Febris

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Febris
Febris, Virgil Solis
Rolzeița febrelor și malariei în mitologia romană
UrmașiDea Tertiana și Dea Quartiana

Febris („febră” în latină) este zeița febrelor și malariei în mitologia romană. Ea nu are o legendă. Este posibil să fi provenit de la zeul roman Februus. Printre atributele ei caracteristice se numără „înțelepciunea” și „onestitatea”, potrivit Apocolocyntosis a lui Seneca cel Tânăr.[1]

Febris era însoțită de două fiice sau surori ale ei, numite Dea Tertiana și Dea Quartiana.[2][3] Zeița Febris aparține zeităților apotropaice (în latină Dii averrunci) care au putere asupra unui rău anume: să-l impună sau să-l scape de el. Febris avea trei temple în Roma antică, dintre care unul era situat între Palatin și Velabrum.[4][5][6][7] Templele lui Febris au fost vizitate de oameni cu febră. Ea a fost invocată cu formula Febris diva, Febris sancta, Febris magna.[8][9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Seneca, Apocolocyntosis, 6
  2. ^ Tamara Von Forslun (), Encyclopedia of the Divine Feminine: Goddess of 10,000 Names (în engleză), Xlibris Corporation 
  3. ^ Benjamin Reilly (), Roman Fever: Malaria, Transalpine Travelers and the Eternal City (în engleză), McFarland, p. 23 
  4. ^ Valerius Maximus, Nine Books of Memorable Deeds and Sayings, 2. 5. 6
  5. ^ Cicero, On The Laws, 2. 11
  6. ^ Cicero, On The Nature of Gods, 3. 25
  7. ^ Claudius Aelianus, Various History, 12. 11
  8. ^ Singer, Charles (). From Magic to Science: Essays on the Scientific Twilight (în engleză). Nueva York: Boni and Liveright. p. 17. Arhivat din originalNecesită abonament cu plată la . Accesat în . 
  9. ^ Bell, John (). New pantheon, or, Historical dictionary of the gods, demi-gods, heroes, and fabulous personages of antiquity. Londres. p. 309. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]