Lacul Vättern

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vättern
Swedish sauna on the lake.jpg

Saună pe lac, Karlsborg
Administrație
Țară/ȚăriSuedia
Geografie
Coordonate58°24′N 14°36′E58°24′N 14°36′E
Suprafața lacului1.912 km²
Altitudine88,5 m  Modificați la Wikidata
Lungimea malului550 km  Modificați la Wikidata
Lungime120 km  Modificați la Wikidata
Lățimea medie30 km  Modificați la Wikidata
Adâncime medie41 [1] m
Adâncime maximă128 [1] m
Volum77.600.000.000 m³  Modificați la Wikidata
Suprafața bazinului6.000 km²  Modificați la Wikidata
Râu afluent Q10498193[*]
Tabergsån[*]
Huskvarna River[*]  Modificați la Wikidata
Râu defluentMotala ström[*]  Modificați la Wikidata
Insule
Insule principaleVisingsö
Pe harta Suediei, forma lacului Vättern este uşor de recunoscut în partea sudică a ţării

Lacul Vättern este cel de-al doilea lac ca mărime al Suediei (după Vänern) și al șaselea din Europa. Lacul are o formă alungită, semănând cu un deget. Este situat în partea central-sudică a Suediei, la sud-est de lacul Vänern.

Nume[modificare | modificare sursă]

Una dintre etimologiile numelui Vättern vine de la cuvântul "vatten", care înseamnă apă în suedeză. Această origine este, însă, neclară și incertă. O altă posibilă origine ar putea fi arhaismul "vätter", care se referă la spirite ale pădurilor sau ale lacurilor.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Suprafața totală a lacului este de aproximativ 1,912km2, cu un bazin hidrografic un pic peste dublul acesteia – 4,503 km2. Adâncimea maximă a lacului este de 128 metri, cel mai adânc punct fiind situat în sudul insulei Visingsö. Adâncimea medie este de 41 metri. Lacul are un perimetru de 642km și un volum de 77km3. Aceste numere tind să rămână fixe deoarece nivelul lacului este reglementat. Situat în Götaland, lacul este drenat de râul Motala ström, care își are izvorul în Motala și care se varsă printr-un canal în Marea Baltică. Pe lacul Vättern se află pitoreasca insulă Visingsö, situată în dreptul orașului Gränna. Alte orașe aflate pe malul lacului: Vadstena, Jönköping, Hjo, Askersund, Åmmeberg și Karlsborg. Lacul este delimitat de provinciile Västergötland, Närke, Östergötland și Småland. Fiordul Alsen, pitoresc, dar nu muntos, este situat în partea nordică a lacului. Aproximativ 62% din bazinul hidrografic este acoperit de molizi, pini și păduri cu frunze căzătoare. 26.7% este folosit pentru agricultură.

Geologie[modificare | modificare sursă]

Geologia lacului este strâns legată de cea a Mării Baltice, din care a făcut parte. Împreună cu lacul Vänern, lacul Vättern a făcut parte de mai multe ori în trecutul recent geologic dintr-un sistem de căi navigabile care era conectat prin centrul Suediei la strâmtoarea Skagerrak. Pe parcursul celor mai recente milioane de ani, multiple glaciații au acoperit lacul și împrejurimile sale, lăsând în urmă striații glaciare odată cu retragerea lor. [2] Lacul a început ca o masă independentă de apă, apărută în urma retragerii ghețarului scandinav, în urma ultimei ere glaciare. A devenit apoi un mic golf al lacului glaciar Baltic. Marea majoritate a speciilor relicte ale lacului (precum păstrăvul arctic) datează din acea perioadă. Ulterior, lacul a devenit un golf al Mării Yoldia, fiind apoi conectat cu Lacul Ancylus.

Biologie[modificare | modificare sursă]

Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic. [3] Există o legendă conform căreia un monstru ar locui în lac. [4]

Utilizări[modificare | modificare sursă]

Harta lacului

Vättern este cunoscut pentru calitatea excelentă a apelor sale. Multe dintre municipalitățile din zona lacului folosesc apă direct din lac drept apă potabilă. Apa lacului necesită foarte puțin tratament înainte de a fi pompată în sistemul municipal, iar apa naturală, netratată poate fi băută fără niciun risc în aproape orice zonă a lacului.

Lacul este cunoscut de asemenea și pentru cursa anuală de biciclete, Vätternrundan, care atrage în jur de 20000 de participanți care se întrec pentru a ajunge la capătul cursei de 300km în jurul lacului. Pescarii sportivi și turiștii pot pescui în lac atâta timp cât nu folosesc plase. Lacul este utilizat și pentru pescuitul comercial.

Câteva industrii oferă locuri de muncă, precum mineritul, silvicultura sau industria hârtiei. Agricultorii cresc vite, oi, porcine și păsări de curte.

Note culturale[modificare | modificare sursă]

Conform Bisericii Catolice, Sfânta Ecaterina de Vadstena a făcut un miracol, salvând trei oameni aflați în pericol datorită gheții lacului. [5]

Lacul este menționat în eseul lui Samuel Johnson despre Hacho al Laponiei sub numele de Lacul Vether.

Ingmar Bergman a filmat o scenă a filmului său Fragii Sălbatici pe o terasă a unui restaurant cu vedere spre lacul Vättern.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Seppälä, Matti (). „The Physical Geography of Fennoscandia”. Oxford University Press: 145. ISBN 978-0-19-924590-1. 
  2. ^ „Fakta om Vättern” (în Swedish). Arhivat din original la . 
  3. ^ "Fakta om Fisk, fiske och Fiskevård". O broșură de patru pagini de la Institutul Suedez de pescuit” (PDF) (în suedeză). 
  4. ^ Global Lake Monster Database
  5. ^ Medieval Nordic Literature in Latin: Sancta Katherina


Vezi și[modificare | modificare sursă]