-1975, și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1978-1982. Doctorand în litere, din 2004, la Universitatea “Babeș-Bolyai”, din Cluj-Napoca, cu o teză despre Caragiale, Cehov și Ibsen. Masterat la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Științe Politice și Administrative, 2004 - 2005.

Este căsătorit cu Codruța Băciuț, profesoară la Școala Generală nr. 2 din Târgu-Mureș, și are doi copii: Raul Mihai Băciuț, absolvent al Facultății de Informatică a Universității „Petru Maior” (promoția 2005), și Sergiu-Paul Băciuț, student în anul al III-lea la Facultatea de Drept a Universității din Sibiu.

Activitate

Activitatea publicistică a debutat în perioada studenției, la revista Echinox din Cluj-Napoca, unde a parcurs etapele de redactor și secretar de redacție, între anii 1978 și 1982. Ulterior, a activat în învățământ, ca profesor și director adjunct al Școlii Generale din Gălești, județul Mureș (1982-1983).

Între 1983 și 2003, a fost redactor al revistei Vatra din Târgu Mureș și, în paralel, corespondent al Televiziunii Române, Departamentul Emisiunilor Informative. Activitatea editorială a inclus funcția de redactor-șef al Editurii Tipomur (1991-2003), unde a coordonat editarea a aproape 400 de titluri și a semnat numeroase prefețe și postfețe.

De-a lungul anilor, a deținut funcții de conducere și coordonare în presa culturală și de afaceri, fiind director sau redactor-șef al mai multor publicații din Târgu-Mureș, precum Alpha, Mondo Business, Ambasador, Teatru-n teatru, Gura lumii, Societatea încotro? și redactor cultural la cotidianul Cuvântul liber. Totodată, a coordonat publicații locale și regionale, între care Gazeta Reghinului, Informația mureșeană, Făgurel, Codrul Cosminului și revista Comlodul.

Din 1998, a fost cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureș, iar începând cu februarie 2001 a ocupat funcția de director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș. A fost membru al Consiliului de Administrație al Televiziunii Române din 1995 și a avut calitatea de membru supleant (1997-2001), deputat în Adunarea Eparhială Ortodoxă de Alba Iulia din 1998 și deputat în Adunarea Națională Bisericească din 2002. Din 2001 este director al Direcției pentru Cultură Mureș.

În plan profesional internațional, a fost bursier al Magazine Publishers of America (iulie-septembrie 1990). Activitatea sa media include realizarea a aproape 3.000 de reportaje de televiziune, precum și editarea CD-ului „Muntele Athos din Muntele Athos”, realizat de Margareta Pușcaș la Radio Târgu Mureș.

Între 1978 și 1982 a fost membru al Cenaclului „Echinox”, iar din 1981 până în 1989 a participat la activitatea Cenaclului revistei Vatra. În perioada 1984-1989 a fost membru al Cenaclului „Romulus Guga”. Din anul 1990 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

A participat la lucrările Congresului Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, desfășurate la Reno, Nevada (1995), și la Liège, Belgia (1998), și a efectuat numeroase călătorii de documentare și participări culturale în Europa și Statele Unite ale Americii.

Colaborări

A colaborat cu numeroase reviste literare și culturale din țară și din străinătate, între care Echinox, Vatra, Steaua, Tribuna, Astra, Convorbiri literare, Luceafărul, SLAST, Flacăra, Transilvania, Dialog, Opinia studențească, Napoca Universitară, Mișcarea literară, Poesis, precum și cu publicații internaționale precum What’s Going On Here, The New Farm, Emmaus (SUA), Poezjia (Katowice, Polonia), Fjala și Flaka e välläzarimet (Iugoslavia), precum și reviste din Ungaria. De asemenea, a colaborat cu Radiodifuziunea Română - studiourile Cluj, Târgu-Mureș și București - și cu Televiziunea Română, la programele TVR 1, TVR 2, TVR Cultural și TVR Internațional.

Poeme sale au fost publicate în reviste literare internaționale, între care Magyar Lettre International (2001), cu poemele „Állatkerti séták” și „Árvíz”, în traducerea lui Fazakas Attila, precum și în revista Poezja, nr. 1/3, pp. 91–92, cu poemele „Apel wieczorny” și „Inna pora roku”, în traducerea lui Valeriu Butulescu.

Inițiative culturale

A fost fondator al Cenaclului „Virtus Romana Rediviva” din Bistrița (1975) și inițiator al anchetei „Dreptul la timp”, dedicată generației ’80, publicată în revista Echinox în 1979 și continuată în Vatra în 1984, până la suspendarea acesteia de către cenzură, în 1985. În 1983 a fondat la Târgu Mureș Cenaclul „Hyperion”, care din 1984 a devenit „Romulus Guga”, iar în 1985 a inițiat Concursul de Poezie „Romulus Guga”, organizat anual. A fondat revista lunară Alpha (Târgu Mureș), apărută în 12 numere în 1990, precum și prima editură târgumureșeană postdecembristă, Casa de Editură „Alpha”. Tot în 1990 a inițiat și a realizat, ca autor unic, revista Noul Pământ, din care a apărut un singur număr, la Emmaus (SUA).

Activitatea sa de inițiator cultural a continuat cu organizarea Taberei de Pictură „Millenium” de la Sovata (1999), a colecției „Poeții orașului Târgu-Mureș” (2001), a Concursului de Poezie Religioasă „Credo” (din 2001), a Concursului de Poezie și Eseu pentru Elevi și Studenți „Serafim Duicu” (din 2001), precum și a mai multor tabere artistice cu ediții anuale: Pictură și Sculptură în Sare la Salina Praid (din 2001), Sculptură în Lemn „Interart” la Reghin (din 2002). De asemenea, a inițiat Salonul Județean de Carte Mureșeană (din 2001), cu ediții la Reghin și Târnăveni, Tabăra de Pictură „Apollo”, cu tema „Nudul” (Sângeorgiu de Mureș, 2003), precum și seria de volume Repere Culturale Mureșene (I–IV, 2002–2005), publicată la Editura Tipomur. În același spirit, a inițiat galerii de artă în spații nonconvenționale, precum bănci și sedii de firme.

Distincții

Nicolae Băciuț a fost distins cu numeroase premii literare și culturale. În perioada studenției, a obținut Premiul I la Festivalul Artei și Creației Studențești de la Timișoara (1979), ca membru al trupei de teatru a Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, precum și Premiul revistei Luceafărul la Festivalul „Baladele Dunării” de la Galați (1979), urmat de Premiul Special al Juriului la ediția din 1980 a aceluiași festival. A primit Premiul revistei Luceafărul la Festivalul de Poezie „Nicolae Labiș” de la Suceava (1981), Premiul II la faza finală a Festivalului Artei și Creației Studențești de la Suceava (1981), Premiul revistei Astra la Sighetu Marmației (1982), Premiul Editurii Junimea la Festivalul „Mihail Sadoveanu” de la Piatra Neamț (1982) și Premiul revistei România literară la Festivalul „Vasile Lucaciu” de la Cicârlău, Maramureș (1982).

În 1991 a fost nominalizat pentru Premiul „Oscar” în publicistică, în Statele Unite ale Americii. A primit Premiul Societății Culturale „Lucian Blaga” pentru volumele Memoria zăpezii și Nostalgii interzise, Premiul pentru publicistică al Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumul Anotimpul probabil (1996), Premiul „George Coșbuc” al Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Casa cu idoli (Bistrița, 1997), precum și mai multe premii ale Asociației Scriitorilor Mureș pentru volumele Curs și recurs (1999) și Babel după Babel (2000). De asemenea, i-a fost acordat Premiul „Maria Ivănescu” pentru traducerea, în colaborare cu Alina Cadariu, a piesei de teatru Prieteni absenți de Alan Ayckbourn.

A primit diplome de excelență din partea consiliilor locale din Reghin, Blaj și Râciu, Premiul „Mihai Eminescu” al Casei de Cultură „Mihai Eminescu” pentru sprijinul acordat mișcării culturale, precum și Diploma de Merit a Casei de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni (mai 2005), pentru sprijinul constant oferit scriitorilor Cenaclului literar „Elena din Ardeal”. Pentru contribuția sa la promovarea valorilor ortodoxiei, a fost distins cu titlul de „Cetățean de onoare” al localității Deleni, județul Mureș.

Opera

Volume

• Memoria zăpezii, poeme, Editura Cartea Românească, 1989
• Jocuri încrucișate, versuri pentru copii, Casa de Editură “Alpha”
• Nostalgii interzise, versuri, Editura Columna, Târgu-Mureș, 1991
• America, partea nevăzută a lunii, jurnal de călătorie, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 1994
• Anotimpul probabil, interviuri, Editura Tipomur, 1995
• Casa cu idoli, versuri, Editura Tipomur, 1996
• A doua Americă, jurnal, Editura Tipomur, 1996
• Și așa mai departe, publicistică, Editura Arhipelag, 1997
• Curs și recurs, interviuri, Editura Tipomur, 1997
• Oglinzi paralele, interviuri, Editura Ambasador, 1997
• Lina lumina, versuri pentru copii, Editura Tipomur, 1999
• Babel după Babel, interviuri, Editura Tipomur, 2000
• Manualul de ceară, versuri, Editura Academos, 2001
• Aproape departe, interviuri, Editura Tipomur, 2001
• Poduri de umbră – Hidak az arnyekok felett, versuri, ediție bilingvă română – maghiară, traducător Toth Istvan, Editura Tipomur, 2001
• N.Steinhardt. Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuț, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Dacia, 2001
• Ceasul de flori, antologie de poezie târgumureșeană, Editura Tipomur, 2001
• Solstițiu la Echinox, versuri, Editura Tipomur, 2002
• Zona liberă, interviuri, publicistică, Editura Tipomur, 2003
• Alb pe alb, versuri, Editura Tipomur, 2003
• Muntele Athos din Muntele Athos, jurnal, Editura Tipomur, 2004
• De la San Francisco la Muntele Athos, Editura Reîntregirea, 2004
• O istorie a literaturii române contemporane în interviuri, Editura Reîntregirea, 2005
• Valori mureșene de patrimoniu, documentar, Editura Tipomur 2005

Prezențe în antologii

• Spații posibile, Bistrița, 1979
• Biblioteca Opinia, Iași, 1981
• Caietul debutanților, 1980-1981, Editura Albatros, 1983
• Alpha ‘84, Editura Dacia, 1984
• Cântecul patriei, Editura Albatros, 1996
• Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmației, Fundația Luceafărul, 1998
• Eminescu pururi tânăr, Editura Litera, 1998
• Patruzeci de poeți bistrițeni, Editura Aletheia, Bistrița, 2001
• Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2001
• Cenaclul literar George Coșbuc – 30, Editura Aletheia, Bistrița, 2001
• Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureș, 2003
• Antologia poeților ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor și Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003
• Poeții revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004

Referințe critice (selectiv)

În reviste: Niculaie Stoian, Amfiteatru, 1981Ion Pop, SLAST, 1982, Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983, Petru Poantă, Tribuna, 1985, Cornel Moraru, Vatra, 1986, Marian Papahagi, Tribuna, 1986, Gheorghe Grigurcu, Steaua, 1986, Nicolae Manolescu, România literară, 1986, N. Steinhardt, Tribuna, 1986, și în Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, vol. II, Ed.Cronica, 2001. p. 20-22, Dumitru Andrașoni, Ecoul, nr. 1705, 12 august 1986, C. Pricop, Convorbiri literare, 1986, Traian T. Coșovei, SLAST, 1986, Gabriel Rusu, Tomis, 1986, Radu G. Țeposu, Flacăra, 28 iunie 1986, p. 11, Eugeniu Nistor, Orizont, 1986, Constantin Zărnescu, manuscris, Serafim Duicu, Steaua roșie, 14 iunie 1986, p. 3, Gellu Dorian, Caiete botoșănene, nr. 4 / 1987, p. 4, Cornel Moraru, Vatra, 1987, Zaharia Sângeorzan, Cronica, 1987, Constanța Buzea, Amfiteatru, 1987, Bucur Demetrian, Ramuri, 1987, Cristian Livescu, Cronica, 1987, Iulian Boldea, Echinox nr. 7 - 8 / 1987, p. 4, Rodica Berariu Draghincescu, Astra, 9/1988, p. 7, Gabriel Rusu, SLAST, 1989, Eugen Simion, România literară, 1990, Gabriel Stănescu, Albina, nr. 9/ septembrie 1990, Alina Cuceu, Echinox, nr. / 1990, p. 3, Eugeniu Nistor, Steaua, ianuarie 1990, pp. 55 – 56, Rodica Beraru Draghincescu, manuscris, Al. Cistelecan, Vatra, 1990, Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990, Petru Scutelnicu, Ateneu, 1990, Cristian Stamatoiu, Vatra, 245/ august 199l, p. 4, Ioan Milea, Tribuna, nr.15/ 12 aprilie 1991, Al. Pintescu, Poesis, 1991, Traian T. Coșovei, Contemporanul nr. 42/ 18 octombrie 1991, și în volumul Hotel Urmuz, Editura Călăuza, 2000, pp. 100 – 102, Alexandru Pleșcan, România literară, „Postmodernist pierdut în grădină”, România literară 24, nr. 47 /21 noiembrie 1991, p. 10, Traian T. Coșovei, Contemporanul, 1992 (ianuarie), 1992 (octombrie), Alexandru Pintescu, Poesis nr. 11 – 12 / 1991, p. 5, și nr. 1 / 1992, p. 5, Cornel Munteanu, Steaua, 1992, Bucur Demetrian Ramuri, 1993, Adrian Mănarcă, Răsunetul, 7 august 1993, p. 3, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1 octombrie 1994, p. 3, Silviu Achim, Adevărul nr. 1381 / 6 octombrie 1994, Alina Cuceu, Echinox, 1994, Gavril Moldovan, Răsunetul nr. 1214/28 septembrie 1994, Cristian Stamatoiu, Vatra, 1994, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1994, Daria Coroș, Clipa cea repede, nr. 3/1994, p. 10, Viorel Chirilă, Familia, 1995, pp. 76–77, Adriana Cean, Tribuna, „Spații ale regăsirii”, 21 septembrie 1995, p. 4, Florian Roatiș, Graiul Maramureșului, 31 martie 1995 și în volumul Caietele de la Rohia, N. Steinhardt sau fericirea de a fi creștin, Editura Helvetica, 1999, pp. 25 – 27, Ion Moise, Minerva, nr. 46-47/1995, p. 13, Cristian Stamatoiu, Vatra 278/1995, p. 14, Bianca Bogdan, 24 ore mureșene, Cornel Moraru, Cuvântul liber, 1995, Ion Moise, Minerva, 1996, p. 12, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 24 februarie 1996, p. 3, Zburătorul nr. 4 – 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Însurățelu, Cuvântul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Știr, Mesagerul, 1996, I. S. Moișa, 24 ore mureșene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piștănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Știr, Viața azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvântul liber, 1997, Ștefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Ștefan Covrig, Cuvântul liber, 1997, Ion Șeuleanu, Cuvântul liber, 1997, Răzvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Ștefănescu, România literară, 1998, Răzvan Ducan, Cuvântul liber, 30 martie 1999, Iulian Boldea, 24 ore mureșene, 30 iunie 2000, p. 5, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 2000, Iulian Boldea, Târnava, 2000, Dumitru Mircea Buda, Jurnalul de Mureș, nr. /2001, Camelia Crăciun, Vatra, 2001, Tit Liviu Pop, Poesis, nr. / 2001, p. 26 p. 119, Valentin Marica, Cuvântul liber, nr. / 2001, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar și artistic, nr. 24, octombrie 2001, p. II, și în Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Adrian Alui Gheorghe, Convorbiri literare, ianuarie 2002, Silvia Obreja, Jurnalul de Mureș, 18 ianuarie 2002, p. 3, Tit Liviu Pop, Mesagerul literar și artistic, nr. 1(28), ianuarie 2002, p. 2, Roxana Olteanu – Roșu, Meandre, nr. 1/2003, Valentin Marica, Cuvântul liber, nr. 251 / 23 decembrie 2003, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 2003, Alexandru Pintescu, Poesis, nr. 148/149/ 2003, pp. 56 – 58, și volumul Retorica aproximației, breviar de poezie optzecistă, 2004, Cristian Stamatoiu, Cuvântul liber, 2003, p. 6, Iulian Boldea, Cuvântul liber, nr. / 2003, p. 3, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 24 februarie 2004, p. 6, Aurel Hancu, Cuvântul liber, 26 octombrie 2004, Lazăr Lădariu, Cuvântul liber, 2003, p. 3, Laurean Stănchescu, Cuvântul liber, 17 ianuarie 2004, p. 3, Valentin Marica, Cuvântul liber, 2004, Marcela Ciortea, Astra blăjeană nr. 2/2005, p. 19, Daniela Pănăzan, Astra blăjeană nr. 2/2005, p. 19, Lazăr Lădariu, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valentin Marica, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Ion Ilie Mileșan, Cuvântul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valeriu Russu, Adevărul, 19 mai 2005, Victor Știr, Mesagerul literar și artistic, iunie 2005, p. 2, Ion Longin Popescu, Formula As, 23 mai 2005, Gabriela Măcănașu, 2005, manuscris, Maria Teodor, Pașii Profetului, (Alba Iulia) mai, 2005, p. 14, Alex. Ștefănescu, România literară nr. 15/2005, p. 4, pr. Ovidiu Vintilă, Blaj, manuscris, Victor Știr, Mesagerul literar și artistic, august, 2005, Mariana Cristescu, Cuvântul liber, 7 decembrie 2005, p. 1.

În volume: Traian T. Coșovei, Pornind de la un vers, Editura Eminescu, 1990, Eugeniu Nistor, Nostalgia golfului, Casa de Editură Mureș, 1993, Radu G. Țeposu, Istoria tragică și grotescă a întunecatului deceniu literar nouă, Editura Eminescu, ediția I, 1993, ediția a II-a, Editura Dacia, 2002, Fantezismul abstract și ermetic, pp. 125–126, Gheorghe Crăciun, Competiția continuă: Generația ’80 în texte teoretice, Editura Vlasie, 1994, Romeo Soare, Careul cu prieteni, Editura Ambasador, 1996, Teodor Tanco, Dicționar literar 1639-1997 al județului Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, 1998, Valeriu Bârgău, Generația ’80, precursori și urmași, Editura Călăuza, 1999, Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Editura Tipomur, 2000, Traian T. Coșovei, Hotelul Urmuz, Editura Călăuza, 2000, N. Steinhardt, Pledoarie pentru o literatură nobilă și sentimentală, Editura Cronica, 2001, Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii ’80-’90, Dicționar biobibliografic, I-III, 2000-2001, Tit Liviu Pop, Ex libris. Scriitori contemporani, Editura „George Coșbuc”, 2003, Alexandru Pintescu, Retorica aproximației (breviar de poezie optzecistă), Editura Timpul, Iași, 2004, Petru Poantă, Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Apostrof, 2004, Academia Română, Dicționar general al literaturii române, vol. I, A-B, Editura Univers Enciclopedic, 2004, pp. 404 –405, coordonator Eugen Simion, Nicoleta Bechiș, Dicționar Echinox, coordonator Horea Poenar, Editura Tritonic, 2005.

Legături externe

• Nicolae Băciuț în revista Apostrof, 2023
• Interviu cu poetul și scriitorul Nicolae Bǎciuț LaPunkt
• Cultură si românism la Tg. Mures. Invitat: Nicolae Băciuț

Bibliografie

• “Calitățile poetice ale lui Nicolae Băciuț sunt înafară de orice îndoială”. (C. Pricop, Convorbiri literare, 1986).
• “Nicolae Băciuț se relevă a fi un împătimit al poeziei, înțeleasă nu numai ca modalitate de exprimare a ființei, ci și ca substanță a acestei ființe și, desigur, a exprimării poetice. Poemele sale sunt structurate de un patetism sobru, adesea ținut în frâu, spre a nu sentimentaliza, de ironie sau autoironie”. (Gabriel Rusu, Tomis, 1996).
• “Poet instruit și inteligent, sigur pe mijloacele sale, Nicolae Băciuț se afirmă de la început și din interior ca o voce originală în lirica tânără”. (Cornel Moraru, Vatra, 1987).
• “Nicolae Băciuț este unul din acei poeți rari care încă din tinerețe iubește și exprimă esențe, contemplă stări limită și o face cu calm și sinceritate emoționantă”. (Constanța Buzea, Amfiteatru, 1987).
• “Provenit din grupul de la Echinox, Nicolae Băciuț este în Muzeul de iarnă un poet interesant, îndeosebi prin finețea scriiturii, elegantă, concisă și cultivată. Se poate cita aproape orice. (…) Remarcabilă este ingeniozitatea metaforică. (…) Acuratețea stilistică e neîndoielnică, Nicolae Băciuț fiind în definitiv un calofil, cu emoții discrete, o natură așa-zicând delicată”. (Nicolae Manolescu, România literară, 1986).
• “Debutanții lui ’86 nu au depășit așteptările. Multă versificație, puțină poezie autentică. Există și o excepție: Nicolae Băciuț, Muzeul de iarnă. Este un debut de zile mari, care anunță pe unul dintre cei mai talentați poeți ai momentului literar”. (Zaharia Sângeorzan, Cronica, 1987).
• “Am găsit cu bucurie și nu fără emoție la Nicolae Băciuț, una din marile obsesii ale poeziei din vremea tinerețelor mele: ideea poemului ca operă impecabilă, ca ideal absolut, unic, suprem, atotîmbărbător și atotbiruitor al oricărui cutează să scrie versuri”. (N. Steinhardt, Tribuna, 1986).
• “Privit în contextul debuturilor din ultimii ani, volumul lui Nicolae Băciuț face dovada deopotrivă a inteligenței și talentului, poezia lui găsind toate argumentele pentru a cuceri și convinge”. (Traian T.Coșovei, Slast, 1986).
• “Versurile lui Nicolae Băciuț au tensiune și eleganță” (Radu G.Țeposu, Flacăra, 1986).
• “Poezia lui Băciuț are toate însemnele poeziei adevărate”. (Serafim Duicu, Steaua roșie, 1986).
• “Rupt din epiderma emoției, Muzeul de iarnă este o introducere fascinantă în viața și patimile poeziei. Fără artificii, fără zgomote lexicale, riguroase și sincere până la mari adâncimi, versurile din acest volum semnalează începutul stării de grație a poetului Nicolae Băciuț”. (Rodica Beraru Draghincescu, Astra, 1988).
• “Nu ne ferim să spunem, chiar dacă vom fi acuzați, știm noi, poate de entuziasm, că Nicolae Băciuț sare din grămadă (fiind prezent înaintea cărții de debut în două antologii ale debutanții: Albatros și Dacia) direct în plutonul fruntaș, pe care se bate moneda poeziei de mâine, fiind ales de poezie, nu tolerat de ea”. (Gellu Dorian, Caiete botoșenene, 1987).
• “Nicolae Băciuț face trecerea între echinoxiștii manierist –încifrați ai anilor ’70 și cei ai textualismului livresc-anafectiv, în nuanța sa clujeană, din deceniul nouă”. (Cristian Livescu, Cronica, 1987).
• “Nicolae Băciuț și-a creat un teritoriu întreținut de fervoare tinerească, de tăietura precisă a versului, de strigătul lucid, izvorât din reflexivitate și interogație”. (Bucur Demetrian, Ramuri, 1987).
• “Grav și melancolic, geometru abstract al trăirilor, de un senzualism rece, ușor livresc al versurilor, Nicolae Băciuț se înscrie, prin formulă și tematică, în cea mai bună tradiție a poeziei echinoxiste”. (Iulian Boldea, Ambasador, 1997).
• “Nicolae Băciuț are de-acum un univers poetic conturat, poezia sa poate întruni cele mai înalte atribute”. (I. S. Moișa, 24 de ore mureșene, 1996).
• “Ardelean prin ascendență și temperament, refuzând arguția verbală și misticismul suficienței existențiale, repudiind însă neaoșismul, mai mult, pariind pe experiențele ținând de confluențele culturale, înșcolit fără ostentație, interesat de real, avid de realitate până la privirea acidă a reporterului impenitent, N.B. parcurge stadiul de la discursivitate la metafora revigorată de un sens moral, civic ori chiar (de ce nu?) civilizator”. (Al. Pintescu, Poesis, 1991).
• “Starea de urgență degajată și din acest nou titlu (Nostalgii interzise) al lui Nicolae Băciuț este cauză/efect al încolțirii eului nevoit astfel să se retragă în fața unei perpetue ofensive a realului”. (Cristian Stamatoiu, Vatra, 1991).
• “Versurile din Memoria zăpezii îl situează pe Băciuț mai degrabă în vecinătatea primei generații echinoxiste (Adrian Popescu, Ion Mircea, Dan Damaschin) prin caracterul reflexiv al textelor, printr-o accentuată aplecare spre esențele lor, prin familiaritatea cu sensurile grave ale lumii și, mai ales, cu moartea altoită în trunchiul vieții”. (Viorel Chirilă, Familia, 1995).
• “După trei cărți de poezie apărute, Nicolae Băciuț pare a-și fi consolidat o formulă poetică care devine interesantă în contextul a ceea ce, mai demult, numeam Biblioteca din nord”. (Traian T.Coșovei, Contemporanul, 1992).
• “Starea lirică, statutul cuvântului, poesisul sunt socotite fără prejudecată drept motivări principale ale discursului liric, racorduri plauzibile, necontenit reluate, la substanța sa intrinsecă. Biografismului sentimental ori anecdotic i se preferă unul specific, ca aventură a expresiei. Existențialului i se conferă un înțeles legat de existența întru poezie, cu nimic mai prejos, sub raportul complexității și implicațiilor umane, decât variantele sale ‘clasice’. Tânărul poet își divulgă sensibilitatea la nivelul elaborării lirice, așadar nu într-un chip artificios, convențional, alienat, ci, contrar aparențelor, într-unul genuin. (…) Nicolae Băciuț e un poet ce merită urmărit cu interes.” (Gh.Grigurcu, Steaua, 1986).
• “Nicolae Băciuț e unul dintre rarii poeți care (pe urmele lui Nichita Stănescu) dematerializează, ‘dezîncarnează’ cuvântul dintr-o tentație absolutorie: poezia sa pare scrisă într-o purificată stare de rasă, transmițând continuu o jubilație a gândului autarhic…” (Cezar Ivănescu, Luceafărul, 1983).
• “(Poezia sa) atestă de pe acum o remarcabilă putere de invenție metaforică, de conturare a unei atmosfere de notații adesea totale, uzând de o anume violență a concretului, menită să reprime, alături de comentariul ironic și autoironic, pornirile sentimentale.” (Ion Pop, Slast, 1982).
• “Știința ambiguizării, a intersectării planului afectiv cu al discursului, este exemplară. Poemul face parte din recuzita imagistică, fiziologicul devine limbaj.” (Petru Poantă, Tribuna, 1985).
• “Nicolae Băciuț e un poet al imaginii și închipuirii și nu al ‘textualizării’, ceea ce ne face să credem că între mai multele modele expresive ce par a-l fi tentat, cel echinoxist rămâne predominant.” (Marian Papahagi, Tribuna ,1986).
• “Mai decantată în irizări metaforice, cu o mai adâncă pânză freatică în toposul adiacent al poeziei, noua carte a lui Nicolae Băciuț poposește nebănuit de ușor înlăuntrul laboratorului de facere a poemului. În postura unei poezii de stare estetică, ea își arogă dreptul de locuire în perimetrul pe care și-l rotunjește din mers, fără clauza limitelor, un perimetru neutru, dar al sinelui său poetic. În el încape toată aventura lirică în care s-a lăsat purtat, ca o ofrandă feciorelnică, poetul dezmierdat al memoriei zăpezii” (Cornel Munteanu, Solstițiu, 1990).
• “Absorbția dramei antologice în câmpul poetic și stringența autoreflexivă și autoreferențială a poemelor estompează și ele indicele de implicare existențială, închizând suferința într-un cerc și privilegiindu-i componenta profesională. Drama poiesisului ii e, într-adevăr, intimă lui Nicolae Băciuț și revelațiile sale din interior sunt tulburătoare. Diagrama așteptării, a pândei, a eșecului victorios, a amânării și provocării este tema sa de mare productivitate revelată în nuanțe și în profunzime. Spectacolul poietic e, firește, unul implicit existențial și sub acest unghi el cumulează o funcție confesivă mult mai amplă.” (Al.Cistelecan, Vatra, 1990).
• “Biografia rămâne, în continuare, dominată de fantasmele cunoscute ale poeziei post-blagiene. O biografie a Poeziei și, cum am zis, a Poetului care umblă prin lumea plină de tâlcuri pentru a afla arhetipurile și înțelesurile.
• Nicolae Băciuț îi dă oarecare identitate, nuanțând această călătorie orfică printre lucrurile gravide de semne.“ (Eugen Simion, România literară, 1990).
• „Ce nu este cartea: (…) un dicționar complet de autori; (…). Fac această precizare pentru a preîntâmpina unele obiecții referitoare, bunăoară, la absența câtorva minime comentarii asupra poeților care urmează primului val, , mai ale că printr ei sunt nume de referință în lirica românească, de la Aurel Șorobetea, Mariana Bojan, Dan Damaschin, Ion Cristofor, Virgil Mihaiu, Nicolae Băciuț, la Marta Petreu, Ion Mureșan, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Mircea Petean, Dumitru Chioaru, Ioan Milea ș.a.” (p. 12), „Adevărul e că poeții reprezentativi ai acestei generații, Marta Petreu, Ion Mureșan, Mircea Petean, Dumitru Chioaru, Ruxandra Cesereanu, Virgil Mihaiu, Nicolae Băciuț, Virgil Leon, Ioan Milea, Augustin Pop, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, nu pot fi «descriși» decât parțial și la nivelul unor «tehnici» prin poetica postmodernismului, însă tot atât de adevărat e că nu mai scriu ca predecesorii lor” (p. 159) (Petru Poantă, în Efectul „Echinox” sau despre echilibru, Editura Biblioteca Apostrof, 2003).