Lavra Peșterilor din Kiev

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Lavra Peșterilor
Лавра.jpg
Informații generale
Confesiunecreștin-ortodoxă
Jurisdicție religioasăEparchy of Kiev[*]  Modificați la Wikidata
Localizare
ȚaraUcraina
LocalitateKiev
Coordonate50°26′3″N 30°33′33″E50°26′3″N 30°33′33″E
Date despre construcție
Stil arhitectonicbaroc ucrainean
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Perioadă construcție1051
Lavra Peșterilor
Patrimoniul Mondial UNESCO
Києво-Печерська лавра, вид з мосту Патона.jpg
Lavra Peșterilor din Kiev
ȚaraUcraina
Unitate administrativăKiev, Ucraina Modificați la Wikidata
Criterii(i),(ii),(iii),(iv) Modificați la Wikidata
Referință527-002 Modificați la Wikidata
Anul1990 (Sesiunea a 14-a)
Lavra Peșterilor se află în Ucraina
Lavra Peșterilor
Lavra Peșterilor
Lavra Peșterilor (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate50°25′56″N 30°33′44″E50°25′56″N 30°33′44″E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Lavra Peșterilor din Kiev, cunoscută și sub denumirea de Lavra Pecerska, (în ucraineană Києво-Печерська лавра, transliterat: Kievo-Pecerska lavra, în rusă Киeво-Печерская лавра, transliterat: Kievo-Pecerskaia lavra) este o mănăstire istorică creștin-ortodoxă de la care își are numele sectorul orașului Kiev în care se află.

De la fondarea sa ca mănăstire a peșterilor⁠(d) în 1051,[1] lavra a fost un centru proeminent al creștinismului ortodox în Europa de Est. Alături de Catedrala Sfânta Sofia, a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO.[2][nb 1] Complexul mănăstiresc este considerat rezervație (sanctuar) istorico-culturală națională separată, acesta fiind statutul național ce i s-a acordat pe 13 martie 1996.[4] Lavra nu doar că se află în altă parte a orașului, dar este parte a unui sanctuar național diferit de Catedrala Sfânta Sofia. În timp ce este o atracție culturală, mănăstirea este din nou activă, aici locuind 100 de călugări.[necesită citare] A fost desemnată una dintre cele șapte minuni ale Ucrainei⁠(d) pe 21 august 2007, pe baza voturilor experților și a comunității de pe internet.[necesită citare]

În prezent, jurisdicția asupra sitului este împărțită între muzeul de stat Rezervația Istorico-Culturală Națională Kiev-Pecerska[5] și Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei), fiind mănăstirea principală a acestei jurisdicții și reședința liderului ei, mitropolitul Onufrie.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ La sfârșitul lui 2010, o misiune de monitorizare a UNESCO a vizitat Lavra Peșterilor din Kiev pentru a verifica starea sitului. Atunci, Ministrul Culturii, Mihailo Kuliniak a declarat că situl istoric precum și Catedrala Sfânta Sofia n-au fost amenințate de „lista neagră” a organizației.[3] Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis în iunie 2013 că Lavra Peșterilor din Kiev și Catedrala Sf. Sofia cu tot cu edificiile mănăstirești asociate vor rămâne pe lista Patrimoniului Mondial.[2]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ [Magocsi P.R. A History of Ukraine. University of Toronto Press: Toronto, 1996. p 98.]
  2. ^ a b Kyiv Pechersk Lavra, St. Sophia Cathedral remain on UNESCO’s World Heritage List, Interfax-Ukraine (20 iunie 2013)
  3. ^ „«Софії Київській та Києво-Печерській лаврі «чорний список» ЮНЕСКО не загрожує» – Міністр культури Михайло Кулиняк”. Arhivat din original la . Accesat în .  Parametru necunoscut |df= ignorat (ajutor)
  4. ^ „Про надання статусу національного Києво-Печерському держав... - від 13.03.1996 № 181/96”. zakon1.rada.gov.ua. Accesat în . 
  5. ^ „Сайт Національного Києво-Печерського історико-культурного заповідника”. www.kplavra.kiev.ua. Accesat în .