Discuție Utilizator:But-Căpuşan Dacian

Bun venit!

Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, şi aşa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la Cafenea. Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie But-Căpuşan Dacian) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi.

Ca să vă semnaţi simplu — doar în paginile de discuţii, nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde ~~~~ şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată.

Vă aşteptăm cu primele contribuţii! --Rebel 11 august 2006 09:39 (EEST)

Luna de Sus

Felicitări pentru articolul, Luna de Sus, am am descoperit textul trimis de dumneavoastră şi l-am aranjat puţin după standardele Wikipediei. Mă bucur că mai avem un contribuitor valoros pentru localităţile din judeţul Cluj şi dacă veţi reveni la Wikipedia veţi mai descoperi şi alţi contribuitori care aduc tot felul de lucruri interesante. Salutări şi numai bine, --Emily | ^msg. 16 august 2006 20:25 (EEST)

  Alte informaţii despre Luna de Sus

 Aceste teritorii au fost locuite din timpuri străvechi,fiind în apropierea castrului roman de la Gilău,a cetăţii fetei de la Floreşti,şi pe drumul dintre Clujul medieval şi cetatea Lita.
 Până la sfârşitul secolului al XVI-lea saşii mai puteau fi întâlniţi în sat.
 Există tradiţia că ar fi trecut pe aici Nicolae Bălcescu(1848) şi Avram Iancu(1852),în drumurile lor.
 prin diktatul de la viena,graniţa dintre ungaria şi România a fost fixată la 2 km de marginea satului.Astfel luna de Sus devine localitate de frontieră între 1940-1944.Circa 1/3 dintre românis-au refugiat în aveastă perioadă,în special în satul Vlaha.
 Între 9-12 octombrie 1944 pe teritoriul satului s-au dat lupte grele,în care a căzut un număr necunoscut de ostaşi.Unii sunt înmormântaţi în cimitirul ortodox,iar 13(se cunosc numele a 11 dintre ei)în curtea bisericii reformate.Aici a fost înălţat,în memoria lor un monument tombal.de asemenea a fost dezvelită o placă comemorativă în biserică,întru cinstirea eroilor satului.
 În luptele din primul război mondial au pierit 5 ostaşi români din Luna de Sus.În memoria lor a fost înălţată,de către Liceul de fete Regina Maria din Cuj,în 1938,o troiţă din lemn de stejar în faţa bisericii ortodoxe,
 un număr de 21 de locuitori ai satului,români şi maghiari au căzut pe câmpurile de luptă în cel de-al doilea război mondial.
  
  Între 1854-1950 comuna Luna de Sus era arondată preturii sau plaşii Gilău(unitate intermediară între primărie şi prefectură.
  Reprezentanţi ai satului în administraţia com.Floreşti în legislatura 2004-2008:Jakab(Tohotni)Judit-viceprimar,Dorel Crişan,Albert tibor,Maria Bonda,Krasznai Istva,,Albert Ilona-consilieri.

  Cu ocazia primului recensământ efectuat în Transilvania(Magyarorszag nepesege a Pragmatica Sancti koraban) ,în 1720 în Luna erau 24 de capi de familie.cel mai mare număr de locuitori au fost înregistraţi la recensământul din 1977,2264 locuitori.

  În cadrul CAP Floreşti între 1962-1991 la Luna de Sus a funcţionat o fermă vegetală şi o fermă zootehnică pentru creştere bovinelor.

  Înainte de 1784 a existat o biserică ortodoxă foarte modestă,zidită din lemn,la începutul sec. al XVIII-lea,sau chiar mai înainte.
   Hrisovul de la sfinţirea bisericii vechi,din 1842 şi icoanele Mântuitorului şi a Maicii Domnului,ce se aflau pe iconostas,pictate pe lemn,se află la Muzeul Arhiepiscopiei Clujului.
  cel mai vechi clopot folosit şi azi la biserica ortodoxă datează din 1722.La biserica reformată a existat un clopot fabricat în 1482,cu inscripţie în latină,folosit până în 1958,când a fost topit şi turnat din nou.
  Pastorul Szakacs Istvan(1814-1892)a fost protopop al Călatei între 1866-1886.
  Parohia ortodoxă a fost subordonată protopopiatului Călata Mare până în 1818,apoi protopopiatului Cluj(din 1998 ClujI),cu excepţia perioadei 1940-1944,când a aparţinut protopopiatului Cluj-Huedin.Parohia reformată aparţine din sec. al XVI-lea protopopiatului Călata(Kalotaszeg),numit o perioadă şi Cluj-Călata.
  Comunitatea reformată este înfrăţită cu cea din Zeist(Olanda).
  Registrele matricole parohiale au fost introduse  în 1770 de către parohia reformată şi în 1795 de cea ortodoxă.
  Şcoala confesională reformată a funcţionat între 1730-1896,fiind cunoscute numele a 16 învăţători.Clădirea ei construită în 1895 există şi astăzi.Şcoala confesională ortodoxă a funcţionat din prima jumătate a sec.al XIX-lea până în 1907,aici desfăşurându-şi activitatea 2 învăţători.În ambele cazuri învăşătorul confesional era şi cantor al bisricii.
  În anul şcolar 2002-2003 la Scoala din Luna de Sus erau înscrişi 183 de elevi-74 la secţia română şi 109 la cea maghiară.Erau încadraţi 6 învăţători şi 16 profesori.La grădiniţă erau 78 de preşcolari şi 3 educatoare.directoarea şcolii este prof.Violeta Ilea-Bonda.

  În special în decursul secolul XX din Luna de Sus s-au ridicat câţiva intelectuali:în special ingineri şi subingineri,economişti şi jurişti,dar şi cadre didactice,preoţi,un medic stomatolog care activează la Biudapesta,un notar,etc.Menţionăm pe pastorul Szatmari Bela,fiu al satului şi pe dacian But-Căpuşan,licenţiat şi doctor în Teologie,care au fost cadre didactice asociate în învăţământul superior ,pentru scurte perioade,la facultăţile de Teologie reformată şi respectiv ortodoxă din Cluj-Napoca şi pe Szatmari Ildiko,căsătorită Szocs,profesoară de chimie,actualmente director general al Colegiului Naţional Bethlen Gabor din Aiud.În Luna de Suss-a născut în 1911 cunoscuta actriţă maghiară Kiss Manyi,artist emerit,care a activat la Miskolc,Szeged şi Budapesta(decedată în 1971).a fost fiica învăţătorului şi cantorului Kiss Lojos.

  Un număr de aproximativ 80 de persoane,marea majoritate maghiari,originari din Luna de Sus sunt stabiliţi peste hotare,în special în Ungaria,dar şi în Austria,Olanda,Italia,Grecia,Norvegia,dar chiar şi în SUA şi Australia.

  Din punct de vedere etno-folcloric satul face parte din aşa-numitul ţinut al Călatei(Kalotaszeg),cunoscută atât de etnografia română cât şi de cea maghiară.

  În Luna de Sus activează Asociaţia Culturală Magyarlona,având ca scop păstrarea tradiţiilor maghiare:port,muzică şi dansuri populare,obiceiuri locale.

  Corul bisericii reformate Imreh Sandor-care a activat între 1920-1948 şi a fost reînfiinţat în 1990- condus azi de prof Vero Andras participă la diferite festivaluri de coruri bisericeşti din ţară sau străinătate:Ungaria,Olanda,Elveţia,etc.