Marea Panonică
Marea Panonică a fost o mare antică interioară, unde se află în prezent Bazinul Panonic din Europa Centrală. Marea Panonică a existat în perioadele Miocenului și Pliocenului, în aceea perioadă s-au depus sedimente marine la 3–4 kilometri (1,9–2,5 mi) adâncime în Bazinul Panonic.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Marea Panonică, în cea mai mare parte a istoriei sale, a făcut parte din Marea Sarmatică. O ascensiune în Miocen a Munților Carpați a izolat marea de restul mării Sarmatice (acum aproximativ 10 milioane de ani).
În prima fază istorică, Marea Panonică a avut o legătură occidentală cu Marea Mediterană prin teritoriile Mării Ligurice moderne, Bavaria și Bazinul Vienei. Prin Strâmtoarea Đerdap (Porțile de Fier), Marea Panonică a fost legată de Marea Sarmatică în Bazinul Dacico-Pontic. Marea Panonică a fost, de asemenea, atașată de Marea Egee, prin Valea Preševo modernă.
Datorită istoriei sale diverse, salinitatea mării s-a schimbat adesea. Scăderea salinității a dus la o faună endemică.
Marea Panonică a existat aproximativ 9 milioane de ani. În cele din urmă, marea și-a pierdut legătura cu Marea Sarmatică și a devenit un lac permanent (Lacul Panonic). Ultima sa rămășiță, lacul slavon, s-a uscat în epoca pleistocenului. Resturile fostelor insule din Marea Panonică sunt munții moderni ai insulei Panonice (Mecsek, Papuk, Psunj, Krndija, Dilj, Fruška Gora, Povlen și Munții Vršac).
Referințe[modificare | modificare sursă]
- Marea Panonică de prof. univ. Mircea Paucă, în Natura: Seria biologie, Volumul 16, pagina 303, 1964
- Dragan Rodić, Geografija za I ili III razred srednje škole, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, Beograd, 1995.
- Dr. Dušan J. Popović, Srbi u Vojvodini, knjiga 1, Novi Sad, 1990.
- Dr. Aleksa Ivić, Istorija Srba u Vojvodini, Novi Sad, 1929.
- Predrag Medović, Praistorija na tlu Vojvodine, Novi Sad, 2001.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Harta Mării Panonice (în maghiară)
- Harta Mării Panonice - reconstruită și cu rezoluție înaltă (în engleză)