Kamera lens
| Kamera lens | |
|---|---|
| |
| Clasificare științifică | |
| Domeniu: | Eukaryota |
| Regn: | incertae sedis |
| Clasă: | incertae sedis |
| Ordin: | incertae sedis |
| Familie: | incertae sedis |
| Gen: | Kamera (O.F.Müller) Patterson & Zölffel, 1991 |
| Specie: | Kamera lens (O.F.Müller) Patterson & Zölffel, 1991 |
Modifică text  |
|
Kamera lens este un organism unicelular flagelat și este singura specie din genul Kamera. Deși specia este cunoscută de mult timp, este puțin studiată. Poziția taxonomică în cadrul eucariotelor nu e cunoscută.
Anatomie, nutriție și reproducere
[modificare | modificare sursă]Kamera lens este un organism neparazit, înotător și heterotrofic. Celula este mică (în medie 6-7 × 2,5 μm)[1] și în formă de ou. Baza celor două flagele lungi este sub vârf (sunt subapicale). Există un singur nucleu.[1] Caracteristicile ultrastructurale nu sunt cunoscute.[2]
Kamera lens are un stil de viață saprofit[1] și se poate găsi în infuziile de fân. William Saville Kent a văzut mase de spori ai săi în 1880.[3]
Taxonomie și istorie
[modificare | modificare sursă]Prima descriere validă (sub numele de „Monas lens”) a fost publicată de Otto Friedrich Müller în 1773.[4] În 1880, William Saville Kent a plasat specia în genul Heteromita. [3] Edwin Klebs a mutat-o în genul Bodo în 1892, dar acest lucru nu a fost acceptat de H. M. Woodcock, care a renumit specia ca „Heteromastix lens”, singură într-un gen, în 1916.[1] Descrierea lui prea scurtă a fost actualizată în 1991 de către David J. Patterson și Michael Zölffel, care au denumit genul „Kamera”, ca un joc de cuvinte cu numele specific lens.[2] Cum nu există date ultrastructurale sau moleculare, poziția speciei este neclară, așa că este plasată ca incertae sedis în domeniul Eukaryota.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d H. M. Woodcock: Observations on Coprozoic Flagellates: Together with a Suggestion as to the Significance of the Kinetonucleus in the Binucleata, In: Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B, Vol. 207, 1916, p. 395-397
- ^ a b David J. Patterson, Naja Vors, Alastair G.B. Simpson, Charles O. Kelly: Residual Free-Living And Predatory Heterotrophic Flagellates In: Residual Free-Living And Predatory Heterotrophic Flagellates In: Illustrated Guide to the Protozoa, 2nd Edition. Vol. 2, Society of Protozoologists, Lawrence, Kansas 2000, ISBN 1-891276-23-9, p. 1302-1328.
- ^ a b William Saville Kent: A manual of the infusoria, including a description of all known flagellate, ciliate, and tentaculiferous protozoa, British and foreign and an account of the organization and affinities of the sponges, Vol. 1, 1880, p. 135-142
- ^ Otto Friedrich Müller: Vermivm Terrestrium Et Fluviatilium, Seu Animalium Infusoriorum, Helminthicorum Et Testaceorum, Non Marinorum, Succincta Historia, Vol. 1, Ps. 1, Leipzig 1773, p. 26