Discuție:Transilvania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


Ardeal[modificare sursă]

Am întrodus un redirect de la Ardeal. Salutări din München Gangleri 17 Dec 2004 08:56 (UTC)

Si totusi de ce numele "Ardeal" nici mäcar nu figureazä? Waelsch


Obiectivitate[modificare sursă]

Cred ca cel putin acele afirmatii care contin neadevaruri care sar in ochi ar trebui scoase din articol: "În secolul XX. pe teritoriul Transilvaniei existau căteva regiuni autonome(Regiunea Autonomă Maghiară), sau chiar teritorii independente(Țara Călata), dar perioadele erau de scurtă durată." Este evident, ca cineva din rea-vointa a adaugat "sau chiar teritorii independente(Țara Călata)" pentru a induce in eroare pe cititori.

Propozitia de mai sus ar suna corect astfel: "Între 21 septembrie 1952 si februarie 1968 pe teritoriul Transilvaniei a existat Regiunea Autonomă Maghiară (13.550 km2 si cca. 730.000 locuitori) cu sediul la Târgu Mures." Aceasta regiune a fost reorganizata (micsorata) in 1960, cpatand nou denumire de Regiunea Mures Autonoma Maghiara. Aceasta din urma a fost desfiintata prin noua organizare teritoriala in februarie 1968."

Erori (continuare)[modificare sursă]

Apropos de Principatul Transilvaniei; Romania NU a anexat la 1919 acest principat, ci o zona mai mare care cuprindea si Banatul, Crisana si parte din Maramures.

De altfel, tratatul de la Trianon nici nu mentioneaza denumirea de Transilvania, proba ca respectiva entitate incetase de mult sa mai existe - Razvan 2001

Nu a ANEXAT acest teritoriu, ne-am unit StanCostin (discuție)

Autonomia Transilvaniei? liga ,partid pt autonomie?[modificare sursă]

1.faptul ca este tratata separat(in subcapitol) aceasta problema si nu sint trecute date la sectiunea de istorie, este nepotrivit si cu tinta precisa, autonomia.

2. prezentarea acelei ligi mi se pare propaganda, deci nu are ce cauta intr-o enciclopedie la aceasta pagina.

Mihai Andrei și "cercetătorii neîmpăcati..."[modificare sursă]

Atributul principal al unui cercetător este să fie tocmai "neîmpăcat", să cerceteze în continuare, să nu se împace cu ce sau cu ce se știe, el fiind obligat, prin natura profesiei alese, să caute adevărul, fie el chiar și relativ. Nu există un adevăr absolut. Adevarul absolut nu există nici măcar în științele exacte și cu atât mai puțin în știința istoriei. Ceeace dumitale, domnule Mihai Andrei, în cazul originii numelui Ardeal, ți se pare a fi un adevăr absolut, altora li se pare a fi o simplă ipoteză. Apoi modul în care ți-ai formulat gândurile, trădează un comportament subiectiv și pasional, străin oricărui cercetător adevarat.

Ramung - primul domnitor roman - inainte de 453 AD[modificare sursă]

Cantecul Nibelungilor - in versiunile A si C autentifica prezenta in cortegiul funerar al lui Attila (Etzel) - cca.453 AD - prezenta principelui valah RAMUNG - a se citi, va rog: ROMAN, impreuna cu insotitorii sai. Hai sa apreciem ce insemna, la 453, sa traversezi jumatate din lumea cunoscuta, pentru a te prezenta la o inmormantare - ce dovada de posibilitati materiale, forta si importanta. Din aceasta perspectiva, cronica lui Bela este o relatare foarte tarzie, posibil apocrifa si de necorelat cu documentul prezentat. La 453 triburile maghiare nu existau in Europa, deci ...

Orice discutie privitoare la apartenenta Transilvaniei la Ungaria este neprincipiala, incorecta istoric si incorecta politic - putand fi asimilata unor tentative sanctionate in mod repetat de Consiliul Europei, etc.

ignotus

aceleasi culori[modificare sursă]

am observat in continutul articolului o imagine fotografica surprinsa in cursul desfasurarii evenimentelor numite si "marea unire". Este una dintre imaginile impecabil realizate de un fotograf al vremii iar ulterior au fost publicate si republicate. Doresc sa atrag atentia asupra faptului ca respectivele imagini au fost publicate, in color desi au fost realizate utilizand placi fotografice, care nu au nicidecum proprietatea de a reda culori ceea ce inseamna ca au fost retusate, in cursul acestui proces, probabil dintr-o lamentabila eroare sau dintr-un exces de creativitate succesiunea culorilor pe drapelurile purtate de unii participanti este : rosu, galben, albastru pe orizontala. Nu am nici o certitudine ca acest detaliu reda realitatea astfel incat propun ca respectiva imagine sa fie eliminata, veridicitatea ei fiind intru totul indoielnica. Va multumesc.

Nu exista dovezi care sa ateste o eventuala falsificare a imaginilor respective. Sunt pur si simplu afirmatii fara vreo baza istorica, fara dovezi si surse.--Honor et Patria (discuție) 21 aprilie 2017 22:38 (EEST)
Ba surse și dovezi există. Sursele le găsiți în articolul Drapelul României. Steagul cu culorile plasate orizontal a fost steagul Principatelor Române până la 1867, după care poziția culorilor a devenit verticală.
Steagurile din imaginea alb negru sunt cele ale imperiului habsburgic (negru-galben) și ale Transilvaniei (v. chiar acest articol): benzi orizontale albastru-roșu-galben plasate în această ordine. Se vede pe imaginea alb-negru că nu sunt în ordinea albastru-galben-roșu, cum era în imaginea colorată. Este foarte limpede că imaginea albastru-galben-roșu a fost colorată conform „indicațiilor prețioase” și, oricât am fi dv. și eu de români, nu putem să ne facem de râs invocând „sursele” în care apar așa. --Turbojet 22 aprilie 2017 00:53 (EEST)
Trebuie să existe o explicație logică, ceva nu știm noi. Nu se poate ca la Marea Unire de la Alba Iulia, românii să vină cu steagul ocupantului, și anume steagul Transilvaniei. Acesta nu a reprezentat deloc românii, fiind dovada discriminării și urii asupra populației românești, considerați "națiune tolerată", cu toate că aceștia erau majoritari în Transilvania. E ca și cum basarabenii, la o eventuală organizare a unei Adunări naționale cu ocazia unirii cu România, să vină cu steagurile RSSM sau ale URSSS.--Honor et Patria (discuție) 22 aprilie 2017 10:17 (EEST)
Românii din Transilvania nu considerau atunci că austriecii erau ocupanți, căci trăiau de veacuri împreună cu ei, v. Horea, Avram Iancu, istoria Banatului în secolul al XVI-lea, dar mai ales al XVIII-lea etc. Ei credeau că cei ce-i împilau erau maghiarii (de fapt moșierii maghiari, cu administrația lor maghiară, dar nu erau considerați ocupanți, ci doar insuportabili), iar la austrieci („la împăratul”) ar găsi „dreptate”, așa că arborau steagul habsburgic. Istoric, Transilvania fusese principat independent, cu steagul ei. Abia în 1867 a fost alipită Ungariei (de fapt Transleitaniei), dar nu „ocupată” de unguri și cu atât mai puțin de austrieci, ci, pur și simplu, contopite administrațiile (maghiare, bineînțeles). Iar prin arborarea steagului Transilvaniei și al imperiului habsburgic (adică nu steagul maghiar) contestau această alipire. Nu puteți pretinde că masa românilor de la adunarea de la Alba Iulia avea conștiința că prin secolul al XII-lea maghiarii ar fi ocupat Transilvania peste români, care la Alba Iulia arborau steagul Principatelor Unite (!), nu al României. La Alba Iulia Iuliu Hossu le-a explicat românilor că doar acolo vor fi ei stăpâni, unde sunt majoritari, adică într-o țară românească. Dar nu eliberând-o de sub ocupant, ci, pur și simplu printr-un divorț, care urma să fie consfințit la Viena (!). De fapt, trecerea Transilvaniei la România era poziția clerului și a intelectualității ortodoxe, care voia să fie într-o țară ortodoxă. Și tocmai ăsta este motivul pentru care este contestată adunarea de la Alba Iulia, că n-ar fi fost un plebiscit, ci doar voința aleșilor, care aproape toți erau intelectuali. Și mă mir că tocmai Hossu a fost cel care a prezentat oamenilor situația, probabil avea credința că va lărgi baza Bisericii Unite (și în final Catolice), câștigând adepți și în Regatul României. În sfârșit... --Turbojet 22 aprilie 2017 18:08 (EEST)

Probleme controversate ale istoriei Transilvaniei: Marea Adunare nationala de la Alba-Iulia si drapelul Transilvaniei[modificare sursă]

In multe lucrari si articole de specialitate, inclusiv in articolul de pe Wikipedia, atunci cand se discuta despre marea Unire, apare aproape intotdeauna o fotografie realizata de Samoila Marza in care sunt prezentati participanti la adunare cu steaguri tricolore: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:1dec.jpg Doresc sa semnalez faptul ca aceasta fotografie a fost TRUCATA la ordinul comunistilor! Va rog sa priviti cu atentie fotografia originala: http://www.digi24.ro/onedb/picture(width=600)/5167c74595f9cf0b71000006 si sa observati ca ordinea culorilor pe steaguri este: albastru, rosu, galben, adica DRAPELUL TRANSILVANIEI, si nu cel al Romaniei! Dealtfel, daca accesati pagina: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/EXCLUSIV+FOTO++Samoila+Mirza++fotograful+Unirii+de+la+1+Decembrie+1918 veti vedea acest detaliu in absolut toate fotografiile unde apar drapele. Vrem sa invatam istoria tarii FARA MINCIUNI SI FALSURI! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Radub27 (discuție • contribuții).

Probleme controversate ale istoriei Transilvaniei: asa-zisa stema "horthysta", "iredentista", "austro-ungara" a judetului Covasna[modificare sursă]

In urma cu ceva timp, mai multe ziare, bloguri si posturi TV au transmis publicului informatia ca judetul Covasna a adoptat o stema "horthysta", "iredentista", "austro-ungara" etc. Informatia este O MINCIUNA. Orice om de buna credinta poate constata ca exact aceeasi stema exista o avea fostul judet Trei-Scaune (cum se numea in acea vreme judetul Covasna) in perioada interbelica (deci la putin timp dupa Marea Unire!): https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Trei-Scaune_(interbelic) De asemenea, aceasta stema a existat si pe stema comunista a judetului Covasna: http://www.comunismulinromania.ro/images/stories/images/arhiva_foto/12_insemne/steme_judete/Covasna.JPG (la care s-au adaugat - evident - si simboluri ale epocii comuniste). Mai mult, pe unele blazoane ale anumitor familii nobiliare romanesti din Evul Mediu apare - partial - aceasta simbolistica! In mod logic, o stema care a existat pe insemne oficiale ale tarii atat in perioada interbelica cat si in cea comunista nu poate fi nici iredentista, nici horthysta. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Radub27 (discuție • contribuții).

Tabel - Cele mai mari orașe din Transilvania[modificare sursă]

Având în vedere că discutăm sub aspect istoric, mi se pare firesc să fie completat tabelul cu Cele mai mari orașe din Transilvania. Este firesc să apară și Debreținul, probabil și Seghedinul, Bichișciaba, suficient de mare/important ar fi și Mestecănești, respectiv Jula(Gyula). Sunt localități din Crișana istorică.2A02:168:6459:0:7879:658E:6F90:20B1 (discuție) 12 august 2017 02:35 (EEST)