Vizualizare sursă pentru „Muzeul Luvru”

{{Cutie muzeu 
| nume          = Muzeul Luvru
| nume_tradus   = [[Musée du Louvre]]
| imagine       = Louvre 2007 02 24 c.jpg
| mărime_imagine = 280
| legendă       = Curtea [[Napoleon]] a Muzeului Luvru și piramida, la apus
| latitudine    = 48.51.40
| longitudine   = 2.20.09
| fondat        = [[1793]]
| desființat    = 
| adresă        = [[Musée du Louvre]]<br />R. Am. de Coligny - 75001 Paris<br /> {{coord|48|51|40|N|2|20|09|E|type:landmark_region:FR}}
| tip           = Antichități orientale<br />Antichități egiptene<br />Antichități grecești, etrusce și romane<br />Artă Islamică<br />Sculpturi<br />Obiecte de artă<br />Picturi<br />Arte grafice<ref name="louvre.fr">{{Citat web |url=http://www.louvre.fr/llv/oeuvres/liste_departements.jsp?bmLocale=fr_FR |accessdate=2009-02-21 |titlu={{fr icon}} Musée du Louvre - Présentation des departements |archive-date=2009-02-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090218191047/http://louvre.fr/llv/oeuvres/liste_departements.jsp?bmLocale=fr_FR |dead-url=yes }}</ref>
| director      = Jean-Luc Martinez
| curator       = 
| tranzitpublic = Stația de metrou: Palais-Royal - [[Musée du Louvre]]
| website       = [http://www.louvre.fr www.louvre.fr]
| rețea         = 
}}
'''Muzeul Luvru''' (în {{fr|Musée du Louvre}}) este cel mai mare [[muzeu]] de istorie și artă din [[Franța]] (după suprafață, 210.000 m<sup>2</sup> dintre care 60.600 m<sup>2</sup> destinați expozițiilor) și unul dintre cele mai importante muzee din lume. Este situat în centrul capitalei franceze, [[Paris]], între cheiul drept al [[Sena (râu)|Senei]] și strada Rivoli ({{fr|Quai de Louvre - Rue Am. de Coligny - Rue Rivoli}}), în primul arondisment, într-o clădire istorică, fost palat regal, Palatul Luvru. Exponatele de artă franțuzești acoperă o largă parte din istoria [[Franța|Franței]], de la  [[Dinastia Capețienilor]] până în prezent.

Muzeu cu caracter universal, Luvrul posedă opere de artă din epoci diferite ale civilizației, din [[Antichitate]] până la [[1848]], și acoperă o arie geo-culturală întinsă, de la [[Europa|Europa occidentală]], [[Grecia]], [[Egipt]] până la [[Orientul Apropiat]] (la [[Paris]] există - în linii mari - o împărțire a domeniilor de expunere muzeală: arta europeană din perioada de după [[1848]] este încredințată [[Muzeul d'Orsay|Muzeului d’Orsay]] și [[Centrul Cultural „Georges-Pompidou”|Centrului Pompidou]], arta asiatică este expusă la Muzeul național de Arte asiatice Guimet, iar arta africană, americană și din [[Oceania]] este sub tutela Muzeului Quai Branly), o serie de capodopere fiind expuse în Pavilionul Sesiunilor al muzeului Luvru. Operele prezente la Luvru au o mare varietate, de la picturi, sculpturi, desene până la ceramică, obiecte arheologice sau alte obiecte de artă.

Printre piesele cele mai celebre prezente la Luvru se numără: [[Codul lui Hammurabi]], [[Venus din Milo]], [[Gioconda]] de [[Leonardo da Vinci]] și [[Libertatea conducând poporul]] de [[Eugène Delacroix]]. Luvrul este de asemenea unul dintre cele mai vizitate muzee din lume, cu aproximativ 8,5 milioane de vizitatori în [[2008]]. În 2018, Luvru a fost cel mai vizitat muzeu de artă din lume, având până la 10,2 milioane de vizitatori.<ref>{{Cite web|url=http://presse.louvre.fr/10-millions-de-visiteurs-au-louvre-en-2018/|title=10,2 millions de visiteurs au Louvre en 2018|last=|first=|date=2019-01-03|website=Louvre.fr|language=fr-FR|archive-url=https://web.archive.org/web/20190412203930/https://presse.louvre.fr/10-millions-de-visiteurs-au-louvre-en-2018/|archive-date=2019-04-12|dead-url=yes|access-date=2019-01-03}}</ref>

== Palatul Regal ==
[[Fișier:Louvre - Les Très Riches Heures.jpg|thumb|right|250px|Cetatea Luvru<br />Pictură de Frații de Limbourg, ''Les Très Riches Heures du duc de Berry, Octobre'', detaliu<ref>Detaliu al filei lunii octombrie din manuscrisul ''Les Très Riches Heures du duc de Berry'' pictat de Frații Paul, Jean și Herman de Limbourg pentru ducele Jean I de Berry; manuscrisul se află în prezent la [http://www.chateaudechantilly.com/ Muzeul Condé]</ref>, 1412-1416]]
La originea Luvrului se află o [[cetate]] construită de către [[Filip al II-lea al Franței]] în anul [[1190]] și care ocupa o pătrime a actualei [[Curtea Pătrată|Curți Pătrate]]. Planul cetății era constituit dintr-un patrulater cu laturile de 78x72 m<ref name = HistoireLouvre>[http://www.louvre.fr/histoire-du-louvre {{fr icon}} Histoire du Louvre] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20201028115348/http://www.louvre.fr/histoire-du-louvre |date=2020-10-28 }}, pagină pe situl Muzeului Luvru.</ref>, înconjurat de șanțuri, flancat de turnuri și având două căi de acces. În mijlocul cetății se afla un donjon fortificat: Marele Turn al Luvrului. Una dintre principalele misiuni ale cetății era de a supraveghea avalul [[Sena|Senei]], această parte fiind una dintre zonele folosite adesea de invadatori încă de pe vremea [[viking]]ilor. În [[1317]], odată cu transferul bunurilor aparținând [[Ordinul Templierilor|Ordinului Templierilor]] către [[Cavalerii Ospitalieri|Ordinul Ospitalierilor]], vistieria regală, păstrată până atunci în Casa Templierilor din [[Paris]], este transferată la Luvru. [[Carol al V-lea al Franței|Carol al V-lea]] va transforma ulterior Luvrul în reședință regală cu ajutorul arhitectului [[Richard du Temple]].<ref name = HistoireLouvre/>

Nemaifiind de nici un folos, Marele Turn al Luvrului este demolat de către [[Francisc I|Francisc I al Franței]] în [[1528]]<ref name = HistoireLouvre/>, iar în [[1546]] începe transformarea fortăreței în reședință de lux. Francisc I dispune de asemenea demolarea întregii aripi de vest a cetății, pe care o înlocuiește cu o construcție în stil [[Renașterea|renascentist]], creată de către [[Pierre Lescot]]. De asemenea, Francisc I este cel care a achiziționat [[Mona Lisa]] ([[Gioconda]]) de la [[Leonardo da Vinci]] în [[1516]], după ce îl invitase pe acesta în [[Franța]] să lucreze la [[Amboise]] la castelul Clos-Lucé (nume vechi, Cloux) unde artistul și-a petrecut ultimii ani ai vieții.<ref>cf. ''Dictionnaire Enciclopedique Le Petit Larousse en couleurs'', Ed. Larousse, Paris, 1995</ref> Lucrările de transformare a cetății sunt continuate ulterior în timpul domniilor lui [[Henric al II-lea al Franței|Henric al II-lea]] și [[Carol al IX-lea al Franței|Carol al IX-lea]], partea de sud a ceea ce mai rămăsese din vechiul Luvru fiind la rândul ei demolată pentru a face loc unei aripi tot în stil renascentist.

În anul [[1594]], [[Henric al IV-lea al Franței|Henric al IV-lea]] decide unirea palatului Luvru cu palatul Tuileries construit de [[Caterina de Medici]]. Este începutul unui proiect de anvergură care este acum denumit ''Le Grand Dessein''<ref name = HistoireLouvre/> și a cărui primă etapă constă în construcția Marii Galerii ce unește pavilionul Lesdiguères (numit astfel în onoarea lui François de Bonne, baron de Champsaur, primul duce de Lesdiguères) cu pavilionul La Trémoille (numit în onoarea lui Henri de la Trémoille).

Curtea Pătrată este realizată de către arhitecții Jacques Lemercier și apoi Louis Le Vau, sub domniile lui [[Ludovic al XIII-lea al Franței|Ludovic al XIII-lea]] și [[Ludovic al XIV-lea al Franței|Ludovic al XIV-lea]], având de patru ori dimensiunea curții renascentiste de pe timpul lui Francisc I, dimensiune ce duce implicit și la demolarea a ceea ce mai rămăsese din cetatea medievală. Amenajarea și decorarea palatului sunt realizate de pictori celebri, precum [[Nicolas Poussin]], {{ill|fr|Giovanni Francesco Romanelli}} sau [[Charles Le Brun]]. Această dezvoltare a Luvrului este însă întreruptă brusc în anul [[1678]], când [[Ludovic al XIV-lea]] alege [[Versailles]] ca centru al puterii și ca reședință regală. Urmează o perioadă în care Luvrul va rămâne neschimbat<ref name = HistoireLouvre/>, până când în secolul al XVIII-lea o serie de proiecte de modificare sunt conduse de [[Ange-Jacques Gabriel]] și [[Jacques-Germain Soufflot]]. Printre aceste proiecte este și acela de a transforma palatul în muzeu, proiect ce începe în timpul lui [[Ludovic al XV-lea al Franței|Ludovic al XV-lea]], însă care va fi pus în practică abia o dată cu [[Revoluția Franceză]].<ref name = HistoireLouvre/>

== Istoric ==

=== Începuturi ===

Funcția de muzeu a Luvrului începe odată cu expoziția celor mai frumoase tablouri ale colecției regale, ținută la [[Palatul Luxemburg]] între anii [[1750]] și [[1785]], și care a cunoscut un enorm succes. [[Marchizul de Marigny]], director general al Clădirilor Regale (în franceză ''Bâtiments du roi'') și succesorul acestuia, contele de Angiviller, elaborează un proiect prin care Luvrul să devină un muzeu permanent. Acest proiect devine lege la data de [[6 mai]] [[1791]], iar la [[10 august]] [[1793]] are loc inaugurarea oficială a noului muzeu. Acesta a fost inițial un loc de pregătire a artiștilor vremii, publicul larg având acces numai în zilele de duminică până în anul [[1855]].
[[Fișier:Louvre palais 5.jpg|thumb|left|220px|Luvru și Arcul de Triumf Carrousel, inaugurat în 1808]]

În timpul [[Primul Imperiu Francez|Primului Imperiu]] muzeul se va numi Muzeul Napoleon având ca prim director pe [[Dominique-Vivant Denon]]. Muzeul este extins de către arhitecții Charles Percier și Pierre-François-Léonard Fontaine, aceștia construind aripa de pe strada Rivoli. Aceștia vor construi în 1808 și un mic arc de triumf numit Arcul de Triumf Carrousel, care va fi decorat de către Dominique-Vivant Denon cu basoreliefuri și cu statuete ce slăvesc gloria armatelor victorioase. Deasupra era plasată o statuie antică din bronz reprezentând cai, ce aparținuse [[Bazilica San Marco din Veneția|bazilicii San Marco din Veneția]], și care va fi înapoiată acesteia în 1815.<ref>{{Citat web |url=http://www.louvre.fr/llv/musee/detail_repere.jsp?CONTENT%3C%3Ecnt_id=10134198673226990&CURRENT_LLV_PERIODE%3C%3Ecnt_id=10134198673226962&CURRENT_LLV_CHRONOLOGIE%3C%3Ecnt_id=10134198673226610&CURRENT_LLV_REPERE%3C%3Ecnt_id=10134198673226990&FOLDER%3C%3Efolder_id=9852723696500938&leftPosition=-450 |accessdate=2009-02-23 |titlu={{fr icon}} Construction de l'Arc de Triomphe du Carrousel |archive-date=2008-06-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080616185033/http://www.louvre.fr/llv/musee/detail_repere.jsp?CONTENT%3C%3Ecnt_id=10134198673226990&CURRENT_LLV_PERIODE%3C%3Ecnt_id=10134198673226962&CURRENT_LLV_CHRONOLOGIE%3C%3Ecnt_id=10134198673226610&CURRENT_LLV_REPERE%3C%3Ecnt_id=10134198673226990&FOLDER%3C%3Efolder_id=9852723696500938&leftPosition=-450 |dead-url=yes }}</ref> Sub domnia lui [[Napoleon al III-lea al Franței|Napoleon al III-lea]] Luvrul a suferit mai multe modificări, în principal în cadrul proiectului ''Le Grand Dessein'': galeria de nord ce leagă Luvrul de Palatul Tuileries a fost completată prin adăugarea de noi clădiri realizate de [[Hector-Martin Lefuel]] după planurile lui [[Louis Visconti]]; alte clădiri au fost adăugate la sud pentru a oferi simetrie complexului arhitectural care a devenit din ce în ce mai impunător. În [[1871]], muzeul a fost incendiat în timpul [[Comuna din Paris|Comunei din Paris]] iar arhitectul Lefuel a fost nevoit să reconstruiască o parte din clădiri.<ref name = HistoireLouvre/> Palatul Tuileries nu va fi reconstruit astfel încât, după mai mulți ani de deliberări, ruinele vor fi demolate în [[1882]]. Această demolare marchează începutul Luvrului modern, acum fiind aproape în totalitate consacrat culturii, cu excepția aripii Richelieu în care funcționa Ministerul de Finanțe.<ref>[http://www.louvre.fr/llv/musee/detail_periode.jsp?CONTENT%3C%3Ecnt_id=10134198673226963&CURRENT_LLV_CHRONOLOGIE%3C%3Ecnt_id=10134198673226610&CURRENT_LLV_PERIODE%3C%3Ecnt_id=10134198673226963&FOLDER%3C%3Efolder_id=9852723696500937&leftPosition=-600 {{fr icon}} Histoire du Louvre, l'apogée du musée]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.louvre.fr/llv/musee/detail_periode.jsp?CONTENT%3C%3Ecnt_id=10134198673226963&CURRENT_LLV_CHRONOLOGIE%3C%3Ecnt_id=10134198673226610&CURRENT_LLV_PERIODE%3C%3Ecnt_id=10134198673226963&FOLDER%3C%3Efolder_id=9852723696500937&leftPosition=-600 }}</ref> Ministerul va fi mutat din aripa Richelieu printr-o decizie a președintelui francez [[François Mitterrand]] abia în [[1981]].

=== Marele Luvru ===

În timpul primului mandat al lui François Mitterrand ca președinte al Franței, acesta ia decizia, la data de [[26 ianuarie]] [[1981]], de a reda Luvrului aripa Richelieu, care la acel moment era ocupată de Ministerul de Finanțe francez.<ref>[http://www.louvre.fr/llv/musee/detail_repere.jsp?CONTENT%3C%3Ecnt_id=10134198673227015&CURRENT_LLV_PERIODE%3C%3Ecnt_id=10134198673226963&CURRENT_LLV_CHRONOLOGIE%3C%3Ecnt_id=10134198673226610&CURRENT_LLV_REPERE%3C%3Ecnt_id=10134198673227015&FOLDER%3C%3Efolder_id=9852723696500938&leftPosition=-600 {{fr icon}} Histoire du Louvre, l'apogée du musée]{{Legătură nefuncțională|date=iulie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.louvre.fr/llv/musee/detail_repere.jsp?CONTENT%3C%3Ecnt_id=10134198673227015&CURRENT_LLV_PERIODE%3C%3Ecnt_id=10134198673226963&CURRENT_LLV_CHRONOLOGIE%3C%3Ecnt_id=10134198673226610&CURRENT_LLV_REPERE%3C%3Ecnt_id=10134198673227015&FOLDER%3C%3Efolder_id=9852723696500938&leftPosition=-600 }}</ref> Această decizie marchează începutul proiectului numit Marele Luvru (în {{fr|Le Grand Louvre}}) care va însemna o reorganizare totală a muzeului. La data de [[2 noiembrie]] [[1983]] controlul asupra întregului complex al Luvrului cât și asupra proiectului Marele Luvru a fost încredințat EPGL (în {{fr|Établissement Public du Grand Louvre}}). Extinderea și modernizarea Luvrului au fost încredințate de EPGL arhitectului [[american]] de origine [[chineză]] [[Ieoh Ming Pei]], celebru pentru proiectele sale, în principal noua aripă a National Gallery of Art din [[Washington, D.C.]]. [[Arheologie|Săpături arheologice]] au fost întreprinse înainte de amenajarea subsolului Curții Napoleon și începerea construcției piramidei. (vezi mai jos)

La [[9 decembrie]] [[1986]] a fost inaugurat [[Musée d'Orsay|Muzeul d’Orsay]]; instalat în fosta Gară d’Orsay construită în [[1900]], muzeul găzduiește operele de artă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de la 1848 și până la nașterea [[cubism]]ului. Muzeul face în acest fel tranziția între Muzeul Luvru – preluând de la acesta operele artiștilor născuți între [[1820]] și [[1870]] – și Muzeul de Artă Modernă.

Piramida de sticlă construită în mijlocul Curții Napoleon de către Ieoh Ming Pei a fost inaugurată la [[30 martie]] [[1989]]. Aceasta reprezintă de acum principala axă de circulație a palatului Luvru, fiind punctul principal de acces în muzeu. Piramida duce la subsolul muzeului unde este amenajat un vast hol de recepție din care se realizează accesul vizitatorilor la restul complexului muzeal.

În anul [[1997]] muzeul va suferi din nou importante modificări de amenajare în jurul Curții Pătrate. Deschiderea sălilor din aripa Sackler, din cadrul departamentului Antichități Orientale, și deschiderea a două etaje complet renovate aparținând departamentului de Antichități Egiptene, dublează astfel suprafața de expoziție a acestui departament. În [[1998]], Școala Luvrului ({{fr|L’École du Louvre}}) este instalată în aripa Flore (5000 m<sup>2</sup>), aripă în care se găseau vechile colecții de sculptură.

== Colecții ==

Muzeul Luvru prezintă opere ale artei occidentale din [[Evul Mediu]] până la [[1848]], ale civilizațiilor antice care au precedat-o și influențat-o și ale artei islamice. Colecțiile sunt repartizate celor opt departamente ce își au fiecare istoria proprie legată de curatori, colecționari și donatori.<ref name="louvre.fr"/>

=== Antichități egiptene ===

=== Antichități grecești, etrusce și romane ===

Acest departament expune lucrări din bazinul mediteraneean, care acoperă o largă perioadă de timp, din [[Neolitic|epoca neolitică]] până în secolul al VI-lea.<ref name="GreekER">{{cite web |url=http://www.louvre.fr/llv/oeuvres/presentation_departement.jsp?CONTENT%3C%3Ecnt_id=10134198673211729&CURRENT_LLV_FICHE%3C%3Ecnt_id=10134198673211729&CURRENT_LLV_DEP%3C%3Efolder_id=1408474395181112&FOLDER%3C%3Efolder_id=9852723696500768&bmLocale=en |title=Greek, Etruscan, and Roman Antiquities |publisher=Musée du Louvre |accessdate=30 April 2008 |archive-date=2007-11-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071104162328/http://www.louvre.fr/llv/oeuvres/presentation_departement.jsp?CONTENT%3C%3Ecnt_id=10134198673211729&CURRENT_LLV_FICHE%3C%3Ecnt_id=10134198673211729&CURRENT_LLV_DEP%3C%3Efolder_id=1408474395181112&FOLDER%3C%3Efolder_id=9852723696500768&bmLocale=en |dead-url=yes }}</ref> Mai specific, colecția pornește din perioada civilizației Cicladelor, întinzându-se până la declinul Imperiului roman. Departamentul este unul dintre cele mai vechi ale muzeului, fiind inițial colecția regală de artă, din care o parte fusese dobândită sub domnia lui [[Francisc I al Franței|Francisc I]].<ref name="Nave 42">{{en icon}} {{Cite book|title=Treasures of the Louvre|first=Alain |last=Nave |isbn=0-7607-1067-8|year=1998|publisher=Barnes & Noble Publishing|pages=42|url=http://books.google.com/?id=t1CURRmNhuQC&dq=history+of+louvre+acquisitions|oclc=40334510}}</ref><ref name="Mignot 155">{{en icon}} {{Cite book | last=Mignot|first= Claude |title=The Pocket Louvre: A Visitor's Guide to 500 Works | publisher=Abbeville Press | location= New York| isbn=0-7892-0578-5 | year=1999 | oclc=40762767|pages=155–58}}</ref> La început, colecția era concentrată pe lucrări de marmură, precum binecunoscuta sculptură [[Venus din Milo]]. O creștere a numărului de lucrări, printre care [[Apollo Belvedere]], a urmat [[Războaiele napoleoniene|Războaielor napoleoniene]], însă aceste piese au fost returnate după căderea lui Napoleon din 1815. În [[secolul al XIX-lea]], Luvrul a achiziționat piese precum vaze din colecția Durand și bronzuri precum Vaza Borghese de la [[Biblioteca națională a Franței|Biblioteca națională]].<ref name="GreekER"/><ref name="Pocket">{{en icon}} {{Cite book | last=Mignot|first= Claude |title=The Pocket Louvre: A Visitor's Guide to 500 Works | publisher=Abbeville Press | location= New York| isbn=0-7892-0578-5 | year=1999 | oclc=40762767}}</ref>

=== Artă islamică ===

Colecția de artă islamică este cea mai nouă colecție a muzeului și cuprinde exponate care se întind peste o perioadă de treisprezece secole și provin din trei continente. Inventarul consistă din lucrări din ceramică, sticlă, metal, lemn și fildeș, carpete, materiale textile și miniaturi; el numără 5000 de opere și 1000 de fragmente. Această colecție a făcut parte inițial din colecția de arte decorative, însă a fost separată de aceasta în [[2003]]. Printre opere este o cutie din secolul al X-lea din Andaluzia (''Pyxide d'al-Mughira''), Baptisteriul [[Ludovic al IX-lea al Franței|Sfântului Lodovic]], un bazin gravat din perioada mamelucă a secolelor al XIII-lea sau al XIV-lea, giulgiul lui Josse din Iran din secolul al X-lea. Colecția mai conține trei pagini din ''Shahnameh'', o carte de poeme epice persane ale lui [[Ferdowsi]] și o lucrare metalică din [[Siria]] numită ''Vaza Barberini''.

=== Sculpturi ===
[[Fișier:GD-FR-Paris-Louvre-Sculptures034.JPG|thumb|right|Mormântul lui Philippe Pot, guvernatorul [[Burgundia|Burgundiei]] sub [[Ludovic al XI-lea al Franței|Ludovic al XI-lea]], de Antoine Le Moiturier.]]
[[Fișier:African Art, Yombe sculpture, Louvre.jpg|thumb|left|120px|Sculptură [[Populația Yombe|Yombe]], secolul al XIX-lea.]]
Departamentul de sculptură este compus din lucrări dinainte de [[1850]], care nu aparțin de departamentele de artă etruscă, greacă sau romană. Luvrul a găzduit sculpturi încă din vremea când era utilizat ca palat regal, însă până în 1824 nu fuseseră expuse decât lucrări antice și două statui de [[Michelangelo]]. Inițial colecția însuma numai 100 de piese, restul colecției regale aflându-se la [[Versailles]]. Lucrurile au rămas așa până când Léon Laborde a venit la conducerea departamentului. El a adăugat sculpturi și statui medievale, precum cea a [[Childebert I|regelui Childebert]]. Colecția era parte a departamentului pentru antichități, însă în 1871 a devenit autonomă sub conducerea lui Louis Courdajod, care a pus accentul pe o mai largă reprezentare a artei franceze. În [[1986]], toate operele de după 1850 au fost mutate în nou-creatul [[Muzeul Orsay|muzeu Orsay]]. Piesele rămase la Luvru au fost separate în două spații expoziționale, operele franceze găsindu-se de atunci în aripa Richelieu și cele străine în aripa Denon.

În ansamblu, colecția conține lucrări romanice, precum sculptura din [[secolul al XI-lea]] ''Profetul Daniel în peștera leului'' și cea din [[secolul al XII-lea]] ''Fecioara din Auvergne''. În secolul al XVI-lea, influența renascentistă a avut un efect inhibitor asupra sculpturii franceze, precum se vede în basoreliefurile lui Jean Goujon și în lucrările lui Germain Pilon, ''Coborârea de pe cruce'' și ''Învierea lui Hristos''. Secolele al XVII-lea și al XVIII-lea sunt reprezentate de opere ale lui Étienne Maurice Falconet și de obeliscurile lui François Anguier. Curentul neoclasic e reprezentat de sculptura ''Psyche înviată de sărutul lui Cupidon'' (1787) a lui [[Antonio Canova]].

=== Obiecte de artă ===

=== Picturi ===
Mona Lisa 

=== Arte grafice ===

=== Icoane și picturi creștine ===

* ''Maiestatea Sa'', [[Cimabue]], circa 1280 (tempera pe lemn);
* ''Sfântul Francisc primește stigmatele'', [[Giotto]], circa 1300 (tempera pe lemn);
* ''La Grande Pietá ronde'', Jean Malouel, circa 1400 (tempera pe lemn);
* ''Retablul Sfântului Denis'', Henri Bellechose, 1416 (pictură pe lemn transferată pe pânză);
* ''Buna vestire'', [[Rogier van der Weyden]], circa 1432-1435 (ulei pe lemn);

== Activitatea muzeului ==

== Polemici ==

== Galerie imagini ==
<gallery class="center">
File:Statue Aïn Ghazal Louvre AO 14012018 1.jpg| Statuie, ipsos și stuf, Ain Ghazal, Iordania, 6050-7050 î.Hr.
File:Head figurine Spedos Louvre Ma2709.jpg|[[Arta cicladică]], un cap votiv, 2700-2300 î.Hr.
File:Stele Ra-Horakhty Louvre N3795.jpg|[[Arta în Egiptul antic|Egiptean]], stele, "Preot arzând tămâie înaintea Ra-Horakhty-Atum", cca. 900 î.H.
File:Ibex rhyton AO3115.jpg|[[Istoria Iranului|Persia antică]], Ibex Rhyton, 600-300 î.Hr.
File:003MA Equestrian Kouros (2).jpg|[[Arta în Grecia antică|Greaca antică]], [[Atena]], ''Rampin Rider''
File:Etruscan amphora Louvre E703 side B.jpg|Amfora Etruscană, ''Diomedes și Polyxena'', ca. 540-530 î.H.
File:Eros medallion Louvre Bj2248.jpg|Orientul Mijlociu Elen, ''Medalionul Eros'', cca. 250-200 î.H.
File:Fayum-34.jpg|Fayum egiptean, portret de mumie Fayum
File:Marcus agrippa louvre portrait.jpg|[[Arta romană]], portretul lui [[Marcus Vipsanius Agrippa|Marcus Agrippa]], 25 î.Hr.
File:Apostles Christ ivory Louvre OA3850.jpg|[[Franci]], fildeș, ''Hristos între doi apostoli'', secolul al V-lea
File:Cup lustre Louvre OA8179.jpg|Artă islamică din [[Irak]], cupă teracotă, secolul al IX-lea
File:Reliure.jpg|Artă romanică din [[Maastricht]], Reliquary, secolul al XI-lea
File:Louvre saint michel rf1427.jpg|[[Romanic|Arhitectura romanică]] din Franta, ''Sfântul Mihail și Diavolul'', secolul al XII-lea
File:Giotto di Bondone 002.jpg|Pictura italiană renascentistă, ''Sfântul Francis primind stigmatele'', [[Giotto di Bondone|Giotto]], c.1300
File:Rogier van der Weyden 030.jpg|Pictură timpurie olandeză, ''Buna Vestire'', [[Rogier van der Weyden]], 1435
File:Meister der Pietà von Avignon 004.jpg|[[Gotic|Arta gotică]] din Franța, ''Pieta de Villeneuve les Avignon'', Enguerrand Quarton, 1460
File:Domenico ghirlandaio, ritratto di nonno con nipote.jpg|Pictura italiană renascentistă, ''Portretul unui bătrân și nepotul său'', [[Domenico Ghirlandaio|Ghirlandaio]], 1488
File:Massysm Quentin — The Moneylender and his Wife — 1514.jpg|Pictura flamandă, ''Schimbătorul de bani și soția sa'', Quentin Massys, 1514
File:Baldassare Castiglione, by Raffaello Sanzio, from C2RMF retouched.jpg|Pictură italiană renascentistă, ''Baltasar de Castiglione'', [[Raphael]], c.1515
File:'Dying_Slave'_Michelangelo_JBU004.jpg|Sculptura italiană [[Renașterea|renascentistă]], ''Sclavul ce moare'', [[Michelangelo Buonarroti|Michelangelo]], 1513-16
File:Paolo Veronese 010.jpg|Pictură în stil de [[manierism]] [[Veneția|venețian]], ''Răstignirea'', [[Paolo Veronese]], c.1550
</gallery>

== Vezi și ==
* [[Lista celor mai vizitate muzee de artă din lume]]

== Note ==
{{listănote|2}}

== Legături externe ==
{{Commonscat}}
* [http://www.insecula.com/musee/M0001.html/ Vizită virtuală a muzeului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070816020603/http://www.insecula.com/musee/M0001.html |date=2007-08-16 }}
* {{fr icon}}{{en icon}}[http://www.louvre.fr/ Louvre.fr]


{{Portal bar|Franța|Artă|Istorie}}
{{Atracții turistice în Paris}}
{{Control de autoritate}}
{{coord|48.8625|2.336389|format=dms|display=title}}
{{DEFAULTSORT:Luvru}}
[[Categorie:Muzee din Franța]]
[[Categorie:Clădiri și structuri din Paris]]
[[Categorie:Muzee de artă]]
[[Categorie:Palate din Franța]]
[[Categorie:Arondismentul 1 din Paris]]
[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]