Lavra Peșterilor din Kiev

Informații generale
Lavra Peșterilor

Confesiune	creștin-ortodoxă
Țara	Ucraina
Localitate	Kiev
Coordonate	50°26′3″N 30°33′33″E ({{PAGENAME}}) / 50.43417°N 30.55917°E
Date despre construcție
Stil arhitectonic	baroc ucrainean
Istoric
Data începerii	1051
Perioadă construcție	1051
Localizare
Modifică date / text

Lavra Peșterilor
Patrimoniul Mondial UNESCO

Țara	Ucraina
Unitate administrativă	Kiev, Ucraina
Criterii	reprezintă o capodoperă a geniului creator uman, (ii), unic unei tradiții culturale, obiectivul ilustrează un stadiu semnificativ în istoria oamenilor
Referință	527-002
Anul	1990 (Sesiunea a 14-a)
Lavra Peșterilor Lavra Peșterilor (Ucraina) Poziția geografică
Coordonate	50°25′56″N 30°33′44″E ({{PAGENAME}}) / 50.432222222222°N 30.562222222222°E
* Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO
Modifică date / text

Lavra Peșterilor din Kiev^[1], cunoscută și sub denumirea de Lavra Pecerska, (în ucraineană Києво-Печерська лавра, transliterat: Kievo-Pecerska lavra, în rusă Киeво-Печерская лавра, transliterat: Kievo-Pecerskaia lavra) este un complex mănăstiresc întemeiat în secolul al XI-lea de călugărul Antonie de Kiev, la scurt timp după creștinarea Rusiei Kieviene.

De la fondarea sa ca mănăstire a peșterilor^⁠(d) în 1051,^[2] lavra a fost un centru proeminent al creștinismului ortodox în Europa de Est. Alături de Catedrala Sfânta Sofia, a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO.^[3]^{[nb 1]} Complexul mănăstiresc este considerat rezervație (sanctuar) istorico-culturală națională separată, acesta fiind statutul național ce i s-a acordat pe 13 martie 1996.^[5] Lavra nu doar că se află în altă parte a orașului, dar este parte a unui sanctuar național diferit de Catedrala Sfânta Sofia. În timp ce este o atracție culturală, mănăstirea este din nou activă, aici locuind 100 de călugări.^{[necesită citare]} A fost desemnată una dintre cele șapte minuni ale Ucrainei^⁠(d) pe 21 august 2007, pe baza voturilor experților și a comunității de pe internet.^{[necesită citare]} Simboluri importante ale Lavrei sunt Peșterile Aproape și Depărtate, unde se păstrează peste 400 de relicve ale sfinților. Printre cei înmormântați aici se numără arhitecți, medici, scriitori, artiști.^[6]

În prezent, jurisdicția asupra sitului este împărțită între muzeul de stat Rezervația Istorico-Culturală Națională Kiev-Pecerska^[7] și Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei), fiind mănăstirea principală a acestei jurisdicții și reședința liderului ei, mitropolitul Onufrie.

Note

^ La sfârșitul lui 2010, o misiune de monitorizare a UNESCO a vizitat Lavra Peșterilor din Kiev pentru a verifica starea sitului. Atunci, Ministrul Culturii, Mihailo Kuliniak a declarat că situl istoric precum și Catedrala Sfânta Sofia n-au fost amenințate de „lista neagră” a organizației.^[4] Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis în iunie 2013 că Lavra Peșterilor din Kiev și Catedrala Sf. Sofia cu tot cu edificiile mănăstirești asociate vor rămâne pe lista Patrimoniului Mondial.^[3]

Referințe

^ Patericul Lavrei Peșterilor de la Kiev. Istorisiri despre viața și izbânzile duhovnicești ale cuvioșilor părinți de la Lavra Peșterilor din Kiev. Editura Bunavestire. Bacău, 2000
^ [Magocsi P.R. A History of Ukraine. University of Toronto Press: Toronto, 1996. p 98.]
^ ^a ^b Kyiv Pechersk Lavra, St. Sophia Cathedral remain on UNESCO’s World Heritage List, Interfax-Ukraine (20 iunie 2013)
^ „«Софії Київській та Києво-Печерській лаврі «чорний список» ЮНЕСКО не загрожує» – Міністр культури Михайло Кулиняк”. Arhivat din original la 11 iulie 2015. Accesat în 23 iunie 2017.
^ „Про надання статусу національного Києво-Печерському держав... - від 13.03.1996 № 181/96”. zakon1.rada.gov.ua. Accesat în 23 iunie 2017.
^ „Lavra Peșterilor din Kiev”. poehalisnami.ua.
^ „Сайт Національного Києво-Печерського історико-культурного заповідника”. www.kplavra.kiev.ua. Arhivat din original la 10 iunie 2017. Accesat în 23 iunie 2017.

Articolul despre Lavra Peșterilor din Kiev din Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary.
Mănăstirea Peșterilor din Kiev în Enciclopedia Ucrainei.

[5] La sfârșitul lui 2010, o misiune de monitorizare a UNESCO a vizitat Lavra Peșterilor din Kiev pentru a verifica starea sitului. Atunci, Ministrul Culturii, Mihailo Kuliniak a declarat că situl istoric precum și Catedrala Sfânta Sofia n-au fost amenințate de „lista neagră” a organizației.^[4] Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis în iunie 2013 că Lavra Peșterilor din Kiev și Catedrala Sf. Sofia cu tot cu edificiile mănăstirești asociate vor rămâne pe lista Patrimoniului Mondial.^[3]

[1] Patericul Lavrei Peșterilor de la Kiev. Istorisiri despre viața și izbânzile duhovnicești ale cuvioșilor părinți de la Lavra Peșterilor din Kiev. Editura Bunavestire. Bacău, 2000

[2] [Magocsi P.R. A History of Ukraine. University of Toronto Press: Toronto, 1996. p 98.]

[Kyiv_Pechersk_Lavra,_St._Sophia_Cathedral_remain_on_UNESCO’s_World_Heritage_List-3] Kyiv Pechersk Lavra, St. Sophia Cathedral remain on UNESCO’s World Heritage List, Interfax-Ukraine (20 iunie 2013)

[4] „«Софії Київській та Києво-Печерській лаврі «чорний список» ЮНЕСКО не загрожує» – Міністр культури Михайло Кулиняк”. Arhivat din original la 11 iulie 2015. Accesat în 23 iunie 2017.

[6] „Про надання статусу національного Києво-Печерському держав... - від 13.03.1996 № 181/96”. zakon1.rada.gov.ua. Accesat în 23 iunie 2017.

[7] „Lavra Peșterilor din Kiev”. poehalisnami.ua.

[8] „Сайт Національного Києво-Печерського історико-культурного заповідника”. www.kplavra.kiev.ua. Arhivat din original la 10 iunie 2017. Accesat în 23 iunie 2017.

[1]

[2]

[3]

[nb 1]

[5]

[6]

[7]

[4]