Ion N. Fințescu
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Ion I. Fințescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1888  |
| Decedat | 1958 (70 de ani) |
| Ocupație | politician |
Modifică date / text  | |
Ion N. Fințescu (n. 1888 — d. 1958) a fost un jurist român specializat în dreptul comercial. S-a născut la 20 ianuarie 1888 în Strehaia, jud. Mehedinți. În 1911 și-a luat doctoratul la Facultatea de Drept a Universității din Roma. În 1914 publică la Craiova Manualul de ședință. Tot în 1914 se publică la Tipografia Viitorul din Craiova, lucrarea I. Prescripția în materia societăților comerciale. II. Responsabilitatea civilă (culpa) și jurisprudența franceză.
În perioada 1 august -1 octombrie 1942, Ion N. Fințescu a fost prorector al Universității din București.
În timpul războiului a îndeplinit funcția de decan al Facultății de Drept din București.[1]
În perioada 14 august 1942 – 19 februarie 1943 a deținut funcția de ministru al economiei naționale în guvernul Ion Antonescu. La 9 octombrie 1946, Ion I. Fințescu a fost condamnat la 8 ani de detenție pentru crima de aservire a României în favoarea Germaniei naziste.[2] A fost întemnițat la Sighet, împreună cu alți foști înalți demnitari ai României. A fost închis și la penitenciarele de la Jilava și Aiud.
A încetat din viață la București, pe 20 septembrie 1958, la vârsta de 70 de ani, în urma suferințelor îndurate în închisoare.
În februarie 2025 Curtea de Apel București constată caracterul politic al condamnării lui Ion. N. Fințescu prin hotărâre definitivă[3].
Decorații
[modificare | modificare sursă]
Ordinul „Coroana României” în gradul de Mare Ofițer (7 noiembrie 1941)[1]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- în colaborare cu C.C.Zamfirescu, „Codurile adnotate și legile uzuale”, (Craiova, Scrisul Românesc, 1930);
- „Curs de drept comercial”, 3v., (București, Doicescu, 1929-1930);
- „Despre contul curent”, (București, s.n., 1940);
- „Cambia după legile în vigoare în Vechiul Regat”, (Craiova, Scrisul Românesc, s.d.).
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 Decretul Regal nr. 3.068 din 7 noiembrie 1941 pentru conferiri de decorații, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 266 din 8 noiembrie 1941, partea I-a, p. 6.997.
- ↑ Sfintii inchisorilor
- ↑ „Judecătorii îi fac dreptate unui eminent jurist și constată caracterul politic al condamnării acestuia pentru că a fost, 5 luni, ministru în guvernul Ion Antonescu”. JustNews.ro. Accesat în .