Discuție:Troesmis

Vechea varianta incepea cu: "Troesmis a fost una din cetăţile principale ale geţilor, menţionate de izvoarele istorice, referitoare la conflictele militare dintre Lysimach şi Dromichete (începutul secolului al III-lea i.e.n.)". Dar Troesmis este menţionat pentru prima oară de Ovidius. Inexactitatile si omisiunile din aceasta redacţie m-au determinat să o modific cu totul, profitând de faptul că lucram la articolul Tomis pentru propriul meu site (http://soltdm.com/langtdm/thes/t/troesmis.htm). Rămâne să adaug o scurtă bibliografie şi câteva adrese internet.S.Olteanu 23 mai 2008 11:42 (EEST)

Troesmis se afla în NV Dobrogei de azi, pe malul Dunării, lângă Balta şi fostul cătun Igliţa. Oraşul antic ocupa o suprafaţă întinsă, între Balta Igliţa, dealul Piatra Râioasă şi com. Turcoaia, acoperită azi de ruine. Deosebit de importante sunt cele două cetăţi, numite Cetatea de Est şi Cetatea de Vest. Printre numeroasele vestigii arheologice aflate în acest vast complex, sunt de menţionat valuri de apărare, un canal, două apeducte, un mythraeum ş.a. Până azi, ruinele nu au fost cercetate sistematic şi exhaustiv pe întreaga lor suprafaţă. Primele săpături au fost făcute de Engelhardt în 1864-1865. Ruinele au fost apoi văzute şi studiate fără săpături de către Gr. Tocilescu (ocazie cu care P.Polonic a ridicat planul celor două cetăţi) şi de V. Pârvan. În 1939 Emil Coliu a explorat curtina de nord a Cetăţii de Vest. Dar rezultatele şi rapoartele acestor puţine cercetări au rămas în cea mai mare parte nepublicate. O soartă mai bună au avut inscripţiile decoperite aici, publicate încă de timpuriu în lucrări prestigioase. 33 din monumentele de la Troesmis, duse de Engelhardt la Paris, se află şi azi în Muzeul Saint Germain-en-Laye. În ISM vol. 5 sunt înregistrate 84 de inscripţii provenind descoperite la Tomis. Troesmis a fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic şi de aceea el este menţionat în principalele izvoare geografice, uneori ca sediu al unor legiuni romane. Cea mai veche menţiune a sa este în Ponticele lui Ovidius, în forma Troesmen (acuzativul lui Troesmes), în 4.9.79 şi 4.16.15. El apare apoi la Ptolemeu, numit Τροισμίς (în Geogr. 3.10.5, aşezat la coord. 54° 46°20, între Καρσούμ 54°30 45°50 şi Δινογέτεια 53°10 46°40), ca lagăr al legiunii V Macedonica. Itinerarium Antonini, două secole mai târziu, îl numeşte Trosmis, îl aşează între Beroe[Piatra Frecăţei] şi Arrubium[Măcin] (la 18mp de primul şi la 9 mp de al doilea) şi plasează aici garnizoana legiunii I Iovia. Nu mult mai târziu, când a fost scrisă Notitia Dignitatum (Orientis), aici era reşedinţa comandantului legiunii II Herculia (NDOr. 39, 23 şi 29: Trosmis, 31: Iprosmis). Figurează şi în Tabula Peutingeriana 8.3: Troesmis (la 23mp de Beroe şi la 8mp de Arrubium). Numele său mai apare şi în Itinerarium Burdigalense (sau Hierosolymitanum), la Hierocles, în 'Cosmografia' geografului anonim din Ravenna, la Constantin Porfirogenetul precum şi în câteva inscripţii descoperite în ruinele de la Igliţa.

Eroare coordonate Cetatea Troesmis.

Cf. Google Earth, coordonatele Cetatii Troesmis sunt: 45.143221° N, 28.194972° E (coordonatele digitale fiind numere reale cu semn, N si E sunt de fapt inutile), cu mentiunea ca punctul cu coord de mai sus reprezinta mijlocul incintei cetatii si nu punctul, mult mai vizibil in teren, cu ruinele care mai exista, situate undeva in SSE cetatii. Acest pct, dealtfel, e foarte apropiat de cel indicat pt. cetate pe harta Google Earth.