Lascia ch'io pianga

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Imagine indisponibilă Imagine indisponibilă
Stânga: Autograful lui Handel la 1711 și câteva măsuri din arie. Dreapta: partitura ariei datată 1876.
Faimosul cântăreț castrato Farinelli, favoritul lui Handel (de la stânga:Metastasio, Teresa Castellini, Farinelli, Amigoni, câinele lui Farinelli, valetul cu partiturile; partitura este: "Vi conosco amate stelle" din Zenobia de Metastasio)

"Lascia ch'io pianga ", inițial " Lascia la spina, cogli la rosa ", este o arie de soprană în limba italiană a compozitorului George Frideric Handel, care a devenit o populară piesă de concerte.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Melodia sa apare mai întâi în actul 3 al operei lui Handel din 1705, Almira, ca sarabandă; [1] spartitura poate fi văzută la pagina 81 din vol. 55 [2] al lui Friedrich Chrysander. Handel a folosit apoi melodia pentru aria "Lascia la spina, cogli la rosa", ("Lăsă spinii, ia trandafirul"), pentru personajul Piacere din partea a 2-a al oratorio din anul 1707, Il trionfo del Tempo e del Disinganno (care a fost mult mai târziu, în 1737, revizuit ca Il trionfo del Tempo e della Verità). [3]

La patru ani după aceea, în 1711, Handel a folosit din nou muzica, de această dată pentru opera din Londra, Rinaldo, și actul său 2, aria "Lascia ch'io pianga" sau "Lasă-mă să plâng", cântată de personajul Almirena. Rinaldo a fost un triumf, și cu această lucrare aria este, în principal, asociată.

Un spectacol durează aproximativ cinci minute.

Aria a fost înregistrată de mulți artiști și este prezentată în mai multe filme, printre care și Farinelli; [4] All Things Fair de Bo Widerberg ; [5] LIE de Michael Cuesta, Antihristul [6] și Nymphomaniac, ambele de Lars von Trier .

Libret[modificare | modificare sursă]

Textul cardinalului Benedetto Pamphili, pentru versiunea 1707 a ariei este:

Lascia la spina, cogli la rosa;
tu vai cercando il tuo dolor.
Canuta brina per mano ascosa,
giungerà quando nol crede il cuor.

Pasticcio-ul Giove din Argo din 1739 are, de asemenea, o arie "Lascia la spina", dar una mai scurtă, mai puțin cunoscută și pe o melodie diferită.

Libretul pentru Rinaldo a fost scris de Giacomo Rossi dintr-un scenariu oferit de Aaron Hill. Almirena se adresează regelui Saracen al Ierusalimului, Argante, care o ține prizonieră și tocmai și-a dezvăluit pasiunea la prima vedere pentru ea.[7]

  • Textul în italiană

Lascia ch'io pianga
mia cruda sorte,
e che sospiri
la libertà.

Il duolo infranga
queste ritorte,
de' miei martiri
sol per pietà.

  • Textul în română

Lasă să-mi plâng
cruda soartă
și să suspin
după libertate

Durerea să-nfrângă
aceste lanțuri
ale torturilor mele
doar din milă.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dean and Knapp, pp. 176–78
  2. ^ http://imslp.org/wiki/File:PMLP29677-HG_Band_55.pdf
  3. ^ http://imslp.org/wiki/File:PMLP44532-HG_Band_24.pdf
  4. ^ Haynes, Bruce (). The End of Early Music. US: Oxford University Press. p. 25. ISBN 0-195-18987-6. 
  5. ^ Lærerinden – Musikstycken (in Swedish). Swedish Film Institute. Retrieved on 28 July 2008.
  6. ^ Antichrist Pressbook Arhivat 2009-07-30 la Wayback Machine. (PDF). Artificial Eye. Retrieved on 28 July 2009.
  7. ^ The following is the original text of Aaron Hill (from the booklet annexed to Jean-Claude Malgoire's first full recording of Rinaldo, released by CBS in 1977):

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]