Sari la conținut

Fabrică de diplome

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

O fabrică de diplome (în engleză diploma mill, în traducere directă „moară de diplome”) este o instituție de învățământ nerecunoscută și neacreditată conform cerințelor legale. Adesea fabricile de diplome sunt acreditate de instituții de acreditare nerecunoscute oficial (așa-numitele accreditation mills).[1]

O fabrică de diplome se poate recunoaște după faptul că oferă rapid o diplomă fără a cere un efort de studiu corespunzător, are un sit de internet cu date foarte sumare de contact (o căsuță poștală, un aparat de răspuns la telefon, un fax sau doar o adresă de e-mail). Multe fabrici de diplome își copiază siturile după siturile de web ale unor universități serioase, pretinzând în mod mincinos că ar avea campusuri și săli de sport pentru studenți.[2]

O manieră de lucru a fabricilor de diplome este că oferă grade cum ar fi Bachelor, Master sau PhD în baza unui simplu CV. Astfel până și o pisică a absolvit liceul prin internet.[3]

Simpla purtare a gradelor astfel obținute constituie contravenție în unele state americane. A obține în baza unor astfel de grade accesul într-o profesiune protejată sau a le folosi pentru a obține foloase materiale (de exemplu o avansare în funcție legată de a avea o anumită diplomă) constituie fraudă.

În România, Universitatea Spiru Haret a căpătat o reputație de fabrică de diplome. Cazul cel mai frapant este cel al unui ieșean care a absolvit nu mai puțin de 10 facultăți ale Universității „Spiru Haret”.[4]

Același fenomen se produce și în domeniul diplomelor de doctorat.[5]

În Statele Unite

[modificare | modificare sursă]

Gradele universitare și/sau profesionale obținute de la instituții neacreditate de organizații de acreditare recunoscute de Council for Higher Education Accreditation (CHEA) și/sau de Secretarul federal al educației și care nu sunt permise expres de legislația statului în care se află instituția de învățământ sunt ilegale în Texas,[6] Nevada[7][8] și Washington[9] și inacceptabile în Oregon,[7] Maine,[10] Michigan,[11] Dakota de Nord,[12] New Jersey,[12] Illinois[7] și Indiana.[7]

  1. ^ „Diploma Mills”. US Department of Education (ED). . Accesat în . 
  2. ^ Gollin 2003.
  3. ^ Popkin, Helen A.S. (). „Clever cat earns 'high school diploma' online - Tech & gadgets- msnbc.com”. msnbc.msn.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Vlaston, Stefan (). „O fabrica de diplome: Spiru Haret”. HotNewsRo. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Emilia Șercan, Fabrica de doctorate sau Cum se surpă fundamentele unei nații, București, editura Humanitas, 2017, ISBN 978-973-50-5776-3
  6. ^ „THECB: Institutions Whose Degrees are Illegal to Use in Texas”. Statul Texas, SUA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ a b c d Ellis-Kirk, Lorianne (). „Office of Degree Authorization”. Statul Oregon, SUA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Institution Of Subsistence; Certain Meetings (). „NRS: CHAPTER 394 - PRIVATE EDUCATIONAL INSTITUTIONS AND ESTABLISHMENTS”. Parlamentul Statului Nevada, SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Higher Education Coordinating Board”. Statul Washington, SUA. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Non-Accredited Colleges & Degree Mills”. Statul Maine, SUA. Accesat în . 
  11. ^ COLLEGES AND UNIVERSITIES NOT ACCREDITED BY CHEA Statul Michigan, SUA.
  12. ^ a b Associated Press (). „State mulls online learning”. Billings Gazette. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]