Mănăstirea Sfânta Treime din Eghina
| Mănăstirea Sfânta Treime | |
 Intrarea în Mănăstirea „Sf. Treime” | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | ortodoxă |
| Tip | maici |
| Țara | Grecia |
| Localitate | insula Eghina |
| unitate regională[*] | Perifereiaki Enόtita Nison[*] |
| Coordonate | 37°44′51.8″N 23°29′3″E |
| Ctitor | Sf. Nectarie din Eghina |
| Istoric | |
| Data începerii |  |
| Sfințire | 1904 |
| Localizare | |
  Mănăstirea Sfânta Treime | |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Sfânta Treime, numită și Mănăstirea Sfântul Nectarie, (în greacă Ιερά Μονή Αγίας Τριάδος sau Ιερά Μονή Αγίου Νεκταρίου) este o mănăstire ortodoxă greacă situată pe insula Eghina (Grecia), la o distanță de 6 km de orașul port Eghina. Actuala mănăstire a fost fondată în anul 1904 de fostul mitropolit Nectarie Kefalas, care a fost canonizat în 1961 de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului sub numele de Sfântul Nectarie din Eghina; moaștele sfântului se află în această mănăstire.[1]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Pe locul unde se află actuala mănăstire a existat în Evul Mediu o mănăstire cu hramul Izvorul Tămăduirii, fondată, potrivit legendei, de Sfântul Atanasie în secolul al X-lea.[2][3]
În 1904 fostul mitropolit Nectarie Kefalas, care îndeplinea în acel moment funcția de director al Seminarului Teologic Rizarios din Atena, a vizitat, împreună cu trei fiice duhovnicești, această mănăstire abandonată și ruinată și au găsit acolo un mic paraclis cu hramul „Izvorul Tămăduirii” și două chilii mici îngrijite de o bătrână ce trăia acolo din mila creștinilor.[2] Ierarhul s-a întâlnit a doua zi cu primarul Eghinei, Nicolae Papas, care i-a cedat acel teren pentru amenajarea unei noi mănăstiri și i-a făgăduit că va repara chiliile rămase. Fiicele duhovnicești ale mitropolitului au rămas în Eghina, iar în fiecare duminică și de sărbători sosea un preot la mănăstirea învecinată Hrisoleontissa pentru a ține slujbe în micul paraclis.[4]
În martie 1908 mitropolitul Nectarie a demisionat din funcția de director al seminarului și s-a retras la mănăstirea pe care a fondat-o, devenind duhovnicul ei. El însuși i-a ajutat pe muncitori la construcția mănăstirii: a transportat pietre cu mâinile lui și le-a sfărâmat pentru a fi folosite la executarea terasamentului și la construirea noilor chilii.[2][5]
La 2 iunie 1908 a fost inaugurată biserica mănăstirii cu hramul Sfintei Treimi. Fiicele duhovnicești ale mitropolitului Nectarie, care tânjeau să ducă o viață monahală, au devenit călugărițe în cadrul mănăstirii. Nectarie a locuit într-o casă mică din vecinătatea mănăstirii timp de 12 ani, până aproape de momentul morții sale, care a avut loc în anul 1920, și a fost îngropat într-un mormânt aflat lângă biserica mănăstirii.[6][7]
În anul 1924 mănăstirea „Sf. Treime” din Eghina a fost recunoscută oficial de către arhiepiscopul Hrisostom I Papadopoulos al Atenei.[8] În 1935 o parte dintre călugărițele mănăstirii au fost transferate la Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului Hrisoleontissa.[9]
Descrierea mănăstirii
[modificare | modificare sursă]
Mica biserică a mănăstirii conține două abside: absida principală este dedicată Sfintei Treimi, iar absida laterală adiacentă acesteia a fost transformată într-o capelă dedicată Sfântului Nectarie, în care se găsesc moaștele acestuia.[6] Capul Sfântului Nectarie este păstrat într-o mitră de argint, iar alte părți ale moaștelor sale sunt așezate una lângă alta într-o raclă de argint.[10]
În apropierea bisericii există o mică capelă construită pe locul fostului mormânt al Sfântului Nectarie, lângă care se află un pin plantat de el.[3] Cei care și-au așezat capul pe mormânt au menționat că au auzit un ușor zgomot.[11] De asemenea, în apropiere se află izvorul Sfântului Nectarie.[7]
Loc de pelerinaj este și chilia Sfântului Nectarie din spatele capelei. Chilia, care a fost păstrată așa cum era în timpul vieții ierarhului, conține patul pe care a dormit,[12] biroul de lucru al Sf. Nectarie, hainele pe care le-a purtat și obiectele de folosință zilnică.[13]
Biserica nouă „Sf. Nectarie”
[modificare | modificare sursă]La poalele dealului pe care se află mănăstirea a fost construită mai târziu Biserica „Sf. Nectarie”, unul dintre cele mai mari lăcașuri de cult din Grecia.[10] Construcția bisericii a început la 16 decembrie 1973 și a fost încheiată prin sfințirea ei în mai 1994.
Suprafața bisericii este de aproximativ 635 m², iar a navei principale de 530 m².[14]
Într-o mică raclă de argint din capela dreaptă a bisericii se află mâna dreaptă a Sfântului Nectarie.[15][16]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Γιος Νεκτάριος Ο Μητροπολίτης Πενταπόλεως του Αιγυπτίου
- ^ a b c „Ο Άγιος Νεκτάριος // Site-ul oficial al Mitropoliei Idrei, Speței și Eghinei”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Mănăstirea Sf. Nectarie (Mănăstirea Sf. Treime) // Arhiepiscopia Atenei
- ^ Silviu Cluci (), „Mănăstirea „Sfânta Treime" – ctitoria Sfântului Nectarie din Eghina”, Doxologia - Portal Creștin Ortodox, accesat în
- ^ Alexandros Christodoulou. Saint Nektarios, unappreciated by people, blessed by God Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ a b Moni // Aghios Nektarios
- ^ a b Mănăstirea Sfânta Treime (Sfântul Nectarie) - Insula Eghina
- ^ Strongylis, P.M.K.. Saint Nectarios of Pentapolis' life and work: a historical — critical study // Durham Thesis, Durham University, p. 171.
- ^ Mănăstirea Chrysoleontissa
- ^ a b „Maica Nectaria McLees. Saint Nectarios of Pentapolis: The Aegina Years” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Xτυπος στο θόλο του Αγίου Νεταρίου // dogma.gr
- ^ Aegina. Zâmbetul și minunile Sfântului Nectarie
- ^ Făcătorul de minuni din Eghina
- ^ „Ο Ιερός Ναός του Αγίου Νεκταρίου”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Church and Convent of Saint Nektarios”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „ΑΤΑΛΟΓΟΣ Ιερών Μονών και ροσκυνημάτων της Ελλάδος”. Arhivat din original la . Accesat în .