Ion Mincu
Ion Mincu (n. 20 decembrie 1852, Focşani - d. 6 decembrie 1912, Bucureşti) a fost un arhitect, inginer, profesor şi deputat român. Promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscută şi ca arhitectură neo-românească, Mincu a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiţionale din România. Exemple în acest sens sunt Bufetul din Şoseaua Kiseleff (1882-1892), vila Robescu din Sinaia. Ca o recunoaştere a importanţei sale în evoluţia şcolii româneşti de arhitectură, începând cu anul 1953, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti îi poartă numele.
Activitate
Ion Mincu este primul arhitect care a încercat să opună eclectismului cosmopolit vremii în care a trăit, opere noi în ale caror forme se afirmau trăsături specifice naţionale.[necesită citare]
Studiile secundare le efectuază la Liceul Unirea din Focşani, între anii 1863-1871. În anul 1871 se înscrie la Şcoala Naţională de poduri şi şosele din Bucureşti, pe care o absolvă în 1875 şi obţine diploma de inginer. Între 1877-1884 studiază la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Paris, avându-i ca profesori pe Remy de Louanges şi J. Gaudet, şi obţine diploma de arhitect. În 1883 primeşte premiul Societăţii centrale a arhitecţilor francezi.
Întors în ţară, între 1892-1897, are o activitate didactică şi îşi aduce aportul la înfiinţarea Şcolii de arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români. Între 1898-1912 este profesor la atelerul de proiecte al Şcolii Naţionale de Arhitectură, iar apoi la Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti. Între 1903-1912 este preşedintele Societăţii Arhitecţilor Români.
Între 1895-1899, Ion Mincu a fost deputat în Parlamentul României.
Lucrări
Bucureşti, strada Arthur Verona
- Casa Lahovari (1886)
- Bufetul din Şoseaua Kiseleff (1882-1892), în prezent restaurantul Doina
- Vila Robescu din Sinaia (1897)
- Casa Petraşcu din Piaţa Romană (1904)
- Şcoala Centrală de fete din Bucureşti (1890)
- Palatul Administratic din Galaţi (1905-1906)
- Palatul Băncii Comerţului din Craiova (1906, terminat de C. Iotzu în 1916)
- Palatul Primăriei (proiect)
- Şcoala de război din Bucureşti (proiect)
- cavourile lui Ghica, Cantacuzino, Gheorghieff din Cimitirul Bellu (1900-1904)
- a restaurat Biserica Stavropoleos din Bucureşti (1904-1910)
- Casa Monteoru (1887-1888) (Sediul Uniunii Scriitorilor)
- Casa Vernescu (1887-1889)
- a decorat interiorul Palatului de Justiţie din Bucureşti (1890-1895)
Articole
- Şcoala noastră de arte frumoase (1895-1896 în revista Literatura şi arta română)
- Expoziţiunea de arhitectură P. Antonescu (1900-1901 în revista Literatura şi arta română)
- Concursul Camerei de Comerţ din Bucureşti, Palatul Bursei (1907 în revista Literatura şi arta română)
- Cronica artistică - Stavropoleos (1904 în Epoca)
Bibliografie
- Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1982