Mircea Bârsilă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Mircea Bârsilă (n. 19 octombrie 1952, Văgiulești), este un poet român, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Mircea Bârsilă s-a născut la 19 octombrie 1952, în satul Cârciu, comuna Văgiulești, județul Gorj. Are un frate și două surori. Mircea și Sofia sunt gemeni. A absolvit Liceul teoretic „Traian Doda” din Caransebeș. A debutat cu poezie, în ziarul județean „Flamura” din Caraș-Severin. În primii doi ani de liceu a fost coleg – de internat - cu poetul Octavian Doclin. A făcut armata la grăniceri . În l978 a absolvit cursurile (la zi) ale Facultății de Filologie a Universității din Timișoara, secția Română-Latină. Vreme de doi ani (1976-1078) a fost președintele Cenaclului literar „Pavel Dan” al Centrului Universitar Timișoara. A fost prieten la cataramă cu poetul Ion Monoran (cel care a aprins scânteia Revoluției, oprind tramvaiele, în Piața Maria). Împreună cu Ion Monoran și Adrian Derlea a întemeiat, în cadrul opzecismului încă incipient pe atunci, o efemeră mișcare literară numită „ Monodersilism”. Deși a terminat Facultatea cu media 9,30, a fost repartizat ca profesor – dată fiind criza de posturi în mediul urban - în localitatea Independența, Județul Călărași. În l982, pe cînd era profesor aici, i-a apărut volumul de debut „Obrazul celălalt al Lunii” (în urma câștigării concursului de debut organizat de Editura „Albatros”). În aceeași zonă făceau naveta - de la București – poeții Matei Vișniec și Mariana Marin.

S-a mutat în Argeș (de unde era soția sa ) în 1985, având funcția de Șef al Inspectoratului Pitești al Uniunii Compozitorilor din Romania, o funcție bănoasă, dar care implica faptul că în cartea sa de muncă apăreau cuvintele: lucrător gestionar”. Din 1991, a fost, vreme de doi ani, director al Casei de Cultură din Curtea de Argeș. Alte slujbe: redactor la revista „Calende”, secretar literar al Teatrului „Al.Davila”. A obținut Doctoratul în Literatură, în anul 2000.

În prezent este profesor universitar dr. la Facultatea de Litere a Universității Pitești, unde a susținut încă din 1994 cursuri și seminarii. Mircea Bârsilă nu a fost membru al P.C.R și nici informator.

Volume publicate[modificare | modificare sursă]

  • Obrazul celălalt al Lunii, Ed. Albatros, București, l982 ;
  • Argint galben, Ed. Albatros, București, l988;
  • Scutul lui Perseu,Ed. Vlasie, Pitești, 1993;
  • Fecioara divină și cerbul, Ed. Calende, Pitești, l994;
  • O linie aproape neagră, Ed AMB, București,2000;
  • Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Ed. Paralela 45, Pitești, 2001,
  • Lecturi, Ed. Calende, Pitești,2001;
  • Acordeonul soarelui, Ed. Paralela 45, Pitești,2001;
  • Anotimpurile unui cătun, Ed. Paralela 45, Pitești, 2003;
  • Introducere în poetica lui Nichita Stănescu, Ed. Paralela 45, Pitești, 2006;
  • Poeți contemporani. Generația 80 (I), Ed. Paralela 45, Pitești, 2006;
  • Vârsta de fier în viziunea lirică a lui Al. Philippide, Ed. Paralela 45, Pitești, 2007.

Premii[modificare | modificare sursă]

  • 2004: Premiul Flialei Pitești a Uniunii Scriitorilor din Romania, pentru Anotimpurile unui cătun; carte nominalizată la Premiile ASPRO și ale Uniunii Scriitorilor;
  • 2001: Premiul Asociației București a Uniunii Scriitorilor din România, pentru O linie aproape neagră. Premiul Cea mai bună carte de poezia a anului pentru aceeași carte, la Festivalul Național de Literatură Poesis, Satu Mare. Respectiva carte a fost nominalizată la Premiile Uniunii Scriitorilor;
  • 2002: Premiul pentru eseu (Fecioara divină și cerbul) la Festivalul Al. Odobescu, Călărași;
  • Marele Premiu la Atelierul Național de Poezie, Târgu Jiu, ediția a VI-a;
  • 1989: Premiul revistei Argeș pentru volumul Argint galben;
  • 1980: Premiul I, la Festivalul Național al Cenaclurilor Lirerare organizat de Uniunea Scriitorilor, Focșani;
  • 1978: Premiul I, la secția Poezie, Festivalul Național al Artei Studențești, Craiova.

Antologii[modificare | modificare sursă]

  • este prezent în antologia poeziei românești postbelice apărută, în limba germană, la Berlin, în 1999, cu titlul „Serpentine periculoase”
  • antologia de poezie română contemporană „Grădina”, apărută în limba sârbă, la Belgrad, în 2006
  • „Antologia poeților tinerii”, Ed. Muzeului Literaturii Române, 2005, realizată de Laurențiu Ulici Zone
  • „Prozatori și poeți timișoreni din anii ’80 – ’90”, Ed. Marineasa, 1997
  • „Fluturi, păsări, cai”, antologie realizată de Petre Stoica, București 1983
  • „Zoocalomnii”, de Aristide N. Popescu, Ed. Albatros, 1985
  • „Cântecul patriei”, Ed. Albatros, 1986

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Alex Ștefănescu, Valeriu Cristea, Gheorghe Grigurcu, Dan Cristea, Laurențiu Ulici, Cornel Ungureanu, Constatin Hârlav, Valentin F. Mihăescu, Constanța Buzea, George Alboiu, Adrian Păunescu, Al. Piru, Al. Cistelecan, Mircea Mihăieș, Nicolae Oprea, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, Gheorghe Mocuța, Nicolae Coande, Alexandru Condeescu, Marian Drăghici, Niculina Oprea, Nicolae Diaconu, Radu Voinescu, Geo Vasile, Lazăr Popescu, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Tudor Crețu, Bucur Demetrian, G. Vancu, Lucian Scurtu, Octavian Soviany, Daniel Vighi, Marin Ioniță, Ion Popescu- Brădiceni și alții .

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alex Ștefănescu, Istoria literaturii Române 1941- 2000 Ed. Mașina de scris, București, 2005;
  • Gheorghe Grigurcu, Poezie româneasă contemporană, vol I , Ed revistei „Convorbiri literare”, Iași,2000;
  • Radu G. Țeposu, Istoria întunecatului și grotescului deceniu literar nouă, Ed. Eminescu,
  • Dicționarul General al Literaturii române editat de Academia Română, vol .I, Ed. Univers Enciclopedic, București, 2004;
  • Aurtel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, vol I. Ed. Paralela 45, Pitești, 2006;
  • Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii 80 – 90, vol .I, Ed. Paralela 45, Pitești, 2000;
  • Nicolae Oprea, Timpul lecturii, Ed Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
  • Gheorghe Mocuța, Sistemul modei optzeciste, Ed, Cartea Românească, București, 2005;
  • Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă, Ed. Cartea Românească, 2005;
  • Laurențiu Ulici, Prima verba (IV). Ed. MuzeUului Literaturii române, București, 2004;
  • Geo Vasile, Poezia română între milenii, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
  • Constantin Stan, Viața ca literatură, Ed. Pro, București, 2001;
  • Paul Aretzu, Viziuni critice, Ed. Ramuri, Craiova, 2005;
  • Radu Voinescu, Printre primejdiile criticii, Ed. Pontica, Constanța, 2004;
  • Nicolae Diaconu, În voia literaturii, Ed. Fundației „Constantin Brâncușți”, Tg. Jiu, 2000;
  • George Vulturescu, Cronicar pe frontiera Poesis, Princeps Edit, Iași, 2006;
  • Florea Firan, Profiluri și structuri literare, Ed. Scrisul românesc, Craiova 2003.

Legături externe[modificare | modificare sursă]