Elogiul nebuniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Elogiul nebuniei
Informații generale
AutorErasmus din Rotterdam
Subiectfilozofie
Gensatiră
Ediția originală
Titlu original
Stultitiae laus
Limbalimba latină Modificați la Wikidata
Data primei apariții

Elogiul nebuniei (titlu original în latină Encomium moriae sive declamatio in laudem stultitiae, uneori prescurtat Laus stultitiae, „Lauda prostiei”) este principala scriere a gânditorului umanist Erasmus din Rotterdam, redactată în anul 1509 în timp ce se afla în vizită la prietenul său Thomas Morus, căruia i-a dedicat cartea. Titlul Enconium moriae este o aluzie la numele lui Morus și o aplicație a versetului din Evanghelia după Luca, unde Isus îi mulțumește Tatălui că „toate acestea le-ai ascuns deștepților și pricepuților și le-ai descoperit celor mici”.[1]

Gen literar[modificare | modificare sursă]

Cartea se încadrează în genul „literaturii nebunilor”, care satirizează aparențele unei lumi care se autoamăgește cu propria inteligență, știință și moralitate, lipsită fiind de capacitatea de a recepta și deschide noi perspective și orizonturi. În 1510, aproape concomitent cu Elogiul nebuniei, a fost publicată în volum culegerea de povestiri despre Til Eulenspiegel („Til Buhoglindă”), un personaj popular care, sub masca nebuniei, deconspiră îngustimea și viciile lumii aparent corecte.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Luca 10,21.