Sari la conținut

Lisiciansk

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Lîsîceansk)
Lisiciansk
Лисичанськ
—  Oraș regional  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Lisiciansk se află în Regiunea Luhansk
Lisiciansk
Lisiciansk
Lisiciansk (Regiunea Luhansk)
Poziția geografică
Lisiciansk se află în Ucraina
Lisiciansk
Lisiciansk
Lisiciansk (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°53′24″N 38°25′48″E ({{PAGENAME}}) / 48.89000°N 38.43000°E

Țară Ucraina
Regiune Regiunea Luhansk
RaionRaionul Sievierodonețk, Luhansk
Comunitate teritorială[*]Lîsîceanska miska hromada[*][[Lîsîceanska miska hromada (hromada in Luhansk, Ukraine)|​]]

Cod KOATUU4411800000
Atestare Modificați la Wikidata

Suprafață[2]
 - Total95,64 km²
Altitudine[2]217 m.d.m.

Populație (2001)
 - Total 103 459 (01.01.2014)[1] locuitori
 - Densitate1.214,4 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal93100–93199
Prefix telefonic6451

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Lisiciansk[3][4][5], numit și Lisiceansk[6][7], (cu nume mai vechi - Lisicii Bairak, Lisicea Balka) este un oraș de subordonare regională în estul Ucrainei. Este situat în nord-vestul regiunii Lugansk, pe malul drept al râului Doneț, la 115 km nord-vest de Lugansk. Lisiciansk este cel mai vechi oraș din Donbass și un important centru industrial. A fost înființat în 1710 sub numele Lisicii Bairak, pentru a proteja granițele Rusiei de atacurile tătarilor din Crimeea și tătarilor Nogai. Primii săi locuitori au fost cazacii ucraineni. În 1721, în bazinul râului Doneț au fost găsit zăcăminte de cărbune. Cu toate acestea, abia în 1795, a fost construită prima mină de cărbune din Donbass în Lisicii Bairak. În 1838, localitatea Lisicii Bairak a fost redenumită în Lisiciansk (din 1923 Lisiciansk a fost o localitate de tip urban, din 1938 - are statutul de oraș și centru raional, din 1952 - oraș de importanță regională). Pe lângă extracția cărbunelui în mine, industria orașului include întreprinderi de gazificarea subterană a cărbunelui, chimice (în special fabrici de sodă), producție de sticlă și rafinare a petrolului. Împreună cu Severodonețk (111.300 de locuitori) la nord-est și Rubejnoe (56.800 de locuitori) la nord, formează o conurbație cu o populație de 287.000 de oameni. Conform recensământului din 2001, în orașul Lisiciansk locuiau 115.229 de locuitori din care 66,7% erau ucraineni, 30,5% ruși, 1,0% bieloruși, 0,4% tătari. Din 22 mai până la 24 iulie 2014 Lisicianskul a fost sub controlul forțelor separatiste pro-ruse din așa-numita Republică Populară Lugansk. În timpul invaziei ruse a Ucrainei din 2022, Lisicianskul a fost puternic bombardat de armata rusă, iar în iulie 2022 orașul a fost ocupat de trupele ruse.[8][9][10][11]




Componența lingvistică a orașului Lîsîceansk

     Rusă (64,57%)

     Ucraineană (33,68%)

     Alte limbi (0,24%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Lisiciansk era vorbitoare de rusă (64,57%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (33,68%).[12]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lisiciansk


  1. ^ „Чисельність наявного населення на 1 січня 2014 року”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b , Luhanska oblasna viiskovo-țîvilna administrația[*][[Luhanska oblasna viiskovo-țîvilna administrația |​]] https://web.archive.org/web/20151213053750/http://www.loga.gov.ua/region/admust/cities/lisichansk/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ V. M. Boiko. Geografie. Manual pentru clasa a 9-a a instituțiilor școlare de învățământ general cu predare în limba moldovenească. Recomandat de Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina. Сernăuți „Bukrek” 2017
  4. ^ Lisiciansk. Google Search for Books
  5. ^ Lisiciansk. Google Search for PDF
  6. ^ Lisiceansk. Google Search for Books
  7. ^ Lisiceansk. Google Search for PDF
  8. ^ Lysychansk. Encyclopaedia Britannica.
  9. ^ Lysychansk. Internet Encyclopedia of Ukraine.
  10. ^ С. П. Каленюк, М. М. Ломако. Лисичанськ // Енциклопедія Сучасної України: електронна версія (онлайн) / гол. редкол.: І. М. Дзюба, А. І. Жуковський, М. Г. Железняк та ін.; НАН України, НТШ. Київ: Інститут енциклопедичних досліджень НАН України, 2016.
  11. ^ Лисичанськ. Лисичанський міський краєзнавчий музей
  12. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Luhansk pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în .