Lee-Enfield
 | Unul sau mai mulți editori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare și alte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil sau nominalizată pentru ștergere în această etapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut. Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă. |
| Lee-Enfield | |
Modifică text  |
Lee–Enfield este o pușcă cu repetiție cu închizător manual și alimentare din magazie, care a servit drept armă principală a forțelor militare ale Imperiului Britanic și ale Commonwealth-ului în prima jumătate a secolului al XX-lea și a fost pușca standard de serviciu a forțelor armate britanice de la adoptarea sa oficială în 1895 până în 1957.[1][2]
O reproiectare a puștii Lee–Metford (adoptată de armata britanică în 1888), Lee–Enfield a înlocuit-o pe aceasta, precum și puștile mai vechi Martini–Henry și Martini–Enfield. Era prevăzută cu o magazie tip cutie cu zece cartușe, încărcată cu muniție .303 British manual de sus, fie cartuș cu cartuș, fie cu ajutorul unor încărcătoare tip clips de câte cinci cartușe. Lee–Enfield a fost arma standard a companiilor de infanterie ale armatei britanice, ale armatelor coloniale (precum cele din India și din unele părți ale Africii) și ale altor state din Commonwealth în timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial (precum Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud și Canada).[3]
Deși în Regatul Unit a fost înlocuită oficial cu pușca L1A1 SLR în 1957, a rămas în serviciu britanic pe scară largă până la începutul și mijlocul anilor 1960, iar varianta de lunetist L42A1 de calibrul 7,62 mm a rămas în serviciu până în anii 1990. Ca pușcă standard de infanterie, se mai găsește încă în serviciu în forțele armate ale unor state din Commonwealth,[4] în special la poliția din Bangladesh, ceea ce o face a doua pușcă militară cu repetiție cu închizător încă aflată în serviciu oficial pentru cea mai lungă perioadă, după Mosin–Nagant.[5] Producția totală a tuturor variantelor Lee–Enfield este estimată la peste 17 milioane de puști.[6]
Lee–Enfield își datorează numele proiectantului sistemului de închizător al armei, James Paris Lee, și locului unde a fost creat profilul ghinturilor țevii, Royal Small Arms Factory din Enfield.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Skennerton 2007, p. 90.
- ↑ Hogg 1978, p. 215.
- ↑ Skennerton 2007, p. 587.
- ↑ Skennerton 2007, p. 264.
- ↑ Wilson 2007a.
- ↑ Skennerton 1993, p. 153, 230.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- „Lee–Enfield Training Rifles”, Historic Arms Resource Centre, UK-NRA
- Enright, John (februarie 1998). Centrefires in Australia—1948 and On. Australian Shooter's Journal.
- Griffiths, Clarrie (februarie 1998). 1948? Yes, I Remember.. Australian Shooter's Journal.
- Hogg, Ian V. (). The Complete Illustrated Encyclopedia of the World's Firearms
. A&W Publishers. ISBN 978-0-89479-031-7. - Jowett, Philip (). Modern African Wars (5): The Nigerian-Biafran War 1967–70. Men-At-Arms 507. Oxford: Osprey Publishing. ISBN 978-1-4728-1609-2.
- Pegler, Martin (). The Lee-Enfield Rifle. Weapon 17. Osprey Publishing. ISBN 978-1-84908-788-9.
- Sazanidis, Christos (). Τα όπλα των Ελλήνων [Arms of the Greeks]. Salonic (Grecia): Maiandros.
- Skennerton, Ian (). The Lee–Enfield. Gold Coast QLD (Australia): Arms & Militaria Press. ISBN 978-0-949749-82-6.
- Skennerton, Ian (). Australian S.M.L.E. Variations. Small Arms Identification Series No. 19. Gold Coast (Australia): Arms & Militaria Press. ISBN 978-0-949749-49-9.
- Skennerton, Ian (). 7.62mm L42A1 Sniper, L39A1, 2A & Lee–Enfield Conversions. Small Arms Identification Series No. 18. Labrador, QLD: Arms & Militaria Press. ISBN 978-0-949749-48-2.
- Skennerton, Ian (). Special Service Lee–Enfields (Commando & Auto Models). Small Arms Identification Series No. 12. Gold Coast QLD (Australia): Arms & Militaria Press. ISBN 978-0-949749-29-1.
- Skennerton, Ian (). .303 Lewis Machine Gun. Small Arms Identification Series No. 14. Gold Coast QLD (Australia): Arms & Militaria Press. ISBN 978-0-949749-42-0.
- Skennerton, Ian (). .303 Magazine Lee–Metford and Magazine Lee–Enfield. Small Arms Identification Series No. 7. Gold Coast QLD (Australia): Arms & Militaria Press. ISBN 978-0-949749-25-3.
- Skennerton, Ian (). .303 Rifle, No. 5 Mk I. Small Arms Identification Series No. 4. Gold Coast QLD (Australia): Arms & Militaria Press. ISBN 978-0-949749-21-5.
- Skennerton, Ian (). .303 Rifle, No. 4, Marks I & I*, Marks 1/2, 1/3 & 2. Small Arms Identification Series No. 2. Gold Coast QLD (Australia): Arms & Militaria Press. ISBN 978-0-949749-20-8.
- Skennerton, Ian (). .303 Rifle, No. 1, S.M.L.E. Marks III and III*. Small Arms Identification Series No. 1. Gold Coast QLD (Australia): Arms & Militaria Press. ISBN 978-0-949749-19-2.
- Skennerton, Ian (). The Lee–Enfield Story. Gold Coast QLD (Australia): Arms & Militaria Press. ISBN 978-1-85367-138-8.
- Tucker, Spencer.C (). The European Powers in the First World War. An Encyclopedia. New York (SUA): Routledge. ISBN 978-0-8153-0399-2.
- Smith, Joseph E. (). Small Arms of the World (ed. 11). Harrisburg, Pennsylvania: The Stackpole Company. ISBN 9780811715669.
- Smith, W.H.B. (). 1943 Basic Manual of Military Small Arms (ed. Facsimile). Harrisburg PA (SUA): Stackpole Books. ISBN 978-0-8117-1699-4.
- War Office () [1929]. Textbook of Small Arms 1929. Londra: Dural (NSW): H.M.S.O/Rick Landers.
- Wilson, Royce (mai 2006). Jungle Fever: The Lee–Enfield .303 Rifle. Australian Shooter Magazine.
- Wilson, Royce (). SMLE: The Short Magazine Lee–Enfield Mk III. Australian Shooter Magazine.
- Wilson, Royce (). Straight Up With a Twist: The Martini–Enfield .303 Rifle. Australian Shooter Magazine.
- Rifle: Short, Magazine Lee Enfield Mk.V, C&Rsenal, , arhivat din original la
- Major E. G. B. Reynolds (). The Lee-Enfield (PDF). Londra, Reading și Fakenham: Cox and Wyman Limited.
