Kachaghakaberd

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Kachaghakaberd
Poziționare
Coordonate40°00′24″N 46°35′57″E ({{PAGENAME}}) / 40.0067°N 46.5992°E
LocalitateMartakerti šrǰan[*][[Martakerti šrǰan (province of the unrecognised Republic of Artsakh)|​]] Modificați la Wikidata
Stat cu recunoaștere limitatăArțah
ȚaraAzerbaidjan  Modificați la Wikidata
Edificare
Data începerii construcțieisecolul al IX-lea d.Hr.  Modificați la Wikidata

Kachaghakaberd (în armeană Կաչաղակաբերդ, în azeră Qaxaç qalası) este o cetate aflată în vârful unui munte, care face parte de jure din districtul Xocalı al Azerbaidjanului, iar de facto din provincia Askeran a autoproclamatei Republici Arțah.[1]

Traseul montan Janapar trece foarte aproape de cetate. O cărare laterală scurtă pornește de la acest traseu și duce către vârful montan unde se află cetatea.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Cetatea Khachaghakaberd situată între satele Kolatak și Almaly

Numel Kachaghakaberd este tradus din armeană ca Cetatea coțofenei, fiind o combinație a cuvintelor կաչաղաք (kachaghak, care înseamnă coțofană) și բերդ (berd, cu sensul de cetate).[2][3]

Arhitectură[modificare | modificare sursă]

Cetatea a fost o fortificație importantă a principatului armean medieval Hacen, care a prosperat în Evul Mediu Mijlociu,[4] și este situată la o altitudine de peste 1700 de metri, înconjurată de stânci verticale de calcar cu înălțimile de 50-60 de metri. Ea are o intrare greu accesibilă pe latura sudică. În cursul existenței sale nimeni nu a putut asalta vreodată cetatea. Porțiuni din zidurile sale de apărare au rămas încă în picioare.[5]

Teritoriul cetății ocupă o suprafață mare, deși pare mic. Cetatea conține numeroase încăperi, pasaje secrete tăiate în stânci și creneluri speciale pentru aruncarea pietrelor asupra inamicilor.[3] Problema aprovizionării cu apă a fost rezolvată printr-o metodă unică: două rezervoare tăiate de piatră pentru a stoca apa de ploaie și apa provenită în urma topirii zăpezii se află în centrul cetății. Apa proaspătă a fost adusă de la un izvor aflat la poalele muntelui.[2]

Galerie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Качагакаберд”. 
  2. ^ a b Brady Kiesling (autor), Raffi Kojian (autor, editor). Rediscovering Armenia. Publisher: Matit; ediția a II-a (1 iunie 2005), ISBN: 9994101218; ISBN: 978-9994101214
  3. ^ a b Shahen Mkrtchian. Historical and Architectural Monuments of Nagorno-Karabakh. pp. 10, 21, 25. Erevan, 1989, în rusă. Original: Шаген Мкртчян. Историко-архитектурные памятники Нагорного Карабаха. стр. 10, 21, 25. Ереван, 1989
  4. ^ Bonnie Marshall. The Flower of Paradise and Other Armenian Tales (World Folklore Series). 2007. secțiunea foto
  5. ^ Boris Baratov. Paradise Laid Waste: A Journey to Karabakh, Lingvist Publishers, Moscova, 1998, p. 50