Sari la conținut

Esop (film din 1970)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la filmul din 1970. Pentru alte sensuri, vedeți Esop (dezambiguizare).
Еsоp
Езоп

Afișul românesc al filmului
Genfilm dramatic
film istoric
RegizorRanghel Vălceanov
ScenaristAnjej Vagenștain
StudioNu Boyana Film Studios
Studioul Barrandov
Director de imagineAndrei Barla
MontajEvgenia Radeva
MuzicaZdenek Lișka
DistribuțieGheorghi Kaloiancev
Dorotea Tonceva
Violeta Antonova
Stoianka Mutafova
Premiera  (1970-06-26)
Premiera în România21 iunie 1971 [1]
Durata98 minute
film color
ȚaraBulgaria Bulgaria
Cehoslovacia Cehoslovacia
Limba originalăbulgară
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online

Еsоp (titlul original: în bulgară Езоп, transliterat: Ezop) este un film dramatic de coproducție bulgaro-cehoslovacă[2], realizat în 1970 de regizorul Ranghel Vălceanov, protagoniști fiind actorii Gheorghi Kaloiancev, Dorotea Tonceva, Violeta Antonova și Stoianka Mutafova.[3]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Acțiunea filmului este plasată pe Insula Samos din Marea Egee, timpul aproximativ 600 î.Hr. În târg, captivii din Frigia sunt vânduți ca sclavi. Frumoasa Rhodopis ar prefera să-și ia viața, dar fostul ei sclav Asarakos, cunoscut sub numele de Esop, o liniștește. Comandantul armatei Polifem este primul care a cumpărat fata. Apoi devine sclava poetei Sappho, care o dă faraonului egiptean Amasis. Mândrul preot delfic Kobon examinează dinții lui Esop înainte de a-l cumpăra, iar Esop îi mușcă degetul, pentru care primește o biciuire.

Esop este extrem de spiritual și răutăcios și comentează fiecare situație în care se află cu un avertisment fabulos asupra pericolelor pierderii libertății și democrației. La o festivitate organizată de Sappho, acesta ascultă în secret o lectură de poezie și fermecat, uită că este sclav. Noaptea se întâlnește cu Rhodopis, care cochetează deschis cu bărbatul îndrăgostit. Gelosul Amasis își duce amanta și sclava Rhodopis în Egipt. Esop tânjește să-și câștige libertatea pentru a se putea alătura iubitei sale, dar se trezește victima jocurilor de putere printre împărații epocii sale. El câștigă libertatea pe care a dorit-o, dar Kobon nu a uitat de răzbunare. El plasează un pahar de aur printre bunurile lui Esop și îl condamnă la moarte pentru furt. Nicio persoană care a beneficiat de inteligența sa natală, inclusiv Rhodopis, nu pledează în favoarea lui, iar Esop este aruncat de pe o stâncă.

Filmul a avut premiera în Bulgaria pe data de 26 iunie 1970.[4]

În România premiera filmului a avut loc la data de 21 iunie 1971 la cinematograful „Capitol” din capitală.[5][6][7][1]

Când regizorul bulgar Ranghel Vălceanov a filmat o biografie stilizată, sculpturală din punct de vedere teatral și prezentatoare a celebrei fabule antice esopiene la sfârșitul anilor 1960, nu avea idee că filmul va ajunge printre filmele interzise. Părea inacceptabil conducătorilor vremii că personajul principal tânjește după libertate și independență, dornic să-și dea viața pentru convingerile sale. Nu le-a plăcut că sclavul Esop dezvăluie nelegiuirile stăpânilor săi și proclamă că dacă este necesar, aceștia trebuie să fie înfruntați.[2]

  1. ^ a b Data premierei ro la IMDb
  2. ^ a b cs Ezop la csfd.cz
  3. ^ bg Езоп в bnf.bg
  4. ^ en Esop la IMDb
  5. ^ Ziarul Scȃnteia, iunie 1971 (Anul 40, nr. 8803-8832)1971-06-21 / nr. 8823, p. 2.
  6. ^ Ziarul România liberă, iunie 1971 (Anul 29, nr. 8274-8299)1971-06-22 / nr. 8292, p. 2.
  7. ^ Ziarul Informația Bucureștiului, iunie 1971 (Anul 18, nr. 5525-5550)1971-06-21 / nr. 5542, p. 3.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]