1923-1929 Conservatorul de muzică din Iași, a studiat vioara, fiind absolvent la secția teoretică și instrumentală. A avut ca profesori pe Athanasie Teodorini și Ludwig Acker - la vioară, Carol Nosek, Constantin Baciu și Sofia Teodoreanu (fiica compozitorului Gavriil Musicescu și mama lui Ionel Teodoreanu) la teorie - solfegiu, Aspasia Burada Sion – la pian, Alexandru Zirra la compoziție, (care era și Directorul Conservatorului), Ionel Ghiga și Constantin Georgescu la armonie, Nicu Teodorescu la violoncel și muzică de cameră, Gavriil Galinescu la pedagogia muzicii, Vasile Rebega la canto auxiliar, Antonin Ciolan la ansamblu coral, orchestră și dirijat. Cu el au învățat și Sergiu Celibidache și Emanoil Elenescu. A absolvit Conservatorul în 6 ani, deși durata normală era de 7 ani.
1923-1928 Facultatea de Drept din Iași unde a avut următorii profesori: Dreptul penal și procedură penală cu Vespasian Pella, Dreptul civil cu Tabacovici, Traian Ionașcu, Dimitrie Alexandrescu și Matei Cantacuzino, economie politică cu A.C. Cuza, Drept cu Eugen Herovanu, pedagogie cu Găvănescu, Dreptul român cu Coroi, Dreptul românesc cu Stefan Berechet. La facultatea de drept se făceau 3 ani, dar Dumitru Botez a făcut 5 din cauza Conservatorului.
1923-1927 Înscris la Facultatea de filozofie din Iași a asistat la cursurile lui Ion Petrovici, Petre Andrei și Mihai Râlea care predau respectiv: istoria filozofiei, sociologie comparată și sociologie.
1937 Examen de capacitate absolvit Conservatorul cu media 9,23 primul pe țara. A fost absolvent al Seminarului pedagogic universitar din Iași.
În liceu a dirijat Corul elevilor din clasele VI-VII-VIII, azi X, XI, XII.
1925 Formarea cvartetului instrumental “B”: prima formație instrumentală, fiind student: Mircea Bude vioara I, Ticu Botez vioara a II-a Valentin Bude –viola si Gh. Bărbieru –violoncel. Cu această formație a dat concerte în Roman.
1929 Dirijor la Biserica Sf. Voievozi din Roman
Ianuarie 1931-33: Profesor de muzică vocală la seminarul teologic din Roman și de vioară la scoală normală de băieți Sf. Gheorghe din Roman
01.09.1933 - 25.05.1945: A intrat prin Concurs la violă în orchestra Radiodifuziunii din București. Profesor de muzică la Gimnaziul Comercial Regele Ferdinand din București și profesor de muzică la Liceul comercial Marele Voievod Mihai din București.
1938-1942: Profesor de muzică la Liceul Militar Nicolae Filipescu de la Mânăstirea Dealu din Târgoviște.
1942-1949: Profesor la Seminarul Pedagogic Universitar Titu Maiorescu din București
25.05.1945-01.10.1950: Dirijor al Corului Radio. A dirijat Requiemul de Verdi având la pupitrul orchestrei pe George Enescu
1947-1949: Director muzical la Radio
1949 membru al Uniunii Compozitorilor
01.02.1949-1974: Conferențiar, profesor atestat la catedra de dirijat ansamblul coral al Conservatorul Ciprian Porumbescu din București
01.02.1953-01.09.1968: Dirijor al Corului Filarmonicii “George Enescu” din București
1953-1968: Dirijor al corului sindicatelor din București
1959-1962: Rector al Conservatorului Ciprian Porumbescu din București
1961-1968: Președinte al Comitetului de Cultură și Artă al Municipiului București
1969-1986: Secretar al Biroului de muzică corală la Uniunea Compozitorilor
1970-1987 Președinte al Societății Profesorilor de Muzică
1982 Medalia comemorativă Zoltán Kodály din Budapesta
1983 Marele premiu al Uniunii Compozitorilor
A făcut parte din jurii naționale și internaționale: Suceava, Praga și la concursuri muzicale.
A publicat articole în reviste de profil: Muzica, Cercetări de muzicologie, cât și în ziare: Contemporanul, România liberă, Scânteia, Előre, Neuer Weg, Steagul Roșu, Îndrumătorul cultural, etc.
A susținut conferințe, concerte-lecție, comunicări științifice, emisiuni radiofonice și de televiziune.
A organizat și condus cursuri de perfecționare pentru dirijorii de cor. A armonizat și aranjat diferite coruri pe care le-a dirijat în concerte publice, emisiuni Radio, spectacole de gală și aniversare.
A realizat la casa de discuri Electrecord două discuri omagiale. A semnat cronici și articole și a depus o activitate de îndrumare de aproape două decenii ca dirijor al corurilor de amatori din toată țara.
A dirijat 1300 lucrări corale cu Filarmonica „George Enescu” între care: „Damnațiunea lui Faust” de Berlioz având la pupitrul orchestrei pe Constantin Silvestri, Oratoriul „Anotimpurile” de Haydn, Concert de muzică corală veche, Marea Missă în Si minor și Johannes Passion de Bach, Concert Händel.
Ordinul Muncii clasa a III-a (30 decembrie 1957) „cu prilejul împlinirii a 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne și pentru merite deosebite în activitatea cultural-artistică”[3]
Ordinul „Meritul Cultural” clasa a II-a (12 septembrie 1968) „cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înființarea Filarmonicii «George Enescu» din București, [...] pentru merite deosebite în activitatea muzicală”[5]
Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (28 mai 1974) „pentru activitate îndelungată și merite deosebite în domeniul creației muzicale [...], cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani”[6]
↑Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 424 din 13 octombrie 1953 pentru conferirea titlurilor de „Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română” și de „Artist Emerit al Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 40, 17 octombrie 1953, p. 441.
↑Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 619 din 30 decembrie 1957 pentru conferirea titlului de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă”, „Maestru emerit al artei”, „Artist emerit al Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor artiști, muzicieni, oameni de cultură și tipografi, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VII, nr. 3, 15 ianuarie 1958, p. 40.
↑Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 514 din 18 august 1964 pentru conferirea de titluri unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 94.
↑Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 796 din 12 septembrie 1968 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural“ unor membri ai colectivului artistic al Filarmonicii „George Enescu“ din București, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 126, Partea I, miercuri 25 septembrie 1968, pp. 1176–1177.
↑Decretul prezidențial nr. 68 din 28 mai 1974 privind conferirea de ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul X, nr. 80, Partea I, luni 3 iunie 1974, p. 8.
