Sari la conținut

Florina Ilis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Florina Ilis

Florina Ilis ()
Date personale
Născută (56 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Olcea, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
poetă
romancieră[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Babeș-Bolyai
Note
Premiiprix Courrier International du meilleur livre étranger[*][[prix Courrier International du meilleur livre étranger |​]][1]  Modificați la Wikidata

Florina Ilis (n. 26 august 1968, Olcea, județul Bihor) este o scriitoare română care s-a afirmat la începutul secolului al XXI-lea. A publicat romane, poezie, teatru, critică literară și eseu.

Florina-Liliana Ilis este fiica lui Teodor Ilis și a Anei (născută Pojega). A urmat cursurile școlii generale din comuna natală, în perioada 1975-1983, și pe cele ale Liceului „Emanoil Gojdu” din Oradea, în perioada 1983-1987. Este licențiată a Facultății de Filologie (Litere) din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea română-franceză (1987-1992). A urmat apoi cursurile Școlii de Înalte Studii postuniversitare din cadrul aceleiași universități, specializarea Filologie românească, Editare manuscrise, tipărituri vechi, în perioada 1992-1994. Din 2003 deține un doctorat în filologie, obținut la Universitatea Babeș-Bolyai, cu teza Fenomenul science-fiction și cultura postmodernă. Ficțiunea cyberpunk. A colaborat cu poezie și articole la Echinox, Vatra, Însemnări ieșene, Tribuna, Apostrof etc.[3]

A coordonat teze de licență, a făcut parte din comisii de îndrumare doctorat și este membru în Comisia de Cercetare a Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca.[4] Din 1992 a lucrat ca bibliotecar-șef coordonator Serviciul Cercetare bibliografică. Relații cu publicul la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”.[3]

Domeniile sale de interes vizează literatura și cultura japoneză, fiind profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai”, la Departamentul de Limbi și literaturi asiatice.[5]

A primit distincția Cavaler al Ordinului Meritul Cultural, Categoria Literatură, distincție acordată de Președinția României, prin Decret nr. 486 din 05.05.2008, Brevet MC nr. 94.[6]

A debutat editorial cu un volum de haiku-uri, Haiku și caligrame (2000), volumul reprezentând o inedită combinație între poezie și caligrafie (Rodica Frențiu fiind autoarea caligramelor).[7]

I-au apărut, la un interval scurt de timp, două romane, ambele fiind bine primite, atât de critica de specialitate, cât și de cititori: Coborârea de pe cruce (2001) și Chemarea lui Matei (2002). Din martie 2005 devine membră a Uniunii Scriitorilor din România. Este, de asemenea, membră a PEN Club România.[8]

Romanul său Cruciada copiilor a obținut Premiul pentru proză al revistei România literară în 2005, Cartea Anului 2005, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru Proză al revistei Cuvântul, Premiul pentru Proză acordat de Radio România Cultural,[9] Premiul „Ion Creangă” acordat de Academia Română, Premiul Courrier International, pentru cea mai bună carte străină, și a fost tradus în limbile ebraică, maghiară, spaniolă, italiană, franceză, sârbă.[10]

Lista operelor:

În antologii:

  1. ^ http://www.lalettredulibraire.com/2013/09/23/Palmar%C3%A8s-du-Prix-Courrier-international-du-meileur-roman-%C3%A9tranger  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Sasu, Aurel (). Dicționarul biografic al literaturii române. 1: A-L. Pitești: Paralela 45. p. 763. 
  4. ^ „CV_Florina_Ilis” (PDF). Universitatea Babeș-Bolyai. Accesat în . 
  5. ^ „Florina Ilis”. Universitatea Babeș-Bolyai. Facultatea de Litere. Accesat în . 
  6. ^ „CV_Florina_Ilis” (PDF). Universitatea Babeș-Bolyai. Accesat în . 
  7. ^ „CV_Florina_Ilis.pdf” (PDF). Universitatea Babeș-Bolyai. Accesat în . 
  8. ^ „Membri PEN România”. PEN România. Accesat în . 
  9. ^ „Florina Ilis”. 20 Romanian Writers. Institutul Cultural Român. . pp. 50–55. 
  10. ^ „Cărțile autorului Florina Ilis”. Polirom. Accesat în . 
  11. ^ Bucurestiul Cultural, nr. 122 - Cum (nu) se poate scrie biografia unui mit Arhivat în , la Wayback Machine., 12 martie 2013, Doris Mironescu, Revista 22, accesat la 24 mai 2013
  12. ^ „Florina Ilis – Povestea lui Mihai Eminescu”. Muzeul Național al Literaturii Iași. Accesat în . 
  13. ^ „Cartea numerilor”. Polirom. Accesat în . 
  14. ^ „Pandemia veselă și tristă”. Polirom. Accesat în . 
  15. ^ „Blaga. În căutarea numelor”. Polirom. Accesat în 11 iunie 2025.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri