Marea Panonică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Mărimea aproximativă a Mării Panonice în timpul Epocii Miocenului. Granițele și așezările actuale sunt suprapuse pentru referință.
Harta detaliată a Mării Panonice în timpul Epocii Miocenului.
Harta detaliată a părții de sud-est a Mării Panonice în timpul Epocii Miocenului.

Marea Panonică a fost o mare antică interioară, unde se află în prezent Bazinul Panonic din Europa Centrală. Marea Panonică a existat în perioadele Miocenului și Pliocenului, în aceea perioadă s-au depus sedimente marine la 3–4 kilometri (1,9–2,5 mi) adâncime în Bazinul Panonic.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Marea Panonică, în cea mai mare parte a istoriei sale, a făcut parte din Marea Sarmatică. O ascensiune în Miocen a Munților Carpați a izolat marea de restul mării Sarmatice (acum aproximativ 10 milioane de ani).

În prima fază istorică, Marea Panonică a avut o legătură occidentală cu Marea Mediterană prin teritoriile Mării Ligurice moderne, Bavaria și Bazinul Vienei. Prin Strâmtoarea Đerdap (Porțile de Fier), Marea Panonică a fost legată de Marea Sarmatică în Bazinul Dacico-Pontic. Marea Panonică a fost, de asemenea, atașată de Marea Egee, prin Valea Preševo modernă.

Datorită istoriei sale diverse, salinitatea mării s-a schimbat adesea. Scăderea salinității a dus la o faună endemică.

Marea Panonică a existat aproximativ 9 milioane de ani. În cele din urmă, marea și-a pierdut legătura cu Marea Sarmatică și a devenit un lac permanent (Lacul Panonic). Ultima sa rămășiță, lacul slavon, s-a uscat în epoca pleistocenului. Resturile fostelor insule din Marea Panonică sunt munții moderni ai insulei Panonice (Mecsek, Papuk, Psunj, Krndija, Dilj, Fruška Gora, Povlen și Munții Vršac).

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Marea Panonică de prof. univ. Mircea Paucă, în Natura: Seria biologie, Volumul 16, pagina 303, 1964
  • Dragan Rodić, Geografija za I ili III razred srednje škole, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, Beograd, 1995.
  • Dr. Dušan J. Popović, Srbi u Vojvodini, knjiga 1, Novi Sad, 1990.
  • Dr. Aleksa Ivić, Istorija Srba u Vojvodini, Novi Sad, 1929.
  • Predrag Medović, Praistorija na tlu Vojvodine, Novi Sad, 2001.

Legături externe[modificare | modificare sursă]