Herpesviridae
| Herpesviridae | |
|---|---|
| |
| Clasificarea virusurilor | |
| Grupă: | Grupa I (dsDNA) |
| Familie: | Herpesviridae |
| Genera | |
|
Subfamilia Alphaherpesvirinae | |
Modifică text  |
|
Familia Herpesviridae face parte din grupa virusurilor ADN, cuprinzând 8 tipuri distincte de virusuri (HHV este acronimul în limba engleză pentru human herpes virus, adică virusul herpes uman):
| Tipul de virus | Denumire | Tipul bolii determinate |
|---|---|---|
| HHV-1/HSV -1 | Virusul herpes simplex de tip 1 | Herpes oral și/sau genital (predomină herpesul orofacial) |
| HHV-2/HSV2 | Virusul herpes simplex 2 | Herpes oral și/sau genital (predomină herpesul genital) |
| HHV 3/VZV | Virusul varicelo-zoosterian | Vărsat de vânt |
| HHV 4/EBV | Virusul Eppstein Barr, limfocriptovirus | Mononucleoză infecțioasă, limfomul Burkitt, PTLD (Post transplant lymphoproliferative syndrome), sindromul limfoproliferativ post-transplant. |
| HHV 5/CMV | Citomegalovirus | Mononucleoza infecțioasă, retinită |
| HHV 6 | Roseolovirus | Roseola infantilă (exantem subit) sau "a sasea boala a copilariei" |
| HHV7 | Roseolovirus | |
| HHV 8 (Rhadinovirus)/KSHV | Sarcomul Kaposi asociat herpes virusului | Sarcomul Kaposi, limfomul primar |
| Virusul B | CH - herpesvirusul cercopitec/ HS herpesvirusul simian | herpes la macaci |
Structură[modificare | modificare sursă]
Toate virusurile din această familie au genomul format din ADN dublu-catenar de 120000–220000 nucleotide, capsidă proteică cu simetrie icosaedrică, anvelopă virală bistratificată formată din lipide.
Genele virale[modificare | modificare sursă]
Genele au o structură complexă, fiind grupate astfel:
- Secvență promotoare/reglătoare (promoter)
- Secvența TATA: 50–200 nucleotide
- Secvență de inițializare: 20–25 nucleotide
- Secvența ORF (open reading frame): secvență capabilă de codare a unei proteine
- Secvență 3' non translatată: 10–30 nucleotide
- Secvența A
Genele sunt grupate în patru grupuri principale, în funcție de participarea la sinteza proteică sau a ADN-ului:
- α - gene imediat-premature (immediate-early genes): nu necesită sinteza anterioară a proteinelor virale;
- β - gene premature (early genes): expresia este total independentă de sinteza anterioară a ADN-ului viral;
- γ1 - gene parțial-tardive (partial-late genes): expresia este crescută prin sinteza ADN viral;
- γ1 - gene adevărat-tardive (true-late genes): expresia este total dependentă de sinteza ADN-ului viral.[1]
Infectarea celulei gazdă[modificare | modificare sursă]
Infecția are loc în mai multe etape:
- Atașarea de celula gazdă
- Penetrarea celulei gazdă
- Reglarea expresiei virale
- Metabolismul nucleotidelor virale
- Replicarea ADN viral
- Sinteza proteinelor virale, asamblarea virionului
- Afectarea intracelulară
- Apărarea împotriva mecanismelor organismului.
Infectarea începe cu atașarea la membrana celulei gazdă și penetrarea acesteia.Imediat are loc internalizarea virionului și migrarea ADN viral către nucleul celulei gazdă. Aici ADN-ul este supus unui proces de replicare si transcripție limitată, proces denumit LAT (latency associated transcript). În acest stadiu, virusul poate rămâne în celulă timp îndelungat, fără a declanșa infecția. Reactivarea virusului determină apariția unor simptome, determinate de moartea celulei gazdă: febră, dureri de cap, stare generală proastă, inflamarea ganglionilor limfatici.
Herpesviridae la animale[modificare | modificare sursă]
- Subfamilia Alphaherpesvirinae
- Genul Simplexvirus
- Herpesvirusul 2 bovin: cauzează mamilita bovină și boala de piele pseudo-buloasă la bovine.
- Herpesvirusul Cercopitecilor, cunoscut ca Herpes B virus: determină apariția herpesului la Macaci.
- Genul Varicellovirus
- Herpesvirusul 1 bovin: rinotraheită, vaginită, balanopostită, și avort la vaci.
- Herpesvirusul 5 bovin: encefalită la vaci.
- Herpesvirusul 1 caprinelor: conjunctivită și afecțiuni respiratorii la capre.
- Herpesvirusul 1 porcin: pseudorabie.
- Herpesvirusul 1 equin: avort la cai.
- Herpesvirusul 3 equin: eczem coital la cai.
- Herpesvirusul 4 equin: rinopneumonită la cai.
- Herpesvirusul 1 canin: hemoragie severă la puii canidelor.
- Herpesvirusul 1 al felinelor: rinotraheita felinelor, iar la pisici keratită.
- Herpesvirusul 1 rațelor: enterita virală a rațelor.
- Genul Mardivirus
- Herpesvirusul 2 al gallinaceelor: sindromul Marek.
- Genul Iltovirus
- Herpesvirusul 1 al gallinaceelor: laringotraheita infecțioasă la păsări.
- Genul Simplexvirus
- Subfamilia Betaherpesvirinae
- Herpesvirusul 2 al porcinelor: rinita porcinelor.
- Subfamilia Gammaherpesvirinae
- Genul Rhadinovirus
- Herpesvirusul 1 Alcelaphine: febra catarală malignă la bovine.
- Herpes virusul 4 bovin
- Herpesvirusul 2 equin: infecția cu citomagalovirus la equine.
- Herpesvirusul 5 equin[2]
- Genul Rhadinovirus
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Genome — Portal”. web.archive.org. . Accesat în .
- ^ Frank Fenner; Gibbs, E. Paul J.; Murphy, Frederick A.; Rott, Rudolph; Studdert, Michael J.; White, David O. (). Veterinary Virology (2nd ed.). Academic Press, Inc. ISBN 0-12-253056-X.
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Elvira Sînziana Ciufescu. Virusologie medicală. Editura Medicală Națională. 2003
- Costin Cernescu. Virusologie medicală. Editura Medicală. 2012
- Aurel Ivan. Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile. Polirom 2002
- http://www.tulane.edu/~dmsander/Big_Virology/BVDNAherpes.html
- http://athena.bioc.uvic.ca/bioDoc/herpesviridae/virion
- http://www.microbes.info/resources/General_Microbiology/Viruses/Herpesviridae/index.html
- http://microbewiki.kenyon.edu/index.php/Herpesviridae