Moacșa, Covasna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Moacșa)
Salt la: Navigare, căutare
Moacșa
Maksa
—  Sat  —
Festival al etnicilor maghiari la Moacșa
Festival al etnicilor maghiari la Moacșa
Moacșa se află în România
Moacșa
Moacșa
Moacșa (România)
Localizarea satului pe harta României
Moacșa se află în Județul Covasna
Moacșa
Moacșa
Moacșa (Județul Covasna)
Localizarea satului pe harta județului Covasna
Coordonate: Coordonate: 45°52′33″N 25°58′37″E / 45.87583°N 25.97694°E / 45.87583; 25.9769445°52′33″N 25°58′37″E / 45.87583°N 25.97694°E / 45.87583; 25.97694

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Flag of Kovászna County.png Covasna
Comună Coa Romania Town Maksa.svg Moacșa

SIRUTA 64577
Atestare documentară 1332

Altitudine 547 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total 885 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 527120
Prefix telefonic +40 x67 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Moacșa în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Moacșa în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Moacșa (maghiară Maksa) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Depresiunea Târgu Secuiesc.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Localitatea Moacșa este situată în zona centrală a județului, pe cursul văii Pădureni, la capătul sudic al Munților Bodoc, la o altitudine de 547 m, pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Bacău.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară datează din anul 1332, însă descoperirile areologice dovedesc existența omului aici mult înainte astfel, în anul 1961, cu ocazia unui sondaj arheologic făcut în locul numit "Maksahát" s-a identificat o așezare de tip Cucuteni-Ariușd și vestigii din sec. XI - XII, iar pe "Hotarul Moacșa" s-a descoperit o cetate dacică. Pe malul drept al pârâului Pădureni, s-a descoperit o așezare cu două nivele de tip Precucuteni, Cucuteni-Ariușd ce conținea o locuință dreptunghiulară, fragmente de ceramică și obiecte de uz casnic. La "Drumul cerei" s-a găsit o monedă republicană romană, de argint a familiei Rubria, iar în "hotarul Vereșmart", între pâraiele Ciobot și Năsaș se găsesc urmele unei așezări din epoca romană. Aici s-au găsit întâmplător substrucții de clădire de piatră, fragmente de țiglă și de ceramică romană provincială. La capătul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii Ariușd-Cucuteni, suprapusă de o locuire dacică.

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia acestei localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor (cultivarea cartofului ,sfeclei de zahăr și cerealelor) și creșterea animalelor.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Dealul Pivnițele Mari - zonă turistică

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Județul Covasna, Monografie, Stanca C. Gitta R. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Cavruc V. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed. Academiei RSR București 1975

Legături externe[modificare | modificare sursă]