Emin Bektóre

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Emin Bektóre
Emin Bektöre
Date personale
Născut1906
Bazargic, Dobrogea de Sud
Bulgaria Bulgaria
Decedat15 aprilie 1995
Turcia Turcia
Naționalitatetătar crimeean, român
CetățenieFlag of Turkey.svg Turcia Modificați la Wikidata
ReligieIslam Modificați la Wikidata
Ocupațiefolclorist, etnograf, textier, activist
Activitate
PremiiHalk Oyunlari Hizmet Ödülü - 1990 decernat de către Fundatia Culturala Galatasaray in 1990, Zirvedekiler 90 al Revistei Öner

Emin Bektóre (în limba turcă ortografiat: Emin Bektöre; n. 1906, Bazargic, Bulgaria – d. , Eskişehir, Turcia) a fost un folclorist, etnograf și textier tătar crimeean de origine dobrogeană, militant pentru cauza etniei tătare.[1][2][3]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Emin Bektóre s-a născut în anul 1906 în Bazargic, în Dobrogea de Sud. Pe atunci sudul Dobrogei (Cadrilaterul) aparținea Bulgariei, dar între 1913 și 1940 a trecut sub administrație românească. Emin a urmat studiile primare și secundare în România, mai întâi în Bazargic, apoi în București. Încă din copilărie a îndrăgit muzica și dansul popular înscriindu-se în diverse grupuri folclorice românești și bulgărești. Apoi a pus bazele mai multor ansambluri folclorice tătărești. A scris și a realizat numeroase scenete pentru copii printre care Șahin Giray Han, Atilla, Bora, Kîrîm, Kók-kóz Bayar. În 1930 a făcut parte din grupul de intelectuali tătari care la inițiativa și sub conducerea lui Músteğip Úlkúsal a fondat revista Emel din Constanța.[1]

În 1940, purtând cu sine un însemnat tezaur cultural de creații folclorice tătărești, Bektóre a emigrat în Turcia stabilindu-se în Eskișehir.[4] Acolo a continuat transmiterea tradițiilor tătărești reluându-și activitatea de înființare și consiliere a ansamblurilor folclorice. A fost unul dintre precursorii și promotorii inițiativelor folclorice și etnografice din Turcia.[1] Ca urmare a activității sale prolifice și la inițiativa sa, în curriculumul instituțiilor de învățământ din provincia Eskișehir a fost inclus studiul dansului și muzicii tradiționale tătărești.[2]

A militat pentru cauza națiunii tătare. În anii șaizeci s-a reîntâlnit cu Mústecip Úlkúsal și cu alți activiști tătari crimeeni emigrați în Turcia, printre care Cafer Seydamet Kırımer și Edige Kırımal, reluându-și contribuția la seria turcească a revistei Emel. [1]

Bektóre a murit pe 15 aprilie 1995.[1][2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e Ayșe Akkaya, 2001, pp.16-19
  2. ^ a b c Allworth, 1998, p.343
  3. ^ Filiz Tutku Aydın, 2000, pp.72-73
  4. ^ Abdullah Akat, 2013, p.4

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Akkaya, Ayșe (). „Türkiye ve Balkanlarda, Folklor Duayenimiz Emin Bektóre”. Kalgay (în turcă). 6 (22): 16–19. Accesat în . 
  • Edward, Allworth (). The Tatars of Crimea: Return to the Homeland: Studies and Documents (în engleză). Durham, NC: Duke University Press. ISBN 9780822319856. 
  • Aydın, Filiz Tutku (septembrie 2000), A Case in Diaspora Nationalism: Crimean Tatars in Turkey - A Master’s Thesis (în engleză), Ankara: Department of Political Science and Public Administration, Bilkent University, pp. 72–73 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]