Discuție Utilizator:62.12.84.149

Este de neinteles, de ce biserica din satul Chirnogi (Nenciulesti Domnesti), biserica din epoca feudala , nu este pe lista monumentelor istorice. Preotul Zota, s-a preocupat insistent, inca din timpul fostei dictaturi, pentru a se face dreptate acestui asezamant, dar nu cunosc de ce autoritatile de la Calarasi (o perioada, de la Zlobozia)nu au trecut aceasta biserica pe lista monumentelor. Copil fiind, am apucat aceasta biserica in timpul cand se renova (rectitorea) de catre generalul Costica Bratescu, mosierul care era proprietarul Fermei. Am apucat sa vad si o parte din zidul imprejmuitor al bisericii, partea dinspre fostul han (pe locul caruia s-a construit casa preotului), vecin cu biserica, din care acum se pastreaza in partea dinspre sosea doar o baza si niste contraforturi intre care s-a facut un gard de lemn. Din caramizile zidului imprejmuitor se construia actuala clopotnita. Biserica aceasta, in vechime avusese acoperis din shindrila, mai apoi a fost acoperita cu tabla de fier care in timpul ultimei renovari a fost schimbata cu tabla galvanizata. Picura de la ultima renovare, facuta in ulei, a fost indepartata sub preotul Zota si s-a descoperit pictura originala, care este si acum vizibila, probabil de la primul ctitor, un conte grec din Yanina, ce detinea probabil satul si mosia Chirnogeanca, pictat cu intreaga sa familie la intrare. Traditia locala,intre oamenii batrani, sustinea ca prin satul Chirnogi a trecut Tudor Vladimirescu, iar cand s-a descoperit vechea pictura, preotul Zota m-a chemat, prin anii 60, sa descifram (fiind cunoscator de scriere chirilica) o inscriptie zgariata pe peretele dinspre sud, peste pictura (erau mai multe inscriptii zgariate). S-a putut citi cuvintele "inchinare" si "Dom...Tudor". Doresc sa atrag atentia celor ce se preocupa de istoria localitatilor din jud. Calarasi, ca satul Chirnogi (Nenciulesti Domnesti), este mult mai vechi decat vatra comunei Ulmu (denumire veche Gaujani), si ca in acest sat, pe panta dinspre Valea Chirnogilor (spre Ferma, fost CAP), cat si pe panta Fermei si pe malul lacului Mostistea, sunt urme de locuire continua din epoca Boian pana azi. Pe partea satului Chirnogi (Nenciulesti Domnesti), pe Valea Chirnogilor la cca 400 m de lacul Mostistea, se afla (nu stiu daca mai exista) o fantana din piatra foarte alba, cu cumpana, cu ghizduri din piatra alba cioplita si cu buduroaie tot din aceeasi piatra pana la apa, deasemene avea un sistem de doua jghiaburi (adapatori), tot cioplite din piatra alba. Prin anii 1946 si urmatorii, la aceasta fantana se tineau o seama de traditii locale, intre care si slujba de Boboteaza. Fantana era un loc de popas al oierilor cu turmele lor in transhumanta care inca era pe timpul copilariei mele. Mentionez ca localnicii pastrau acestei fantani un respect deosebit si multe povesti erau legate de aceasta fantana (fantana uriesilor, fantana capcaunilor, fantana zmeilor, fantana Elenei Cosanzeana, etc). Pe ghizdurile fantanei, ca si pe jghiaburile adapatoare, erau incrustate semnele unei scrieri necunoscute. In discutia avuta cu Adrian Radulescu, directorul Muzeului de Arheologie si Istorie Nationala din Constanta, acesta fiind fiul preotului din com. Dorobantu,jud. Calarasi (asezare invecinata) mi-a spus ca aceasta scriere ar fi rune, semanau cu inscriptiile plutasilor, dar pe acolo nu ajunsesera niciodata plutasii. Probabil ca erau inscriptiile pietrarilor si/sau ale oierilor ce treceau pe la fantana, care dupa urmele adanci lasate de funii trase pe marginile ghizdurilor de piatra, cat si dupa aspectul general, cred ca era o fantana deosebit de veche. Mentionez ca piatra era foarte dura, deoarece lovita cu obicte de fier sau cu piatra, scotea scantei. Mai mult nu cred ca cineva s-a ocupat de studierea acestei fantani si a pietrelor ei, precum si a acestor locuri. Coman Nicolae (86.127.39.106 (discuție) 28 aprilie 2016 02:18 (EEST))