Poștașul (film din 1994)
Il Postino | |
Poștașul | |
![]() | |
Titlu original | Il Postino |
---|---|
Gen | film de dragoste dramă film bazat pe un roman[*] ![]() |
Regizor | Michael Radford |
Scenarist | Antonio Skarmeta |
Bazat pe | Ardiente paciencia[*] ![]() |
Producător | Mario Cecchi Gori Vittorio Cecchi Gori Gaetano Daniele |
Studio | Cecchi Gori Group[*] Medusa Film[*] ![]() |
Distribuitor | Miramax Films |
Muzica | Luis Enríquez Bacalov |
Distribuție | Philippe Noiret Massimo Troisi Maria Grazia Cucinotta |
Durata | 108 minute |
Țara | Franța Belgia Italia ![]() |
Filmat în | Sicilia ![]() |
Locul acțiunii | Italia ![]() |
Limba originală | italiană |
Nominalizări | Premiul Oscar pentru cel mai bun actor Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat Premiul Oscar pentru cel mai bun film Premiul Oscar pentru cea mai bună muzică de film[*] ![]() |
Încasări | 21.848.932 $ |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Poștașul (italiană Il postino) este un film italian din anul 1994 regizat de Michael Radford.
Filmul spune o poveste fictivă în care poetul chilian Pablo Neruda se împrietenește cu un simplu poștaș, care învață să iubească poezia. Din distribuție fac parte Philippe Noiret, Massimo Troisi și Maria Grazia Cucinotta. Scenariul a fost adaptat de către Anna Pavignano, Michael Radford, Furio Scarpelli, Giacomo Scarpelli și Massimo Troisi după romanul Ardiente paciencia de Antonio Skármeta. În 1983, Skármeta a scris și regizat filmul "Ardiente Paciencia", după care mai târziu, în 1985, a scris romanul cu același nume.
Actorul Massimo Troisi a amânat o operație pe inimă, astfel încât să poată finaliza filmul. A doua zi după încheierea filmărilor, el a suferit un atac de cord fatal.
Distribuție[modificare | modificare sursă]
- Philippe Noiret – Pablo Neruda
- Massimo Troisi – Mario Ruoppolo
- Maria Grazia Cucinotta – Beatrice Russo
- Renato Scarpa – Telegrapher
- Linda Moretti – Donna Rosa
- Mariano Rigillo: Di Cosimo
- Anna Bonaiuto: Matilde
- Simona Caparrini: Elsa Morante
Aprecieri[modificare | modificare sursă]
„ Savoarea filmului, inspirat de romanul „Il postino di Neruda” de Antonio Skarmela, nu în latura politică stă, ci în fluidul liric pe care-l emană, e o operă metafizică, de mesaj transcedental. Filmul-metaforă e ridicat la putere de performanța unică a lui Troisi, care își joacă rolul „ca o barcă legănată de cuvinte”, exprimându-se mai mult cu brațele, cu palmele, cu zâmbetul, cu privirea, decât cu gura. (Apariție de răsunet postum, fiindcă va muri la doar 12 ore după încheierea turnării.)”—T. Caranfil , Dicționar universal de filme [1]
Premii[modificare | modificare sursă]
Premii Oscar[modificare | modificare sursă]
- Cel mai bun film - Nominalizat
- Cel mai bun actor în rol principal - Nominalizat
- Cel mai bun scenariu adaptat - Nominalizat
- Cea mai bună coloană sonoră (dramă) - Câștigător
- Cel mai bun regizor - Nominalizat
Premii BAFTA[modificare | modificare sursă]
- Premiul Anthony Asquith pentru muzică de film - Câștigător
- Premiul David Lean pentru regie - Câștigător
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Caranfil, Tudor, Dicționar universal de filme, București, 2008: Litera internațional, p. 711;
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Caranfil, Tudor, Dicționar universal de lungmetraje cinematografice (filme de ficțiune), Ed. a 3-a revizuită, București, 2008: Litera internațional, 1106 pag., ISBN 978-973-675-416-6;
Legături externe[modificare | modificare sursă]
|