Durușa, Maramureș
Durușa | |
— sat — | |
Durușa (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 47°24′46″N 23°27′53″E / 47.41278°N 23.46472°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Maramureș |
Comună | Valea Chioarului |
SIRUTA | 109381 |
Populație (2021) | |
- Total | 69 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 437372 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Durușa este un sat în comuna Valea Chioarului din județul Maramureș, Transilvania, România.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Prima atestare documentară: 1733 (Durussa). [1]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Etimologia numelui localității: din n.fam. Duruș (< n. pers. Dur, hipocorastic de la Todur (=Tudor), cf. n.p. srb. Dura, Duro + suf. -uș) + suf. top. -a. [2]
Denumiri
[modificare | modificare sursă]Din documentele aflate în arhivele statului din Baia Mare și Cluj, și mai precis din "Dicționarul istoric al localităților din Transilvania" întocmit de Coriolan Suciu, satul Durușa, începând din anul atestării 1694 și până în prezent, a avut mai multe denumiri, după cum urmează: 1694 - Durssa, 1733 - Durussa, 1750 - Durusa, 1760-1762 - Duruse, 1781 - Drusiana, Durefschdorff, Duruș, 1760-1762 - Duruse, 1800 - Durusa, 1850 - Dșarasze, 1854 - Durusza, Duruța, Durușa.
Demografie
[modificare | modificare sursă]La recensământul din 2011, populația era de 67 locuitori. [3]
Prezentare
[modificare | modificare sursă]Durușa este un sat component al comunei Valea Chioarului incepând cu anul 1950, satul este situat în partea de Sud Sud-Vest a județului Maramureș, la o distanță de 4 km vest față de șoseaua Cluj - Baia Mare. Din punct de vedere geografic, satul este așezat în unitatea de relief cunoascută sub denumirea "Platoul calcaros Purcăreț" - Boiu Mare, în care domină o serie de vǎi și dealuri a cǎror altitudine medie, este de 380–400 m. Formele de relief specifice acestei unități sunt dealurile cu altitudine medie peste 400 metri; punctul cel mai înalt al zonei satului este Dealul Mâcârlău. Formele de relief au determinat ca satul sa aibă un singur drum principal. Suprafața totală a satului însumează 4,6 km², din care vatra satului ocupă efectiv 2 km²., iar hotarele satului sunt în suprafață de 814 ha.
Flora și fauna
[modificare | modificare sursă]Flora și fauna din zona satului sunt bogate și diverse; la tot pasul se întâlnesc începand cu luna aprilie a fiecărui an o multitudine de specii din flora autohtonă, îndeosebi floarea paștelui, anglici, ghiocei, albăstrele, viorele, toporași, iar zona împădurită este bogată în vânat: căprioare, cerbi, mistreți, fazani, vulpi, iepuri. Pădurile din zona satului sunt din fag, stejar și mesteceni. Subsolul zonei satului este bogat în bentonită, piatră calcaroasă, mică și argilă. Din punct de vedere climatic, satul Durușa se încadrează în zona temperal continentală. În sat predomină următorii pomi fructiferi: mărul, părul, nucul, prunul.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia satului Durusa, judetul Maramures, Gheorghe Zah, Editura Romsver, Cluj-Napoca, 2001
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .