Musa Gareev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Musa Gareev
Musa Gareyev.jpg
Musa Gareev
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Ilyakshide[*], Rusia Modificați la Wikidata
Decedat (65 de ani) Modificați la Wikidata
Ufa, Rusia Modificați la Wikidata
Înmormântat Q4345257[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Soviet Union.svg URSS Modificați la Wikidata
Ocupațieaviator
scriitor
om politic Modificați la Wikidata
StudiiM.V. Frunze Military Academy[*]
Academia Militară a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse[*]  Modificați la Wikidata
Activitate
Ramuraforță aeriană  Modificați la Wikidata
Gradulcolonel (din Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieRăzboiul Germano-Sovietic  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiMedalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”[*]
Ordinul Steagul Roșu ()
Ordinul Lenin ()
Ordinul Steaua Roșie[*] ()
Erou al Uniunii Sovietice ()
Order of the Patriotic War 1st class[*] ()
Order of Bogdan Khmelnitsky, 3rd class[*] ()
Order of Alexander Nevsky[*] ()
Ordinul Steagul Roșu al Muncii ()
Medalia pentru Merit în Luptă[*] ()
Medal "For Courage"[*] ()
Medal "For the Defence of Stalingrad"[*]
Medal "For the Capture of Königsberg"[*]
Gold Star[*] ()
Erou al Uniunii Sovietice ()
Gold Star[*] ()
Ordinul Steagul Roșu (februarie 1944)
Ordinul Steagul Roșu (noiembrie 1944)
Order of the Patriotic War 1st class[*] ()
Ordinul Steaua Roșie[*] ()
Ordinul Steaua Roșie[*] ()
Medal "Veteran of the Armed Forces of the USSR"[*]
Jubilee Medal "In Commemoration of the 100th Anniversary of the Birth of Vladimir Ilyich Lenin"[*]
Jubilee Medal "Twenty Years of Victory in the Great Patriotic War 1941–1945"[*]
Jubilee Medal "Thirty Years of Victory in the Great Patriotic War 1941–1945"[*]
Jubilee Medal "Forty Years of Victory in the Great Patriotic War 1941–1945"[*]
Jubilee Medal "30 Years of the Soviet Army and Navy"[*]
Jubilee Medal "40 Years of the Armed Forces of the USSR"[*]
Jubilee Medal "50 Years of the Armed Forces of the USSR"[*]
Jubilee Medal "60 Years of the Armed Forces of the USSR"[*]
Medal "For Impeccable Service"[*]  Modificați la Wikidata

Musa Gaisinovici Gareev (în rusă Муса Гайсинович Гареев, în bașchiră Муса Ғайса улы Гәрәев, Musa Ğaysa ulı Gäräyev; n. ,[1] Ilyakshide[*], Rusia – d. , Ufa, Rusia) a fost comandant de escadrilă în Regimentul 76 Aviație de Atac al Forțelor Aeriene Sovietice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El a fost, de asemenea, singurul bașchir căruia i s-a conferit de două ori titlul de Erou al Uniunii Sovietice.[2][3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]

Gareev s-a născut la 9 iunie 1922 într-o familie bașchiră din satul Iliakșidi. Familia lui s-a s-au mutat în satul Tașcișma, iar în 1937 a absolvit clasa a VII-a la o școală din Bișkuraevo. În 1940 a urmat o școală tehnică și a fost instruit la un aeroclubul local OSOAVIAKhIM; după finalizarea instruirii la aeroclub a fost încorporat în decembrie 1940 în Armata Sovietică.[4]

Al Doilea Război Mondial[modificare | modificare sursă]

După finalizarea instruirii ulterioare la Școala de Aviație Militară Engels în iunie 1942, Gareev a fost repartizat la Regimentul 10 Aviație de Rezervă. Trei luni mai târziu, în septembrie, a fost încadrat în Regimentul 944 Aviație de Atac și trimis pe front. A făcut parte din acel regiment până în decembrie 1942, când a fost transferat în Regimentul 505 Aviație de Atac. După doar câteva săptămâni, în ianuarie 1943, a fost repartizat din nou într-un alt regiment, Regimentul 504 Aviație de Atac. În martie 1943 această unitate a fost redenumită Regimentul 74 Aviație de Atac, dar a părăsit unitatea în aprilie pentru a fi încadrat în Regimentul 76 Aviație de Atac, unde a servit pentru tot restul războiului.[4] Inițial comandant de zbor, a urcat treptat în lanțul de comandă și, până la sfârșitul războiului, a ajuns comandant de escadrilă cu grad de maior, efectuând aproximativ 250 de misiuni la manșa unui avion Il-2.[5] Odată cu încheierea a 164 de misiuni de zbor a fost distins cu prima sa stea de aur în februarie 1945 și a fost distins cu doua stele de aur în aprilie 1945 pentru completarea a 207 misiuni de zbor în aprilie 1945.[6]

După război[modificare | modificare sursă]

În timp ce încă făcea parte din armată, Gareev a devenit deputat în Sovietul Suprem al URSS, deținând această funcție în perioada 1946-1958.[7] În 1946 i s-a oferit comanda unui regiment de aviație cu sediul la Moscova, dar a fost eliberat din această poziție în 1948. În 1950 a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel, iar după absolvirea Academiei Militare Frunze în 1951 a fost promovat la gradul de colonel în 1956. După absolvirea Academiei Militare de Stat Major a URSS în 1959 a fost numit în postul de comandant adjunct al Diviziei 2 Aviație Specială și în 1960 a devenit comandant adjunct al Brigăzii 10 Aviație, înainte de a fi trecut în rezervă în mai 1964. A îndeplinit funcția de președinte al organizației bașchire a DOSAAF (Societatea Voluntarilor pentru Cooperarea cu Armata, Aviația și Marina) din 1965 până în 1977.[6]

Decorații și onoruri[modificare | modificare sursă]

  • două titluri de Erou al Uniunii Sovietice (23 februarie 1945 și 19 aprilie 1945)
  • Ordinul Lenin (23 februarie 1945)
  • trei Ordine Steagul Roșu (20 august 1943, 23 februarie 1944 și 2 noiembrie 1944)
  • Ordinul Bogdan Hmelnițki (2 martie 1943)
  • Ordinul Aleksandr Nevski (14 iulie 1944)
  • două Ordine ale Marelui Război pentru Apărarea Patriei clasa I (2 aprilie 1945 și 11 martie 1985)
  • Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (31 august 1971)
  • trei Ordine Steaua Roșie (24 iunie 1943, 22 februarie 1955 și 30 decembrie 1956)
  • Medalia „Pentru Curaj” (30 aprilie 1943)
  • medalii de campanie și comemorative[7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Гареев Муса Гайсинович, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  2. ^ Ufarkin, Nikolai. „Гареев Муса Гайсинович”. warheroes.ru (în rusă). Accesat în . 
  3. ^ „ГАРЕЕВ Муса Гайсинович”. Башкирская энциклопедия. Accesat în . 
  4. ^ a b Simonov & Bodrikhin 2017, p. 86.
  5. ^ Simonov & Bodrikhin 2017, p. 87.
  6. ^ a b Simonov & Bodrikhin 2017, p. 88.
  7. ^ a b Simonov & Bodrikhin 2017, p. 89.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]