Lista monarhilor din Coreea

Dinastiile coreene sunt prezentate în ordinea căderii lor.

Această listă cuprinde numele lor romanizat sau cel care apare în temple și anii în care au domnit .

Gojoseon

Gojoseon (c.2333 - 108 iHr) a fost primul regat în Coreea. Se zice că a fost fondat de către Dangun în 2333 î.Hr., însă anul fondării este disputat de către istorici. Dovezile arheologice din Epoca Bronzului despre cultura Gojoseon au fost găsite în nordul Coreei și sudul Manciuriei. Numeroasele dovezi istorice și arheologice arată că în secolul al IV-lea î.Hr. Gojoseon a fost un stat înfloritor și declarat regat.

#	Nume		Perioada domniei
	Nume romanizat	Numele coreean
1	Dangun Wanggeom	단군왕검 檀君王儉	2333-? î.Hr.
···	···	···	···
?	Regele Bu	부왕 否王	?-? î.Hr.
?	Regele Jun	준왕 準王	?-194 î.Hr.

Familia Wiman Joseon

#	Nume		Perioada domniei
	Nume romanizat	Numele coreean
1	Wi Man	위만 衛滿	194-? î.Hr.
2	necunoscut (Fiul lui Wi Man)	necunoscut	?-?
3	Regele Ugeo	우거왕 右渠王	?-108 î.Hr.

Buyeo

Regatul Buyeo (secolul al II-lea î.Hr. - 494 dHr) a fost pe locul Manciuriei din zilele noastre . Monarhii au continuat să folosească titlul de Dangun. Câteva scrieri spun că existau : Bukbuyeo (Buyeo de nord) și Dongbuyeo (Buyeo estic). El a fost absorbit în Goguryeo.

Buyeo estic

(c.86 î.Hr.–22 dHr) Conducătorii regatului Dongbuyeo au schimbat numele statului în Bukbuyeo în 86 î.Hr. și luau titlul de Wang ("rege").

#	Nume		Perioada domniei
	Nume romanizat	Nume coreean
1	Hae Buru	해부루 解夫婁	86-48 î.Hr.
2	Geumwa	금와왕 金蛙王	48-7 î.Hr.
3	Daeso	대소왕 臺素王	7 î.Hr.-22 d.Hr.

Galsa Buyeo

#	Nume		Perioada domniei
	Nume romanizat	Nume coreean
1	Regele Galsei	갈사왕 曷思王	21 d.Hr.-?
?	Dodu	도두 都頭	?-68 d.Hr.

Buyeo Tarziu

Nume		Perioada domniei
Nume romanizat	Nume coreean
Wigutae	위구태왕 慰仇太王	?-?, secolul al II-lea
Ganwigeo	간위거왕 簡位居王	?-?, secolul al III-lea
Maryeo	마려왕 麻余王	?-?, secolul al III-lea
···	···	···
Uiryeo	의려왕 依慮王	?-285
Uira	의라왕 依羅王	286 -?
···	···	···
Hyeon	현왕 玄王	?-346
Yeoul	여울왕 餘蔚王	?-384
···	···	···
Jan	잔 孱	?-494

Cele Trei Regate ale Coreei

Harta regatelor în secolul al V-lea

Numele "Cele Trei Regate ale Coreei" (coreeană: 삼국시대) se refera la regatele coreene : Googuryeo, Baekje și Silla, care au dominat peninsula coreeană și o parte a Manchiuriei pentru mare parte a primului mileniu. "Cele Trei Regate ale Coreei" au ținut din 57 î.Hr. până la victoria regatului Silla contra Goguryeo în 668 d.Hr., care a marcat începutul perioada statelor : "Regatul de Nord" și "Regatul de Sud" (Silla unificată în Sud și Balhae în Nord).

Goguryeo

Goguryeo (37 î.Hr. - 668 d.Hr.) a fost unul dintre cele "Cele Trei Regate ale Coreei" . Conducătorii statului Goguryeo au folosit titlul de Taewang (太王, "Cel mai mare rege"). si cel mai mare rege din Goguryeo fost Gwangaetto care intins teritoriul pana pe treitorul chinei de astazi si manciuria si coreea de azi

#	Nume postmortem	Nume coreean	Numele personal	Perioada domniei
Linia asa-zisa legendara
1	Dongmyeong	동명성왕 (東明聖王), 동명왕 (東明王)	Jumong 주몽 (朱蒙), Chumo 추모 (鄒牟), Sanghae 상해 (象解)	37-19 î.Hr.
2	Yurimyeong	유리왕 (琉璃王), 유리명왕 (琉璃明王)	Yuri 유리 (琉璃, 類利), Yuryu 유류 (孺留), Nuri 누리 (累利)	19 î.Hr. - 18 d.Hr.
3	Daemusin	대무신왕 (大武神王), 대해주류왕 (大解朱留王)	Muhyul 무휼 (無恤)	18-44
4	Minjung	민중왕 (閔中王)	Saekju 색주 (色朱)	44-48
5	Mobon	모본왕 (慕本王)	U 우 (憂), Aeru 애루 (愛婁), Mangnae 막래 (莫來)	48-53
Linia Gungnae
6	Taejo	태조[대]왕 (太祖[大]王), 국조왕 (國祖王)	Gung 궁 (宮), Eosu 어수 (於漱)	53-146
7	Chadae	차대왕 (次大王)	Suseong 수성 (遂成)	146-165
8	Sindae	신대왕 (新大王)	Baekgo 백고 (伯固), Baekgu 백구 (伯句)	165-179
9	Gogukcheon	고국천왕 (故國川王), 국양왕 (國襄王)	Nammu 남무 (男武)	179-197
10	Sansang	산상왕 山上王	Jeong-u 정우 廷優, Wigung 위궁 位宮	197-227
11	Dongcheon	동천왕 東川王, 東襄王	Uwigeo 우위거 憂位居, Gyoche 교체 郊彘	227-248
12	Jungcheon	중천왕 中川王, 中襄王	Yeonbul 연불 然弗	248-270
13	Seocheon	서천왕 西川王, 西襄王	Yangno 약로 藥盧, Yagu 약우 若友	270-292
14	Bongsang	봉상왕 烽上太王, 鴙葛王	Sangbu 상부 相夫, Sapsiru 삽시루 插矢婁	292-300
15	Micheon	미천왕 美川太王, 好攘王	Eulbul 을불 乙弗, Ubul 우불 憂拂	300-331
16	Gogugwon	고국원왕 故國原王	Sayu 사유 斯由, Yu 유 劉, Soe 쇠 釗	331-371
17	Sosurim	소수림왕 小獸林王	Gubu 구부 丘夫	371-384
18	Gogugyang	고국양왕 故國攘王	Yiryeon 이련 伊連, Eojiji 어지지 於只支	384-391
19	Gwanggaeto cel Mare de Goguryeo	국강상광개토경평안호태왕 國彊上廣開土境平安好太王	Damdeok 담덕 談德, An 안 安	391-413
Linia Pyongyang
20	Jangsu	장수왕 長壽王	Georyeon 거련 巨連, Goryeon 고련 高璉	413-490
21	Munjamyeong	문자명왕 文咨明王	Na-un 나운 羅雲, Go-un 고운 高雲	491-519
22	Anjang	안장왕 安藏王	Heung-an 흥안 興安, Go-an 고안 高安	519-531
23	Anwon	안원왕 安原王	Bojeong 보정 寶廷, Gojeong 고정 高廷	531-545
24	Yangwon	양원왕 陽原王, 陽崗王	Pyeongseong 평성 平成	545-559
25	Pyeongwon	평원왕 平原王	Yangseong 양성 陽成, Tang 탕 湯, Goyang 고양 高陽	559-590
26	Yeongyang	영양왕 嬰陽王, 평양왕 平陽王	Go Won 고원 高元, Daewon 대원 大元	590-618
27	Yeongnyu	영류왕 榮留王	Go Geonmu 고건무 高建武, Seong 성 成, Gomu 고무 高武	618-642
28	Bojang	보장왕 寶藏王	Go Jang 고장 高藏, Bojang 보장 寶藏	642-668

Sursa: http://kdaq.empas.com/koreandb/history/koreanking/html/person/koguryeo_king.html (Academia de Studii Coreene) și http://enc.daum.net/dic100//topView.do (Korea Britannica Corp.)

Baekje

Baekje (18 î.Hr. - 660 d.Hr.) a fost una dintre "Cele Trei Regate ale Coreei". Numele postmortem a fost același ca numele personal, mai puțin la cele precizate.

#	Numele postmortem	Coreeana 1	Coreeana 2	Perioada domniei	Nume personal	Înrudire	Și sub numele de
1	Onjo	온조왕	溫祚王	18 î.Hr. - 29 d.Hr.		fondator
2	Daru	다루왕	多婁王	29 - 77		primul fiu a lui Onjo
3	Giru	기루왕	己婁王	77 - 128		primul fiu a lui Daru
4	Gaeru	개루왕	蓋婁王	128 - 166		fiu a lui Giru
5	Chogo	초고왕	肖古王	166 - 214		fiu a lui Gaeru	Sogo (소고왕, 素古王)
6	Gusu	구수왕	仇首王	214 - 234		primul fiu a lui Chogo	Guisu (귀수왕, 貴須王)
7	Saban	사반왕	沙泮王	234		primul fiu a lui Gusu	Sai (사이왕, 沙伊王)
8	Goi	고이왕	古爾王	234 - 286		al doilea a lui Gaeru	Gui (구이군, 久爾君)
9	Chaekgye	책계왕	責稽王	286 - 298		fiu a lui Goi	Cheonggye (청계왕, 靑稽王)
10	Bunseo	분서왕	汾西王	298 - 304		primul fiu a lui Chaekgye
11	Biryu	비류왕	比流王	304 - 344		al doilea fiu a lui Gusu
12	Gye	계왕	契王	344 - 346		primul fiu a lui Bunseo
13	Geunchogo	근초고왕	近肖古王	346 - 375	Yeogu	al doilea fiu a lui Biryu	Chogo (초고왕, 肖古王) sau Sokgo (속고왕, 速古王)
14	Geun-gusu	근구수왕	近仇首王	375 - 384		fiu a lui Geunchogo	Guisu (귀수왕, 貴首王)
15	Chimnyu	침류왕	枕流王	384 - 385		primul fiu a lui Geungusu
16	Jinsa	진사왕	辰斯王	385 - 392		fratele mai mic a lui Chimnyu	Buyeohui (부여휘, 扶餘暉)
17	Asin	아신왕	阿莘王	392 - 405		var a lui Jinsa; primul fiu a lui Chimnyu	Aha (아화왕, 阿華王)
18	Jeonji	전지왕	腆支王	405 - 420		primul fiu a lui Asin	Jikji (직지왕, 直支王) sau Jinji (진지왕, 眞支王)
19	Gu-isin	구이신왕	久爾辛王	420 - 427		primul fiu a lui Jeonji
20	Biyu	비유왕	毗有王	427 - 454		primul fiu a lui Guisin	Yeobi (여비, 餘毗)
21	Gaero	개로왕	蓋鹵王	454 - 475	Gyeongsa (경사, 慶司) sau Gyeong (경, 慶)	primul fiu a lui Biyu	Yeogyeong (여경, 餘慶)
22	Munju	문주왕	文周王	475 - 477	Modo (모도, 牟都) sau Do (도, 都)	fiu a lui Gaero
23	Samgeun	삼근왕	三斤王	477 - 479	Samgeun (삼근, 三斤), Imgeol (임걸, 壬乞) sau Samgeol (삼걸, 三乞)	primul fiu a lui Munju	Mun-geun (문근왕, 文斤王)
24	Dongseong	동성왕	東城王	479 - 501	Modae (모대, 牟大) sau Mamo (마모, 摩牟)	var a lui Samgeum
25	Muryeong	무령왕	武寧王	501 - 523	Sama (사마, 斯麻 or 斯摩) sau Yung (융, 隆)	al doilea fiu a lui Dongseong	Sama (사마왕, 斯麻王), Do (도왕, 嶋王), sau Horyeong (호령왕, 虎寧王)
26	Seong	성왕	聖王	523 - 554	Myeong (명, 明)	fiu a lui Muryeong	Myeong (명왕, 明王) sau Seongmyeong (성명왕, 聖明王)
27	Wideok	위덕왕	威德王	554 - 598	Chang (창, 昌)	primul fiu a lui Seong	Chang (창왕, 昌王)
28	Hye	혜왕	惠王	598 - 599	Gye (계, 季)	fratele mai mic a lui Wideok	Heon (헌왕, 獻王)
29	Beop	법왕	法王	599 - 600	Seon (선, 宣) sau Hyosun (효순, 孝順)	primul fiu a lui Hye
30	Mu	무왕	武王	600 - 641	Jang (장, 璋) sau Seodong (서동, 薯童)	cel mai mic fiu a lui of Wideok	Mugang (무강왕, 武康王) sau Mugwang (무광왕,武廣王)
31	Uija	의자왕	義慈王	641 - 660		primul fiu a lui Mu

balhae

Silla (57 iHr - 935 dHr) a fost una dintre "Cele Trei Regate ale Coreei". La început Silla a fost condusă de famiile Pak, Seok și Kim. Conducătorii Sillei au avut numeroase titluri printre care: Isageum, Maripgan sau Daewang. Ca și câțiva regi ai Baekje, unii s-au autodeclarat împărați.

1. Hyeokgeose Geoseogan 혁거세 거서간 朴赫居世居西干 (57 iHr–4 dHr)
2. Namhae Chachaung 남해 차차웅 南解次次雄 (4–24)
3. Yuri Yisageum(24–57) 유리이사금 儒理尼師今
4. Talhae Isageum 탈해이사금 脫解尼師今 (57–80)
5. Pasa Isageum 파사이사금 婆娑尼師今 (80–112)
6. Jima Isageum 지마이사금 祗摩尼師今 (112–134)
7. Ilseong Isageum 일성이사금 逸聖尼師今 (134–154)
8. Adalla Isageum 아달라이사금 阿達羅尼師今 (154–184)
9. Beolhyu Isageum 벌휴이사금 伐休尼師今 (184–196)
10. Naehae Isageum 내해이사금 奈解尼師今 (196–230)
11. Jobun Isageum 조분이사금 助賁尼師今 (230–247)
12. Cheomhae Isageum 첨해이사금 沾解尼師今 (247–261)
13. Michu Isageum 미추이사금 味鄒尼師今 (262–284)
14. Yurye Isageum 유례이사금 儒禮尼師今 (284–298)
15. Girim Isageum 기림이사금 基臨尼師今 (298–310)
16. Heulhae Isageum 흘해이사금 訖解尼師今 (310–356)
17. Naemul Maripgan 내물마립간 奈勿麻立干 (356–402)
18. Silseong Maripgan 실성마립간 實聖麻立干 (402–417)
19. Nulji Maripgan 눌지마립간 訥祗麻立干 (417–458)
20. Jabi Maripgan 자비마립간 慈悲麻立干 (458–479)
21. Jijeung 지증왕 智證王 (500–514)
22. Beopheung 법흥태왕 法興太王 (514–540)
23. Jinheung 진흥태왕 眞興太王 (540–576)
24. Jinji 진지왕 眞智王 (576–579)
25. Jinpyeong] 진평왕 眞平王 (579–632)
26. Seondeok 선덕왕 善德王 (632–647)
27. Jindeok 진덕왕 眞德王 (647–654)
28. Muyeol 태종무열왕 太宗武烈王 (654–661)

Silla unificată

1. Munmu 문무대왕 文武大王 (661–681)
2. Sinmun 신문왕 神文王 (681–691)
3. Hyoso 효소왕 孝昭王 (692–702)
4. Seongdeok 성덕대왕 聖德大王 (702–737)
5. Hyoseong 효성왕 孝成王 (737–742)
6. Gyeongdeok 경덕왕 景德王 (742–765)
7. Hyegong 혜공왕 惠恭王 (765–780)
8. Seondeok 선덕왕 宣德王 (780–785)
9. Wonseong 원성왕 元聖王 (785–798)
10. Soseong 소성왕 昭聖王 (798–800)
11. Aejang 애장왕 哀莊王 (800–809)
12. Heondeok 헌덕왕 憲德王 (809-826)
13. Heungdeok 흥덕왕 興德王 (826–836)
14. Huigang 희강왕 僖康王 (836–838)
15. Minae 민애왕 閔哀王 (838–839)
16. Sinmu 신무왕 神武王 (839)
17. Munseong 문성왕 文聖王 (839–857)
18. Heonan 헌안왕 憲安王 (857–861)
19. Gyeongmun 경문왕 景文王 (861–875)
20. Heongang 헌강왕 憲康王 (875–886)
21. Jeonggang 정강왕 定康王 (886–887)
22. Jinseong 진성왕 眞聖王 (887–897)
23. Hyogong 효공왕 孝恭王 (897–912)
24. Sindeok 신덕왕 神德王 (913–917)
25. Gyeongmyeong 경명왕 景明王 (917–924)
26. Gyeongae 경애왕 景哀王 (924–927)
27. Gyeongsun 경순왕 敬順王 (927–935)

Confederația Gaya

Confederația Gaya (42-562) a fost formată din mai multe state mai mici. Toți conducătorii aveau titlul de Wang ("Rege").

Geumgwan Gaya

Geumgwan Gaya (42-532) a fost una dintre statele din Confederația Gaya.

#	Nume romanizat	Nume coreean 1	Nume coreean 2	Perioada domniei
1	Suro	수로왕	首露王	(42-199)
2	Geodeung	거등왕	居登王	(199-259)
3	Mapum	마품왕	麻品王	(259-291)
4	Geojilmi	거질미왕	居叱彌王	(291-346)
5	Isipum	이시품왕	伊尸品王	(346-407)
6	Jwaji	좌지왕	坐知王	(407-421)
7	Chwihui	취희왕	吹希王	(421-451)
8	Jilji	질지왕	銍知王	(451-492)
9	Gyeomji	겸지왕	鉗知王	(492-521)
10	Guhyeong	구형왕	仇衡王	(521-532)

Daegaya

Daegaya (42-562) a fost unul dintre statele din Confederația Gaya.

#	Nume		Perioada domniei
	Nume romanizat	Nume coreean
1	Ijinasi	이진아시왕 伊珍阿豉王	42 dHr-?
···	···	···	···
3 sau 4	Geumnim	금림왕 錦林王	?-?
···	···	···	···
Necunoscut	Haji	하지왕 荷知王	?-?
···	···	···	···
6 sau 7	Gasil	가실왕 嘉悉王 or 嘉實王	?-?
···	···	···	···
9	Inoe	이뇌왕 異腦王	?-?
10 sau 16	Wolgwang sau Doseolji	월광태자 (月光太子) or 도설지왕 (道設智王)	?-562

Balhae

Balhae (698–926) a fost un regat coreean format după căderea statului Goguryeo. Balhae a ocupat sudul Manchuriei, China de Nord, Primorsky Krai și nordul peninsulei coreene.

#	Nume romanizat		Perioada domniei	Numele coreean (年號)		Nume postmortem (諡號)
	romanizat	coreean		romanizat	coreean	romanizat	coreean
1	Dae Joyeong	대조영 大祚榮	698–719			Go	고왕 高王
2	Dae Muye	대무예 大武藝	719–737	Inan	인안 仁安	Mu	무왕 武王
3	Dae Heummu	대흠무 大欽茂	737–793	Daeheung Boryeok	대흥 (大興) 보력 (寶曆)	Mun	문왕 文王
4	Dae Won-ui	대원의 大元義	793–794
5	Dae Hwa-yeo	대화여 大華與	794	Jungheung	중흥 中興	Seong	성왕 成王
6	Dae Sung-rin	대숭린 大嵩璘	794–808	Jeongryeok	정력 正曆	Gang	강왕 康王
7	Dae Won-yu	대원유 大元瑜	808–812	Yeongdeok	영덕 永德	Jeong	정왕 定王
8	Dae Eon-ui	대언의 大言義	812–817?	Jujak	주작 朱雀	Hui	희왕 僖王
9	Dae Myeongchung	대명충 大明忠	817?–818?	Taesi	태시 太始	Gan	간왕 簡王
10	Dae Insu	대인수 大仁秀	818?–830	Geonheung	건흥 建興	Seon	선왕 宣王
11	Dae Ijin	이진 大彝震	830–857	Hamhwa	함화 咸和
12	Dae Geonhwang	대건황 大虔晃	857–871
13	Dae Hyeonseok	대현석 大玄錫	871–895			Gyeong	경왕 景王
14	Dae Wihae	대위해 大瑋瑎	895–906
15	Dae Inseon	대인선 大諲譔	906–926

Hubaekje

Hubaekje (900-936) a fost fondată de către Gyeon Hwon, care a fost general în timpul decăderii Sillei.

#	Nume romanizat		Perioada domniei
	romanizat	coreean
1	Gyeon Hwon	견훤 甄萱	900-935
1	Singeom	신검 神劍	935-936

Goguryeo târziu

Goguryeo târziu (901-918), cunoscut și ca Ma-jin ori Taebong, a fost fondat de Gung-ye, un prinț renegat al Silla. Gung-Ye sa alăturat rebeliuni generalului Yang-Gil, și a crescut printre trupe. El eventual la asasinat pe Yang-Gil și a format un nou regat numit după aceea Goguryeo Târziu. Gung-Ye sa dovedit a fi un tiran, și a fost răsturnat de generalii săi, deschid calea generalului Wang Geon, care a format Goryeo.

#	Nume personal		Perioada domniei	Epocă coreeană (年號)
	romanizat	coreean		romanizat	coreean
1	Gung-ye	궁예 弓裔	901-918	Mutae Seongchaek Sudeok-Manse Jeong-gae	무태 (武泰) 성책 (聖冊) 수덕만세 (水德萬歲) 정개 (政開)

Goryeo

Goryeo (918-1392) a fost condus de Dinastia Wang.

#	Nume personal		Perioada domniei	Nume de curtoazie (C)/ Nume mongol (M) / Pseudonim (Ps)		Nume de templu (廟號) (T) / Nume postum (諡號) (P)		Epocă coreeană (年號)
	romanizat	coreean		romanizat	coreean	romanizat	coreean	romanizat	coreean
1	Wang Geon	왕건 王建	918–943	Yakcheon (C)	약천 若天 (C)	Taejo	태조 太祖 (T)	Cheonsu	천수 天授
2	Wang Mu	왕무 王武	943–945	Sunggeon (C)	승건 承乾 (C)	Hyejong	혜종 惠宗 (T)
3	Wang Yo	왕요 王堯	945–949	Cheoneui (C)	천의 (C)	Jeongjong	정종 定宗 (T)
4	Wang So	왕소 王昭	949–975	Ilhwa (C)	일화 日華 (C)	Gwangjong	광종 光宗 (T)	Gwangdeok Junpung	광덕 (光德) 준풍 (峻豊)
5	Wang Yu	왕유 王伷	975–981	Jangmin (C)	장민 長民 (C)	Gyeongjong	경종 景宗 (T)
6	Wang Chi	왕치 王治	981–997	Ongo (C)	온고 溫古 (C)	Seongjong	성종 成宗 (T)
7	Wang Song	왕송 王誦	997–1009	Hyosin (C)	효신 孝伸 (C)	Mokjong	목종 穆宗 (T)
8	Wang Sun	왕순 王詢	1009–1031	Anse (C)	안세 安世 (C)	Hyeonjong	현종 顯宗 (T)
9	Wang Heum	왕흠 王欽	1031–1034	Wonryang (C)	원량 元良 (C)	Deokjong	덕종 德宗 (T)
10	Wang Hyeong	왕형 王亨	1034–1046	Sinjo (C)	신조 申照 (C)	Jeongjong	정종 靖宗 (T)
11	Wang Hwi	왕휘 王徽	1046–1083	Chokyu (C)	촉유 燭幽 (C)	Munjong	문종 文宗 (T)
12	Wang Hun	왕훈 王勳	1083	Euigong (C)	의공 義恭 (C)	Sunjong	순종 順宗 (T)
13	Wang Un	왕운 王運	1083–1094	Gyecheon (C)	계천 繼天 (C)	Seonjong	선종 宣宗 (T)
14	Wang Uk	왕욱 王昱	1094–1095			Heonjong	헌종 獻宗 (T)
15	Wang Hee	왕희 王熙	1095–1105	Cheonsang (C)	천상 天常 (C)	Sukjong	숙종 肅宗 (T)
16	Wang U	왕우 王俁	1105–1122	Semin (C)	세민 世民 (C)	Yejong	예종 睿宗 (T)
17	Wang Hae	왕해 王楷	1122–1146	Inpyo (C)	인표 仁表 (C)	Injong	인종 仁宗 (T)
18	Wang Hyeon	왕현 王晛	1146–1170	Ilsung (C)	일승 日升 (C)	Uijong	의종 毅宗 (T)
19	Wang Ho	왕호 王皓	1170–1197	Jidan (C)	지단 之旦 (C)	Myeongjong	명종 明宗 (T)
20	Wang Tak	왕탁 王晫	1197–1204	Jihwa (C)	지화 至華 (C)	Sinjong	신종 神宗 (T)
21	Wang Yeong	왕영 王韺	1204–1211	Bulpi (C)	불피 不陂 (C)	Huijong	희종 熙宗 (T)
22	Wang O	왕오/왕숙/왕정 王晶/王璹/王貞	1211–1213	Daehwa (C)	대화 大華 (C)	Gangjong	강종 康宗 (T)
23	Wang Cheol	왕철 王澈	1213–1259	Cheonu (C)	천우 天祐 (C)	Gojong	고종 高宗 (T)
24	Wang Sik	왕식 王倎	1259–1274	Ilsin (C)	일신 日新 (C)	Wonjong	원종 元宗 (T)
25	Wang Geo	왕거 王椹	1274–1308			Chungnyeol	충렬왕 忠烈王 (P)
26	Wang Jang	왕장 王璋	1308–1313	Jungang (C)	중앙 仲昻 (C)	Chungseon	충선왕 忠宣王 (P)
27	Wang Man	왕만 王燾	1313–1330 1332–1339	Euihyo (C)	의효 (C)	Chungsuk	충숙왕 忠肅王 (P)
28	Wang Jeong	왕정 王禎	1330–1332 1339–1344	Botapsilli (M)	보탑실리 普塔失里 (M)	Chunghye	충혜왕 忠惠王 (P)
29	Wang Heun	왕흔 王昕	1344–1348	Palsamanaeisa(M)	팔사마타아지 八思麻朶兒只 (M)	Chungmok	충목왕 忠穆王 (P)
30	Wang Jeo	왕저 王蚳	1348–1351	Misagamtaaji (M)	미사감타아지 迷思監朶兒只 (M)	Chungjeong	충정왕 忠靖王 (P)
31	Wang Jeon	왕전 王祺	1351–1374	Ijae / Ikdang (Ps)	빠이엔티무르 伯顔帖木兒 (M) 이재 /익당 (Ps)	Gongmin	공민왕 恭愍王 (P)
32	Wang U	왕우 王禑	1374–1388			U	우왕 禑王 (P)
33	Wang Chang	왕창 王昌	1388–1389			Chang	창왕 昌王 (P)
34	Wang Yo	왕요 王瑤	1389–1392			Gongyang	공양왕 恭讓王 (P)

Joseon

Dinastia Joseon (1392–1897) a urmat regatului Goryeo. În 1897, când Joseon a devenit Imperiul coreean, unii dintre regii Joseon au fost ridicati postum la rangul de împărați.

#	Nume personal		Perioada domniei	Nume de curtoazie (C)/ Pseudonim (Ps)		Nume de templu (廟號) (T) / Nume postum (諡號) (P)		Epocă coreeană (年號)
	romanizat	coreean		romanizat	coreean	romanizat	coreean	romanizat	coreean
1	Yi Seong gye	이성계/이단 李成桂/李旦	1392–1398	Junggyeol (C)	중결 仲潔 (C)	Taejo	태조 太祖 (T)
2	Yi Bang-gwa	이방과 李芳果	1398–1400	Gwangwon (C)	광원 光遠 (C)	Jeongjong	정종 定宗 (T)
3	Yi Bang won	이방원 李芳遠	1400–1418	Yudeok (C)	유덕 遺德(C)	Taejong	태종 太宗(T)
4	Yi Do	이도 李祹	1418–1450	Wonjeong (C)	원정 元正 (C)	Sejong the Great	세종 世宗(T)
5	Yi Hyang	이향 李珦	1450–1452	Hwiji (C)	휘지 輝之(C)	Munjong	문종 文宗 (T)
6	Yi Hong wi	이홍위 李弘緯	1452–1455			Danjong	단종 端宗 (T)
7	Yi Yu	이유 李瑈	1455–1468	Suji (C)	수지 粹之 (C)	Sejo	세조 世祖 (T)
8	Yi Gwang	이광 李晄	1468–1469	Myungjo/Pyeongnam (C)	명조/평남 明照/平南 (C)	Yejong	예종 睿宗 (T)
9	Yi Hyeol	이혈 李娎	1469–1494		(C)	Seongjong	성종 成宗(T)
10	Yi Yung	이융 李隆	1494–1506		(C)	Yeonsangun	연산군 燕山君
11	Yi Yeok	이역 李懌	1506–1544	Nakcheon (C)	낙천 樂天 (C)	Jungjong	중종 中宗 (T)
12	Yi Ho	이호 李峼	1544–1545	Cheonyun (C)	천윤 天胤 (C)	Injong	인종 仁宗 (T)
13	Yi Hwan	이환 李峘	1545–1567	Daeyang (C)	대양 對陽 (C)	Myeongjong	명종 明宗 (T)
14	Yi Yeon	이연 李蚣	1567–1608			Seonjo	선조 宣祖 (T)
15	Yi Hon	이혼 李琿	1608–1623		(C)	Gwanghaegun	광해군 光海君
16	Yi Jong	이종 李倧	1623–1649	Hwabaek (C)	화백 和伯(C)	Injo	인조 仁祖 (T)
17	Yi Ho	이호 李淏	1649–1659	Jeongyeon (C) Juko (Ps)	정연/靜淵 (C) 죽오/竹梧 (Ps)	Hyojong	효종 孝宗(T)
18	Yi Yeon	이연 李棩	1659–1674	Gyungjik (C)	경직 景直 (C)	Hyeonjong	현종 顯宗 (T)
19	Yi Sun	이순 李焞	1674–1720	Myungbo (C)	명보 明普 (C)	Sukjong	숙종 肅宗 (T)
20	Yi Yun	이윤 李昀	1720–1724	Hwiseo (C)	휘서 輝瑞 (C)	Gyeongjong	경종 景宗 (T)
21	Yi Geum	이금 李昑	1724–1776	Gwangsuk (C) Yangseongheon (Ps)	광숙/光叔 (C) 양성헌/養性軒 (Ps)	Yeongjo	영조 英祖 (T)
22	Yi San	이산 李祘	1776–1800	Hyeongun (C) Hongjae (Ps)	형운/亨運 (C) 홍재/弘齋 (Ps)	Jeongjo	정조 正祖 (T)
23	Yi Gong	이공 李蚣	1800–1834	Gongbo (C) Sunjae (Ps)	공보/公寶(C) 순재/純齋 (Ps)	Sunjo	순조 純祖 (T)
24	Yi Hwan	이환 李奐	1834–1849	Muneung (C) Wonheon (Ps)	문응/文應 (C) 원헌/元軒 (Ps)	Heonjong	헌종 憲宗 (T)
25	Yi Byeon	이변 李昪	1849–1863	Dosung (C) Daeyongjae (Ps)	도승/道升(C) 대용재/大勇齋(Ps)	Cheoljong	철종 哲宗 (T)
26	Yi Myeong bok	이명복 李命福	1863–1897 (1897-1907)*	Seongrim (C) Juyeon (Ps)	성림/聖臨(C) 주연/珠淵 (Ps)	Gojong*	고종 高宗 (T)	Gaeguk Geonyang Gwangmu	개국 (開國) 건양 (建陽) 광무 (光武)
27	Yi Cheok	이척 李拓	(1907–1910)*	Gunbang (C) Jeongheon (Ps)	군방/君邦(C) 정헌/正軒 (Ps)	Sunjong*	순종 純宗 (T)	Yunghui	융희 (隆熙)

Imperiul Coreean

#	Nume personal		Perioada domniei	Nume de templu		Nume de templu (廟號)
	romanizat	coreean		romanizat	coreean	romanizat	coreean
1	Yi Myeong bok	이명복 李命福	1897–1907	Gwangmu	광무 光武	Gojong	고종 (T)
2	Yi Cheok	이척 李拓	1907–1910	Yunghui	융희 隆熙	Sunjong	순종 (T)

Legături externe

• Yoon, N.-H.(윤내현), The Location and Transfer of GO-CHOSUN's Capital(고조선의 도읍 위치와 그 이동), 단군학연구, 7, 207 - 238 (2002)
• Byeon Tae-seop (변태섭) (1999). 韓國史通論 (Hanguksa tongnon) (Outline of Korean history), 4th ed. ISBN 89-445-9101-6. 
• Cumings, Bruce (1997). Korea's place in the sun. New York: W.W. Norton. ISBN 0-393-31681-5. 
• Kim, Jung Bae (1997). „Formation of the ethnic Korean nation and the emergence of its ancient kingdom states”. Korean history: Discovery of its characteristics and developments. Seoul: Hollym. pp. 27–36. ISBN 1-56591-177-6. 
• Nahm, Andrew C. (1988). Korea: Tradition and Transformation — A History of the Korean People. Hollym International. ISBN 0-930878-56-6. 
• http://www.rootsinfo.co.kr/index_sub02.html Arhivat în 6 octombrie 2003, la Wayback Machine. (in Korean only)
• http://www.rulers.org