Sari la conținut

Institutul Național al Patrimoniului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți INP.
Institutul National al Patrimoniului
AbreviereINP  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Domeniu de activitatedigitizare
cultural heritage management[*][[cultural heritage management (vocation and practice of managing cultural heritage)|​]]  Modificați la Wikidata
Statut legalInstituție Publică
SediuBucurești
Zona deservităRomânia
ManagerȘtefan Bâlici
patrimoniu.ro

Institutul Național al Patrimoniului (INP) este o instituție guvernamentală din România înființată în anul 2009 prin comasarea Oficiului Național al Monumentelor Istorice cu Institutul Național al Monumentelor Istorice.[1] În anul 2011, Institutul de Memorie Culturală - CIMEC a fost comasat prin absorbție cu INP.[1]

Atribuții

Institutul Național al Patrimoniului are următoarele atribuții principale[2] (cf. HG. nr. 593/2011):

  • gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, finanțat de la bugetul de stat;
  • administrează, în numele Ministerului Culturii, monumentele istorice intrate cu orice titlu în proprietatea statului, altele decât cele administrate de alte instituții publice;
  • gestionează, prin acordarea de credite, sumele provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice, precum și din alte surse cu aceeași destinație;
  • elaborează, potrivit strategiei Ministerului Culturii, și supune spre aprobare acestuia Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice și asigură atribuirea contractelor de proiectare și execuție a lucrărilor de restaurare, conservare, protecție și punere în valoare a obiectivelor cuprinse în acesta;
  • verifică și propune spre avizare, potrivit legii, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările contractate;
  • asigură asistența tehnică de specialitate pentru Ministerul Culturii în domeniul organizării activității de protejare a monumentelor istorice;
  • propune Ministerului Culturii inițierea de acte normative în domeniul protejării monumentelor istorice;
  • asigură fundamentarea științifică a deciziilor și a avizelor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice privind clasarea și evidența monumentelor istorice, intervențiile asupra acestora, precum și în zonele lor de protecție;
  • elaborează dosarele pentru monumentele istorice propuse a fi incluse în Lista patrimoniului mondial;
  • elaborează și actualizează periodic Lista Monumentelor Istorice [LMI] din România;
  • administrează fondul documentar al monumentelor istorice, care cuprinde: arhiva, fototeca, fondul cartografic și biblioteca, care sunt proprietatea publică a statului român;
  • gestionează Registrul specialiștilor, experților și verificatorilor tehnici, precum și procedurile de atestare și înscriere în acesta, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului culturii și patrimoniului național;
  • poate declanșa procedura de clasare a bunurilor imobile și a bunurilor imobile aflate în pericol și poate elabora dosarele de clasare conform Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin ordin al ministrului culturii și patrimoniului național;
  • realizează și pune în valoare, în interes public, baze naționale de date pentru patrimoniul arheologic, patrimoniul cultural mobil, patrimoniul cultural imaterial și resursele informaționale asociate. Acestea includ: baza națională de date a inventarului patrimoniului cultural național mobil și a patrimoniului clasat, baza națională de date a Repertoriului Arheologic Național [RAN] și sistemul informațional geografic aferent, baza națională de date a arhitecturii vernaculare din muzeele în aer liber, Registrul bunurilor culturale distruse, dispărute, furate sau exportate ilegal, Catalogul colectiv național al cărții vechi, baza de date a patrimoniului imaterial, baza de date a specialiștilor și experților în domeniul patrimoniului cultural mobil, Registrul arheologilor, baza de date a muzeelor și colecțiilor și altele;
  • îndeplinește funcția de agregator național în procesul de implementare a Programului național pentru digitizarea resurselor culturale naționale și crearea Bibliotecii Digitale a României - componentă a bibliotecii digitale europene -Europeana.eu, asigurând interfața dintre furnizorii de conținut, respectiv instituții publice sau alte organizații deținătoare de resurse culturale, și serviciile tehnice care gestionează programul la nivel comunitar;
  • oferă asistență tehnică și de specialitate instituțiilor culturale, întreține programul DOCPAT pentru documentarea patrimoniului cultural, precum și alte sisteme informatice și aplicații utilizate de către operatorii culturali;
  • întreține și dezvoltă site-ul web al patrimoniului cultural din România E-patrimoniu.ro și portalul național Culturalia.ro;
  • editează Revista monumentelor istorice și Buletinul monumentelor istorice, precum și alte publicații de specialitate.

Note

  1. ^ a b Scurt istoric
  2. ^ „Atribuțiile Institutului Național al Patrimoniului”. Accesat în . 

Legături externe

Vezi și