Menoniți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Menno Simons

Menoniții sunt un cult religios protestant care a apărut în Frizia în Olanda în secolul al XVl-lea.

Menoniții se trag din Anabaptism, o mișcare a cărei membri insistă să fie botezați și neagă valabilitatea botezului sugarilor. Această negare are ca fundament texte din Biblia crestină. În 1536, un fost pastor frizian, Menno Simons (1496-1561), a devenit anabaptist și a adunat membrii cultului din nordul Europei în congregații care au luat numele lui. Cultul era puternic susținut de către Olanda și Elveția, unde menoniții au devenit ținta persecuțiilor catolice. Mulți au fost alungați din casele lor în secolul al XVI-lea și au fugit în S.U.A, unde s-au stabilit în pricipal în Pennsylvania, Ohio și în Vestul Mijlociu.

În societatea contemporană din secolul al XXI-lea, menonitii fie sunt descriși doar ca denominație religioasă cu membri de origini etnice diferite,[1][2] fie ca un grup etnic și o denominație religioasă. Există o controversă între menoniți despre această problemă, în timp ce unii insistă că ei sunt pur și simplu un grup religios, în timp ce alții susțin că formează un grup etnic distinct.[3] Istoricii și sociologii au început din ce în ce mai mult să trateze pe menoniți ca pe un grup etno-religios,[4] în timp ce alții au început să conteste această percepție.[5]

În 2006, cultul avea 1,5 milioane de membri, cei mai mulți fiind în Canada, Republica Democrată Congo și SUA.[6]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Who are the Mennonites?”. Third Way Cafe. Accesat în . 
  2. ^ „Did you know..”. Mennonite Historical Society of Canada. Accesat în . 
  3. ^ „The Mennonite Game”. Mennonite Historical Society of Canada. Accesat în . 
  4. ^ „Multicultural Canada: Mennonites”. Multiculturalcanada.ca. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Ethnicity”. Global Anabaptist Mennonite Encyclopedia Online. Accesat în . 
  6. ^ http://www.mwc-cmm.org/en/PDF-PPT/2006mbictotal.pdf

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gingerich, Melvin (1949), Service for Peace, A History of Mennonite Civilian Public Service, Mennonite Central Committee.
  • Horsch, James E. (Ed.) (1999), Mennonite Directory, Herald Press. ISBN 0-8361-9454-3
  • Krahn, Cornelius, Gingerich, Melvin & Harms, Orlando (Eds.) (1955). The Mennonite Encyclopedia, Volume I, pp. 76–78. Mennoniite Publishing House.
  • Mennonite & Brethren in Christ World Directory 2003. Available On-line at http://www.mwc-cmm.org/Directory/index.htm
  • Pannabecker, Samuel Floyd (1975), Open Doors: A History of the General Conference Mennonite Church, Faith and Life Press. ISBN 0-87303-636-0
  • Scott, Stephen (1995), An Introduction to Old Order and Conservative Mennonite Groups, Good Books, ISBN 1-56148-101-7
  • Smith, C. Henry (1981), Smith's Story of the Mennonites Fifth Edition, Faith and Life Press. ISBN 0-87303-060-5