Neurastenie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Neurastenie
USMC-100612-M-9234B-001.jpg
Specialitate psihiatrie
Clasificare și resurse externe
ICD-10 F48.0
ICD-9-CM 300.5
MeSH D009440

Neurastenia (nevroza astenică, oboseala mentală, astenie intelectuală) este o stare de oboseală mentală și fizică de origine nervoasă pe un fond de surmenaj mental, insomnie, întâlnită mai ales la sexul masculin, însoțită de tulburări funcționale multiple și variabile. Neurastenia se manifestă prin fatigabilitate fizică și mentală, amețeală, cefalee, alte dureri, dificultăți în concentrare, diminuarea performanței profesionale, lipsă de motivație pentru o activitate mentală, gândire ineficace, anhedonie, perturbarea somnului și diminuarea memoriei. Alte simptome pot include probleme gastrointestinale, disfuncție sexuală, iritabilitate, excitabilitate și diverse semne sugerând perturbarea sistemului nervos vegetativ.[1][2]

După clasificarea internațională a maladiilor (ediția a 10) există două tipuri principale de neurastenie cu o intersectare substanțială. În primul tip, manifestarea principală este o plângere de oboseală crescută după un efort mental, deseori asociată cu o oarecare diminuare a performanței profesionale sau a capacității de a face față eficient sarcinilor zilnice. Oboseala mentală este descrisă în mod tipic ca o pătrundere neplăcută a asocierilor și amintirilor neliniștitoare, ca o dificultate în concentrare și o gândire ineficace în general. În al doilea tip, se pune accentul pe o slăbiciune corporală sau fizică și de epuizare după un efort minim, însoțite de un sentiment de dureri musculare și neputința de relaxare. În ambele tipuri, este obișnuită o varietate de alte manifestări fizice neplăcute, cum ar fi vertijul, cefaleea de tensiune și sentimentele de instabilitate generală. Toate cele care urmează obișnuit sunt grija privind degradarea sănătății mentale și fizice, iritabilitatea, anhedonia și variate grade minore atât de depresie cât și de anxietate. Somnul este deseori tulburat în faza sa inițială și cea medie, dar hipersomnia poate fi de asemenea accentuată.[3]

Termenul a fost introdus de George Miller Beard ca termen psihopatologic pentru a numi simptomele de oboseală, anxietate, cefalee, nevralgie și stare de depresie.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]