Moacșa, Covasna
| Moacșa | |
| Maksa | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Festival al etnicilor maghiari la Moacșa | |
  Moacșa Moacșa (România) | |
 Moacșa Moacșa (Județul Covasna) | |
| Coordonate: 45°52′33″N 25°58′37″E / 45.87583°N 25.97694°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Covasna |
| Comună |  Moacșa |
| SIRUTA | 64577 |
| Atestare documentară | 1332 |
| Altitudine | 547 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 913 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 527120 |
| Prefix telefonic | +40 x67 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Moacșa (maghiară Maksa) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Depresiunea Târgu Secuiesc.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Localitatea Moacșa este situată în zona centrală a județului, pe cursul văii Pădureni, la capătul sudic al Munților Bodoc, la o altitudine de 547 m, pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Bacău.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară datează din anul 1332, însă descoperirile arheologice dovedesc existența omului aici mult înainte astfel, în anul 1961, cu ocazia unui sondaj arheologic făcut în locul numit "Maksahát" s-a identificat o așezare de tip Cucuteni-Ariușd și vestigii din sec. XI - XII, iar pe "Hotarul Moacșa" s-a descoperit o cetate dacică. Pe malul drept al pârâului Pădureni, s-a descoperit o așezare cu două nivele de tip Precucuteni, Cucuteni-Ariușd ce conținea o locuință dreptunghiulară, fragmente de ceramică și obiecte de uz casnic. La "Drumul cerei" s-a găsit o monedă republicană romană, de argint a familiei Rubria, iar în "hotarul Vereșmart", între pâraiele Ciobot și Năsaș se găsesc urmele unei așezări din epoca romană. Aici s-au găsit întâmplător substrucții de clădire de piatră, fragmente de țiglă și de ceramică romană provincială. La capătul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii Ariușd-Cucuteni, suprapusă de o locuire dacică.
Economie
[modificare | modificare sursă]Economia acestei localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor (cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr și cerealelor) și creșterea animalelor.
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Dealul Pivnițele Mari - zonă turistică
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
- Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Cavruc V. ISBN 973-0-00-735-7
- Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||