Klaus Kessler
| Klaus Kessler | |
 Scriitorul Klaus Kessler | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 3 octombrie 1925 Timișoara, România |
| Decedat | 20 decembrie 2005, (80 de ani) București, România |
| Căsătorit cu | Martha Kessler |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | medic, scriitor și jurnalist de limba germană, critic de muzică, traducător |
| Limbi vorbite | limba română |
| Studii | Universitatea din Timișoara |
| Activitatea literară | |
| Specie literară | proză, eseu, cronică, interviu, recenzie, libret |
| Operă de debut | în revista Neue Literatur din București, cu proză și poezii |
Modifică date / text  | |
Klaus Kessler (n. 3 octombrie 1925, Timișoara – d. 20 decembrie 2005, București) a fost un medic sas, scriitor și jurnalist de limba germană din România.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Kessler a studiat medicina la Timișoara și a absolvit facultatea în 1952. Pentru un timp a lucrat un timp ca medic în orașul său natal. Între anii 1975 - 1981 a fost asistent la Institutul de Educație Fizică și Sport din București. A debutat în revista Neue Literatur din București, cu proză și poezii.
Din 1964 a colaborat cu eseuri, cronici muzicale, recenzii, interviuri etc. la revistele și ziarele de limbă germană (Neue Literatur, Neuer Weg, Karpatenrundschau, Neue Banater Zeitung, Die Woche, Volk und Kultur), dar și în "Muzica", "Actualitatea Muzicală", "Tribuna României" etc., "Musik und Gesellschaft" (Berlin), "Der Sonntag" (Berlin) etc.[1]
În afară de opera sa literară, Kessler s-a ocupat mai ales de muzică: a scris două librete de balet pentru Anatol Vieru și Tiberiu Olah, a fost critic de muzică pentru mai multe ziare române și germane din România, a tradus texte de cântece populare din română în germană. A tradus mai multe lucrări de medicină, istoria artei și muzică, librete de operă și texte de oratorii.
Din 1972 a fost membru al Uniunii Scriitorilor și din 1981 membru al Uniunii Compozitorilor. A fost căsătorit cu mezzosoprana Martha Kessler.
Lucrări[modificare | modificare sursă]
- Flächen und Facetten (Fețe și fațete), poezii, București, 1970.
- Nachricht über Stefan (Mesaje despre Stefan), proză, 1975.
- Wandern nach Famagusta, (Drumeție la Famagusta), poezii, București, 1982.
- Verspätete Chronik. Die Konzertreise von Brahms und Joachim ins Banat und nach Siebenbürgen 1879 București, 1984.
- Cronică târzie: turneul de concerte al lui Johannes Brahms și Joseph Joachim în Banat și Ardeal 1879 - traducere de Horia Stanca, Editura Muzicală, București, 1984.
- Der Umzug, (Mutarea), proză, București, 1986.
- Die Invasion der Schneeglöckchen (Invazia ghioceiilor), poezii, București, 1988.
- Versteckte Schreie (Strigăte ascunse), București, 1995
- Eburnum für Siebenbürgen, 2003
Prezent în antologii[modificare | modificare sursă]
A fost inclus în antologia bilingvă Scriitori germani din România de după 1945, apărută în 2012 la Editura Curtea Veche[2].
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Klaus KESSLER - critic muzical, scriitor, medic”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Olivia Spiridon: Scriitori germani din România de după 1945. O antologie de proză, (ediție bilingvă germană-română tradusă de Henrike Brădicean-Persem, I. Cassian-Mătăsaru, Yvette Davidescu, Cosmin Dragoste, Doina Florea-Ciornei, George Guțu, Maria Irod, Nora Iuga, Hertha Perez, Catrinel Pleșu, Ion Roman, Agneta Runcan, Victor Scoradeț, Olivia Spiridon, Alexandru Al. Șahighian. Cuvânt înainte: Romulus Rusan), 506 pagini, Editura Curtea Veche, 2012 ISBN 978-606-588-325-3
