Sari la conținut

Eadgifu de Wessex

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eadgifu de Wessex
Date personale
NăscutăWessex Modificați la Wikidata
PărințiEduard cel Bătrân[1]
Ælfflæd, wife of Edward the Elder[*][[Ælfflæd, wife of Edward the Elder (Wife of Edward the Elder)|]][1] Modificați la Wikidata
Frați și suroriEdita de Wessex[*][1]
Eadburh of Winchester[*][[Eadburh of Winchester (Anglo-Saxon nun)|]]
Edmund I al Angliei
Edred al Angliei
Ethelweard[1]
Edwin, son of Edward the Elder[*][[Edwin, son of Edward the Elder (Anglo-Saxon prince)|]][1]
Athelstan
Eadhild[*][1]
Edith of Polesworth[*][[Edith of Polesworth (Anglo-Saxon abbess)|]]
Ælfgifu[*][[Ælfgifu (Peerage person ID=102452)|]][1] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuCarol al III-lea al Franței ()[1][2]
Herbert cel Bătrân (din )[1]
Herbert al III-lea de Vermandois (din )[2] Modificați la Wikidata
CopiiLudovic al IV-lea al Franței[1]
Roricon de Laon[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiemembru al familiei regale[*] Modificați la Wikidata
Activitate
RudeOtto cel Mare  Modificați la Wikidata

Eadgifu sau Edgifu (cunoscută și ca Edgiva sau Ogive) (n. 902, în Wessex – d. după 955) a fost fiică[3] a regelui Eduard cel Bătrân al Angliei cu cea de a doua soție a sa, Aelfflaed.

Căsătoria cu regele Franței

[modificare | modificare sursă]

Eadgifu a fost cea de a doua soție a regelui Carol al III-lea al Franței,[3] care a luat-o de soție în 919, după moartea primei sale soții, Frederuna. Eadgifu a fost mama viitorului rege, Ludovic al IV-lea.

Plecarea în Anglia

[modificare | modificare sursă]

În 922, Carol al III-lea a fost depus, iar anul următor a fost luat prizonier de către contele Herbert al II-lea de Vermandois, un aliat al noului rege de atunci, Robert I. Pentru a proteja siguranța fiului ei Ludovic, Eadgifu l-a luat pe acesta cu ea, în Anglia în 923, la curtea fratelui ei vitreg, Athelstan al Angliei.[4] Din acest motiv, Ludovic al IV-lea al Franței a devenit cunoscut sub numele de Louis d'Outremer al Franței. El a rămas în Anglia până în 936, când a fost rechemat în Franța pentru a fi încoronat ca regel, ocazie cu care Eadgifu l-a însoțit din nou pe continent.

Eadgifu s-a retras la o mănăstire în Laon. În 951, ea a părăsit mănăstirea și s-a căsătorit cu Herbert cel Bătrân, conte de Omois, fiu al lui Herbert al II-lea de Vermandois.[5]

  1. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 „Eadgifu de Wessex”. Kindred Britain[*]. Wikidata Q75653886.
  2. 1 2 „Eadgifu de Wessex”. The Peerage[*]. Accesat în .
  3. 1 2 Lappenberg, Johann; Thorpe, Benjamin (translator) (). A History of England Under the Anglo-Saxon Kings. J. Murray. pp. 88–89.
  4. Williams, Ann; coauthors: Alfred P. Smyth, D. P. Kirby (). A Biographical Dictionary of Dark Age Britain: England, Scotland, and Wales. Routledge. p. 112. ISBN 1-85264-047-2.
  5. Schwennicke, Detlev, Europäische Stammtafeln: Stammtafeln zur Geschichte der Europäischen Staaten, Neue Folge, Band III Teilband 1, Marburg, J. A. Stargardt, 1984, Tafel 49.
  • Lappenberg, Johann; Thorpe, Benjamin (translator) (). A History of England Under the Anglo-Saxon Kings. J. Murray. pp. 88–89. 
  • Williams, Ann; coauthors: Alfred P. Smyth, D. P. Kirby (). A Biographical Dictionary of Dark Age Britain: England, Scotland, and Wales. Routledge. p. 112. ISBN 1-85264-047-2.