Kir Stefan Sârbul
| Stefan Sârb | |
| Date personale | |
|---|---|
| Poreclă | Kir Stefan Sârb |
| Născut | 1350 (?) |
| Decedat | 1430 (?) |
| Naționalitate | Sârb |
| Religie | creștinism ortodox[*]  |
| Ocupație | Compozitor, cântăreț, dirijor |
| Limbi vorbite | limba sârbă |
Modifică date / text  | |
Stefan Sârb sau Kir Stefan Sârbul (în sârbă Кир Стефан Србин) (a doua jumătate a secolului al XIV-lea - secolul al XV-lea, potrivit unor date - 1350 (?) - d. 1430 (?))[1] a fost un călugăr sârb, dirijor și compozitor. A compus în stilul calofonic târziu și este considerat cel mai vechi compozitor sârb, ale cărui opere au ajuns până la noi.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A petrecut o parte semnificativă a vieții sale la curtea despotului Lazăr Branković din Smederevo, unde a fost dirijorul curții - domestikos. Documentele atestă prezența sa temporară în mănăstirile Kumanovo (Macedonia) și Putna (România), în ultima dintre care s-au păstrat manuscrisele cântărilor sale. Unele surse susțin că datele vieții și morții sale sunt 1360 și 1430, respectiv, și că a fost egumen, conducătorul corului și protopsalt în Mânăstirea Hilandar. Manuscrisele operei lui Stefan Sârb s-au păstrat în bibliotecile Vaticanului, Moscovei, Atenei, mănăstirilor Hilandar, Iviru, Marea Lavră, Simonos Petras de la Muntele Athos.
Opere[modificare | modificare sursă]
Stefan Sârb este autorul unui tratat de teorie muzicală, precum și al unei antologii de opere liturgice intitulată Psaltikia - singurul original de manuscris muzical pe unul dintre limbile slave, datând din secolul al XV-lea și ajuns până în secolul al XX-lea. Manuscrisul a fost păstrat în Biblioteca Națională a Serbiei din Belgrad. A fost distrus la 6 aprilie 1941, când întreaga bibliotecă a fost incendiată în urma bombardamentului aviației germane.[2] În 1937, înainte de distrugerea manuscrisului, compozitorul sârb Kosta Manojlović a făcut douăsprezece fotografii ale unor pagini ale manuscrisului, copiile cărora s-au păstrat. Acestea conțin nouă opere ale compozitorului, unele dintre care, posibil, au fost autografe. În 1961, muzicologul sârb Dimitrie Stefanović a realizat o transcriere a unor opere ale lui Stefan Sârb în notație muzicală modernă. Prima interpretare a operei lui Stefan Sârb a fost realizată în Biserica Sfânta Sofia din Ohrida, Macedonia, în 1961.
Fapte interesante[modificare | modificare sursă]
În Serbia, un cor de bărbați poartă numele compozitorului, Кир Стефан Србин,[3] și este format din absolvenți ai Academiei de Muzică din Belgrad și membri ai Corului de Radio și Televiziune al Serbiei.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Kir Stefan Srbin Menu”. kirstefansrbin.ca. Accesat în .
- ^ Бајић, Сања (). „Кир Стефан Србин - први познати српски композитор (15. век)” (în sârbă). РАСЕН. Accesat în .
- ^ „Историјат Хора „Кир Стефан Србин”. kirstefansrbin.ca. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Milos Lalovic. Kir Stefan Srbin Menu. Kirstefansrbin.ca (6 aprilie 1941). Accesat la 7 ianuarie 2013.
- Vesna Peno. The status of chanting codices in the Serbian chant tradition