Discuție:Nicolae Sacară

NICOLAE

SECARĂ

1894 – 1942 (1969)

Profesor în domeniul viei i vinificaţiei, mem-

bru în Sfatul Ţării. S-a născut la 9 mai 1894 (sau

1893), în com. Rughi, jud. Soroca, într-o familie

de răzei. A decedat la 24 febr. 1942 (după alte

date 1969).

Licenţiat al Facultăţii de Agronomie a Uni-

versităţii din Iai. Profesor la Facultatea de

Agronomie din Chiinău. A fost printre fon-

datorii învăţământului superior din Basarabia,

ajutând să transfere Facultatea de Agronomie

din Iai în Chiinău. Paralel cu munca pedago-

gică a efectuat i o intensă activitate ca inspec-

tor-agronom la Directoratul Agriculturii i Do-

meniilor Basarabiei. Organiza, toamna, expozi-

ţii agricole, propagând experienţa fruntailor. A

exercitat i funcţia de administrator al gospodă-

riilor armeneti.

Ca politician a organizat comitetele moldo-

veneti militare dislocate în Odesa i pe Fron-

tul Românesc. A fost ales deputat în Duma rusă.

Membru al Partidului Socialist-Revoluţionar na-

ţionalist. Membru al Sfatului Ţării, unde a aderat

la Blocul Moldovenesc. Cariera politică i-o în-

cepe la Odesa, unde la 18 apr. 1917, fiind înro-

lat în armată, ia cuvântul la un miting. Primete

însărcinarea să intre în Comitetul din Chiinău,

alături de separatiti, pentru a contrabalansa ten-

dinţele antiseparatiste ale fracţiunii ţărăneti. La

20 oct. 1917, la Congresul ostăesc este printre cei

44 de deputaţi alei pentru Sfatul Ţării. Împreună

cu Păscăluţă, Osoian i marinarul Gafencu a re-

prezentat Comitetul din Odesa. Fiind deputat în

Sfatul Ţării (21 mart. 1917 – 27 mart. 1918), a vo-

tat pentru unirea Basarabiei cu România.

La 13 dec. 1917 este ales în funcţia de subsecre-

tar de Stat la Ministerul de Război i de Externe al

Republicii Democratice Moldoveneti, însă a fost

destituit din funcţie peste o lună de zile, motivul

fiind acţiunile lui ferme i independente: a expe-

diat o telegramă urgentă, cerând ajutorul detaa-

mentelor ardeleneti formate i staţionate la Kiev.

Din 1940, o dată cu venirea sovieticilor i

până la sfâritul vieţii sale s-a aflat în închisoarea

I. V. Stalin din Tomsk. Iniţial a fost condamnat

la moarte, apoi pedepsit pe viaţă cu exilul în Si-

beria. S-a stins din viaţă tot acolo, în închisoarea

din Tomsk, în 1942 (ori în 1969), fiind bolnav de

tifos exantematic.

În arhiva Securităţii din Chiinău se păstrează

următoarea adeverinţă: “Conform datelor care se

păstrează în secţia “A” MSS RSSM, acuzatul penal

în 1940, Secara Nicolai Grigorevici, a decedat la

24 febr. 1942 în penitenciarul nr. 1 al Comisa-

riatului Poporului al AI, din reg. Penza. (Pentru

confirmare, locotenentul major Karpunin)”.

Menţiuni: Coroana României în gradele de

ofiţer i cavaler, Steaua României în gradele de

cavaler i ofiţer, medalia Regele Ferdinand I, me-

dalie de care s-au învrednicit acei care au votat

Unirea Basarabiei la 27 mart. 1918