Cartierul Ioșia din Oradea

Coordonate: 47°03′00″N 21°53′00″E ({{PAGENAME}}) / 47.05°N 21.883333333333°E
Cartierul Ioșia din Oradea
— cartier —
Cartierul Ioșia din Oradea (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Regiune de dezvoltare	Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
Județ	Bihor
Municipiu	Oradea

Prezență online

Modifică date / text

Ioșia (din maghiară Őssi ) este unul dintre cele mai mari cartiere din Oradea, România.

Biserica romano-catolică din cartierul Ioșia

Biserica Biserica Reformată din Cartierul Ioșia

Biserica Ortodoxă Sfinții Apostoli din Cartierul Ioșia

Se împarte în trei zone: Ioșia (între pârâul Peța, strada Ovid Densușianu, strada Oneștilor și strada Lăpușului), Ioșia-Nord (între strada Lăpușului, râul Crișul Repede, strada Ovid Densușianu și strada Oneștilor) și Ioșia-Sud (din ianuarie 2011, între pârâul Peța, Calea Aradului și strada Ovid Densușianu și Calea Sântandrei).

Ioșia este unul din cele mai importante cartiere orădene, cu numeroase centre comerciale, hypermarketuri și supermarketuri. ^[1]

În comparație cu celelalte cartiere ale municipiului, Ioșia a avut parte recent de nivelul cel mai mare de dezvoltare. Diverse companii, între care Real, OBI, Oradea Shopping City, Bricostore, ERA Shopping Park, Carrefour, Penny Market, Lidl etc. și-au înființat filiale de comerț cu amănuntul.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Numele Ioșia este un derivat al unor denumiri medievale vechiul sat Ioșia,se numea Ewsy (Eusci) sau Ösi, se afla între Oradea și Sântandrei, între văile Crișului Repede și pârâului Peța.^[2]

Ioșia a fost prima zona rezidențiala, inițial aparținând Sântandreiului și trecută în unitatea administrativ-teritorială a Oradiei la începutul anilor ’30. Cartierul era populat de coloniști bihoreni, de gardienii publici și chestorii orașului, funcționari români, avocați, ingineri și judecători, precum și de pensionari români, care, "în grija lor de a-și putea educa vlăstarele, s’au retras în colonia Ioșia, unde, având la dispoziție pământ, și-au construit umilele lor cămine", după cum nota Gazeta de Vest. Până în 1931 aici s-ar fi ridicat circa 500 de case, locuite de 5.000 de persoane, 80% dintre ei români.^[3]

Biserica Sf. Tereza[modificare | modificare sursă]

Piatra de temelie a fost pusă în 1933, iar la 28 iulie 1934 vicarul Molnár sfințește biserica și clopotul mare donat de starețul Szabó István din Satu Mare. Inginerul constructor Sallerbeck Antal proiectează biserica în stilul unei bazilici franco-române. Primul paroh DR. TOMBORY BÉLA, este cel care veghează la bunul mers al lucrărilor de construcție

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Local, Ghid (20 ianuarie 2020). „8 curiozități despre cartierul Ioșia”. Ghid Local. Accesat în 28 ianuarie 2023.
^ Rosu, Titus L. (2003). Oradea - Cetatea Bihor Straveche Vatra Voievodala Din neolitic pana la sfarsitul sec. al XIV-lea. Ed. Muzeului "Țării Crișurilor",. p. 15.
^ Cristian, Culiciu (30 mai 2021). „Ioșia de altădată: Cum a ajuns Ioșia, din sat, moșie și colonie a Oradiei, cartierul în plină dezvoltare de azi”. Bihoreanul. Accesat în 28 ianuarie 2023.

[1] Local, Ghid (20 ianuarie 2020). „8 curiozități despre cartierul Ioșia”. Ghid Local. Accesat în 28 ianuarie 2023.

[2] Rosu, Titus L. (2003). Oradea - Cetatea Bihor Straveche Vatra Voievodala Din neolitic pana la sfarsitul sec. al XIV-lea. Ed. Muzeului "Țării Crișurilor",. p. 15.

[3] Cristian, Culiciu (30 mai 2021). „Ioșia de altădată: Cum a ajuns Ioșia, din sat, moșie și colonie a Oradiei, cartierul în plină dezvoltare de azi”. Bihoreanul. Accesat în 28 ianuarie 2023.

[1]

[2]

[3]