Ioan I al Castiliei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Ioan I al Castiliei
JuanIdeCastilla.JPG
Date personale
Născut24 august 1358
Épila
Decedat9 octombrie 1390 (32 de ani)
Alcalá de Henares
ÎnmormântatCatedrala din Toledo
PărințiHenric al II-lea al Castiliei
Juana Manuel[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriFadrique de Castilla[*]
Eleanor of Castile, Queen of Navarre[*]
Beatriz de Castilla[*]
Afonso, conde de Gijón e Noronha[*]
Leonor de Castilla la de los Leones[*]
Pedro Enríquez de Castilla (m. 1366)[*]
Henry of Castile[*]
Inés Enríquez de Castilla[*]
Isabel Enríquez de Castilla[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuEleanor de Aragon
Beatrice a Portugaliei
CopiiHenric al III-lea al Castiliei
Ferdinand I de Aragon
Infanta Eleanor
Miguel
CetățenieRoyal Banner of the Crown of Castille (Habsbourg Style).svg Coroana Castiliei Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațierege[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăCasa de Trastamara
Rege al Leonului și Castiliei
Domnie29 mai 1379 – 9 octombrie 1390
Încoronare25 iulie 1379 (Las Huelgas)
PredecesorHenric al II-lea al Castiliei
SuccesorHenric al III-lea al Castiliei

Ioan I (24 august 1358 - 9 octombrie 1390) a fost regele Castiliei din 1379 până în 1390. A fost singurul fiul al lui Henric al II-lea al Castiliei și a soției sale, Juana Manuel de Castilia. A fost ultimul monarh spaniol care a primit încoronarea formală.

Prima căsătorie, cu Eleanora de Aragon, din 18 iunie 1375, a produs singurul moștenitor cunoscut. În 1379, Ioan a format un ordin militar de scurtă durată a Ordinului Pigeon. El l-a răscupărat pe Leon an V-lea, ultimul rege latin al regatului armean al Ciliciei, de la mameluci și i-a acordat domnia pe viața la Madrid, Villa Real și Andujar, în 1383. El s-a angajat în ostilități cu Portugalia. Prima ceartă cu portughezii a fost stabilită în 1382 și mai târziu, pe 14 mai 1383, atunci când s-a căsătorit cu Beatrice de Portugalia, fiica regelui Ferdinand I al Portugaliei. La moartea socrului său din 22 octombrie 1383, Ioan a încercat să pună în aplicare pretențiile soției sale la coroana Portugheză. Criza din 1383 - 1385 a fost o perioada de tulburări civile și anarhie în Portugalia.

De asemenea, el a trebuit să se confrunte cu ostilitatea lui Ioan de Gaunt, primul Duce de Lancaster, care a pretins coroana Castiliei, care îi revenea de drept soției sale, fiica cea mare a lui Petru I al Castiliei. Regele Castiliei a cumpărat cererile concurentului englez prin aranjarea unei căsătorii în 1388, între fiul lui Henric și Caterina, fiica lui Constanța și Ioan de Gaut, ca parte a tratatului ratificat de la Bayonne.

La începutul lui 1383, situația politică în Portugalia era volatilă. Beatrice a fost singurul copil al regelui Ferdinand I al Portugaliei, și moștenitoarea tronului, după moartea fraților ei mai mici, în 1380 și 1382. Căsătoria ei a fost o problemă politică. Ferdinand a aranjat și anulat nunta de mai multe ori. Ioan își pierduse soția, pe Eleanora, cu un an înainte și era fericit să se căsătorească cu moștenitoarea portugheză. Nunta a avut loc la 17 mai, la Catedrala din Badajoz. Beatrice avea doar zece ani. Regele Ferdinand a murit la scurt timp după aceea, pe 22 octombrie 1383. Conform tratatului dintre Castilia și Portugalia, Regina mamă, Leonor Telles de Menezes, s-a declarat regentă în numele fiicei sale și a cumnatului ei. Declararea regenței a fost primită prost în multe orașe portugheze. Leonor a fost mereu considerată a fi o intrusă trădătoare care intenționa să uzurpe coroana portugheză pentru Castilia și să încheie independența Portugaliei. La rugămintea lui Ioan, atunci când a aflat de decesul socrului său, Leonor a ordonat aclamarea lui Beatrice, deși Ioan nu a recunoscut-o în mod expres ca regentă. Rebeliunea națională condusă de Maestru al Ordinului de Aviz, a dus la o criză care avea să dureze din 1383 până în 1385.

Ioan a fost ucis la Alcalá, pe 09 octombrie 1390, când a căzut de pe cal în timp ce călărea cu unul dintre cei mai luminați călăreți. Mormântul său este în Capela Monarhilor Noi din Catedrala din Toledo.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • Chisholm, Hugh, ed. (1911). "John I (of Castile)". Encyclopædia Britannica 5 (11th ed.). Cambridge University Press. p. 441