Sari la conținut

Luca Stroici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Luca Stroici
Date personale
Născutsecolul al XVI-lea Modificați la Wikidata

Luca (Lupu) Stroici (n. secolul XVI – d. secolul XVII) a fost un boier cărturar român, mare logofăt al Moldovei între 1580 - 1591 și 1595 - 1610. A studiat în Polonia. A fost primul dregător care a semnat documentele de cancelarie folosind litere latine. A scris un „Tatăl nostru” în limba română cu litere latine (1593),[1] fapt care l-a determinat pe Bogdan Petriceicu-Hasdeu să-l numească „părintele filologiei latino-române”[A]. Este unul dintre ctitorii Dragomirnei, alături de mitropolitul Anastasie Crimca, Miron Barnovschi și fratele său, vistiernicul Simion Stroici.

După opinia lui Hasdeu, Luca Stroici a fost „un boier isteț, sucit, ascuns, fără religiune, care știa grecește, latinește, nemțește, italienește, polonește și sârbește”[2].

A fost fiul dregătorului Ion Stroici[B] și al Anghelinei, fiica pârcălabului Ion Stârcea[C].

  • AÎn realitate, cel mai vechi text în limba română scris cu caractere latine care a ajuns până la noi este o „Carte de cântece” (1570-1573), cunoscută și sub numele de „Fragmentul Todorescu”, cuprinzând o culegere de imnuri calvine traduse din limba maghiară. Textul, descoperit în 1911 la Budapesta, este păstrat la Biblioteca Națională Szécheny din Budapesta. (Pantaleoni, 2007, p. 40)[3]
  • BLogofăt sub Alexandru Lăpușneanu, vistier sub Despot Vodă (Pungă, 1999, p. 21; Lecca, 2000, p. 538)
  • CPungă, 1999, p. 21
  1. ^ Misterski, H., Le "Pater noster" roumain dans la transcription latine, Studia Romanica Posnaniensia, Poznan, 1983, vol. 10, pp. 13-17
  2. ^ Pungă, p. 19 apud. Bogdan Petriceicu Hasdeu, „Luca Stroici, părintele filologiei latino-române” în Studii de lingvistică și filologie I, ediție îngrijită de Grigore Brâncuși, București, 1988, pp. 43-48
  3. ^ Daniele Pantaleoni, Observații asupra textelor românești vechi cu alfabet latin (1570-1703) Arhivat în , la Wayback Machine., Philologica Jassyensia, An III, Nr. 1, 2007, p. 39-56
  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
  • Gheorghe Pungă, „Contribuții la biografia marelui logofăt Luca Stroici” în Studii de istorie medievală și de științe auxiliare I, Iași, 1999, pp. 19–33
  • Octav George Lecca, Familiile boierești române, ediție de Alexandru Condeescu, București, 2000