Haralamb Zincă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Haralamb Zincă
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Roman, România Modificați la Wikidata
Decedat (85 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație romancier[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Limbi limba română  Modificați la Wikidata
Studii Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”  Modificați la Wikidata

Haralamb Zincă, pseudonimul literar al lui Hary Isac Zilberman, (n. 4 iulie 1923, Roman – d. 24 decembrie 2008, București[1]) a fost un autor de romane polițiste și cărți-document.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Din mărturisirile scriitorului, aflăm că "la nici 22 de ani, a fost unul dintre acei evrei din România care au luptat în cel de-al doilea război mondial..."

A fost bibliotecar la ARLUS (1945-1946). A absolvit Școala de Literatură și Critică Literară "Mihai Eminescu" (1950-1951). A lucrat ca redactor-șef adjunct la revistele 'Tânărul scriitor' și Luceafărul, redactor la Viața românească, secretar responsabil de redacție la Gazeta literară (1962-1966) și director al Casei Uniunii Scriitorilor, din 1967. [2]

Este autorul a peste 50 de cărți polițiste și de spionaj, fiind laureat cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1971) - pentru cartea Și a fost ora H (Editura Militară, București, 1971) - și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1976).

A decedat la 24 decembrie 2008 la București, după ce mulți ani a suferit de boala Alzheimer și a fost aproape uitat. Scriitorul a fost înmormântat la Cimitirul Evreiesc de lângă stația de metrou Eroii Revoluției.

Fiul său, Andrei (Abraham) Zincă, locuiește în SUA și e un cunoscut regizor de telenovele latino americane.

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

Non-ficțiune[modificare | modificare sursă]

  • Amintire (1956)
  • Cazul R-16
  • Ultima toamnă (E.S.P.L.A., București, 1958)
  • Popasuri... (E.S.P.L.A., București, 1959)
  • Dintre sute de catarge (Ed. pentru Literatură, București, 1961)
  • Zefirul (Ed. Militară, București, 1964)
  • Un caz de dispariție : Anchete sociale (Ed. Cartea Românească, București, 1972)
  • Supersonicul 01 Decolează in Zori (Ed. Militara, București, 1974)
  • Dragul meu Sherlock Holmes (Ed. Eminescu, București, 1977; reeditată la Ed. Cogito, 1993)
  • Eu, H.Z., aventurierul (Ed. Cartea Românească, București, 1979)
  • Fiecare om cu clepsidra lui (Ed. Cartea Românească, București, 1988)

Cărți document[modificare | modificare sursă]

  • Și a fost ora H (Ed. Militară, București, 1971)
  • Ultima noapte de război, prima zi de pace (Ed. Militară, București, 1985)
  • Revelion 45 (Ed. Militară, București, 1989)
  • Coșciugul agentului K-05 (Ed. Odeon, București, 1991)
  • "Spion" prin arhive secrete (Ed. Garamond, București, 1993)
  • Noiembrie însângerat (Ed. Fundației PRO, București, 2000)

Pe urmele agentului B-39[modificare | modificare sursă]

  • Soarele a murit în zori (Ed. Militară, București, 1976)
  • Toamna cu frunze negre (Ed. Militară, București, 1978)
  • Anotimpurile morții (Ed. Militară, București, 1980)
  • Destinul căpitanului Iamandi (Ed. Militară, București, 1982)
  • Operațiunea "Soare" (Ed. Militară, București, 1984)

Cărți polițiste și de spionaj[modificare | modificare sursă]

  • Palma lui Hercules (Ed. Tineretului, București, 1963)
  • Sfârșitul spionului Fantomă (Ed. Militară, București, 1963)
  • Taina cavalerului de Dolenga (Ed. Militară, București, 1965)
  • Moartea vine pe bandă de magnetofon (Ed. Militară, 1967; reeditată la Ed. Garamond, 1995) (Ecranizat în 1978 ca Un om în loden)
  • Ochii doctorului King (Ed. Militară, București, 1968)
  • O crimă aproape perfectă (Ed. Tineretului, București, 1969; reeditată la Ed. Cogito, 1991 și la Ed. ALL, 2000)
  • Dispărut fără urmă (Ed. Militară, București, 1973)
  • Un glonte pentru rezident (Ed. Militară, București, 1975)
  • Mapa cenușie G.R. (Ed. Militară, București, 1977)
  • Glonțul de zahăr (Ed. Militară, București, 1981)
  • Dosarul aviatorului singuratic (Ed. Militară, București, 1983)
  • Noaptea cea mai lungă. Cartea I: Dincolo de întuneric (Ed. Militară, București, 1986)
  • Noaptea cea mai lungă. Cartea II: Marea confruntare (Ed. Militară, București, 1987)
  • Suspecta moarte a lui Mario Campanella (Ed. Quintus, București, 1991)
  • Moartea m-a bătut pe umăr (Ed. Garamond, București, 1993)
  • Interpolul transmite: arestați-l! (Ed. Garamond, București, 1993)
  • Moarta mirosea a Christian Dior (Ed. Militară, București, 1997)
  • Limuzina neagra.

Altele[modificare | modificare sursă]

  • Ceasurile sfântului Bartolomeu
  • Alerta în umbră (Ed. Tineretului - 1968)
  • O invitaṭie după miezul nopṭii (Ed. Militară - 1967)
  • Marea confruntare (noaptea cea mai lungă) (Ed. Militară - 1987)
  • Temerarul (Ed. Ion Creangă - 1991)
  • Dispărut fără urmă (Ed. Militară - 1973)
  • Zefirul (Ed. Militară - 1964)
  • Crima de la 217 (Ed. Militară - 1970)

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]